1,192 matches
-
interesul investitorilor străini să fie și mai mare”, a declarat Jonathan Scheele. Redăm integral discuția avută de prof. dr. Dumitru V. Marin, directorul general al Grupului de presă ,,Cvintet TE-RA”, cu diplomatul european, în direct la TV Vaslui și Unison Radio: Dumitru V. Marin: Am intitulat emisiunea aceasta ,,La ordinea zilei”, dar eu cred că este un sistem normal de comunicare cu dumneavoastră, ca întotdeauna când avem un oaspete deosebit, ca întotdeauna când există un eveniment deosebit noi facem transmisiile
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
8 reprezentanți ai celor peste 120 de posturi de radio din țară cred că s-a găsit posibilitatea unui schimb de experiență profitabil de ambele părți. Ar fi deci, în primul rând, autoritatea și audiența celor două posturi de radio Unison care reprezintă, în teritoriul național, județul nostru; ar fi aprecierea obiectivității noastre în cei 9 ani de existență; ar mai fi credibilitatea partenerului... Încerc să ,,zic” o realitate: că se aude până-n Londra, de Vaslui, prin intermediul mijloacelor de presă pe
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
în România cea mai vastă rețea de retransmițători, cu investiții minime ! Ar fi ușor să spun că ne-au acordat vreun sprijin special dacă ar fi fost ceva, ceva. Deci ne am dezvoltat și existăm ,,pe picioarele noastre”. Relația BBC Unison Vaslui e de mare comunicare și respect ! Echipa BBC e de mare calitate, dar... Când printre cei mai apreciați de acolo e Cătălin Striblea (pe care noi l-am descoperit, în clasa a X-a fiind); Când Cristian Mititelu ar
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
amără ștenii de pe aici ne-am impus respectul și prețuirea lor. Că nici nu duc lipsă de prieteni, mai mult sau mai puțin interesați, cum, la alt nivel, nici noi nu ne plângem... Mai zic: dacă în numele TV Vaslui și Unison am colindat Europa, chiar nimic din ce-am realizat noi pe-acolo n-a făcut nume bun ? Oricum, vocea noastră s-a auzit la BBC și sperăm să se mai audă. Așa pentru noi, toți: poți să ai prieteni de
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
parte, dovedind acest lucru prin fotografii, apoi, date biografice ale multora din cei intervievați: președinți, prim-miniștri, oameni politici, înalte fețe bisericești etc. Un spațiu generos este rezervat interviului realizat cu Șeful Delegației Comisiei Europene la TV Vaslui și Radio Unison, Jonathan Scheele, în noiembrie 2005. Scriitorul Dumitru V. Marin, profesor de limba și literatura română, apoi director, dar și fost inspector la Comitetul de Cultură și Artă Vaslui, are publicate numeroase cărți, având, deci, o activitatea scriitoricească bogată, după cum este
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
azi). 60 de studii științifice publicate în ziare și reviste, peste 750 de editoriale, mii de emisiuni și interviuri, inclusiv cu 6 Președinți de Stat, 14 Prim-miniștri, miniștri, Regele Mihai, parlamentari europeni, etc. Diferite extrase și broșuri, printre care <UNISON RADIO, continuă...>, 1999, O datină spectacol Ursul (1980), ș.a. Evoluția învățământului vasluian până în 1859, Extras din Anuarul Inst. „A.D.Xenopol”, an XVII, 1980 ș.a. Colaborator la Adevărul, Albina, Anuarul Institutului de istorie „A. D. Xenopol”, Clepsidra, Clopotul, Cronica, Gazeta de est
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
forte, urmate de capul temei I. Tema II nu intervine de loc în dezvoltare. Aceasta se bizuie îndeosebi pe motivul inițial al temei. Repriza, bazată pe reluarea temelor aproape la fel ca în expoziție, începe cu tema I, cântată la unison, în fortissimo, de către coarde și suflătorii de lemn (flaut, oboi, clarinet, fagot). Partea întâia se încheie cu o scurtă coda - în care răsună puternic acordu rile întregii orchestre și, pentru ultima oară ecouri din tema I. Partea a II-a
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
Democrația liberală cere mai mult de la stat: crearea condițiilor pentru demnitatea și dezvoltarea omului. Încă și mai important este faptul că democrația liberală cere mult mai mult de la cetățeni. Teoria aceasta asumă că cetățenii vor adopta o cultură politică în unison cu valorile liberale, una care va rezulta în participarea lor constructivă la comunitate, așa încât indivizii vor deveni sursa ultimă de autoritate în cadrul sistemului politic. Am putea discuta multele caracteristici de atitudine compatibile cu democrația liberală, dar este destul să spunem
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
Lume, lume, iar pașii și i-au amintit fiecare, bătând ritmul fin, cu degetele, în spătarul scaunului. De fapt, membrii formației Trigon nu au cântat, ci mai degrabă au redat o bucurie neînțeleasă care i-a prins pe toți, la unison. Au făcut show, și-au schimbat locurile între ei, au dansat, au umplut scena de ritm. Toate instrumentele au fuzionat pentru a reda stări, plâns, râs, chiar isterie. Ca să redefinească iubirea, Paul Babici și Lucian Darie au recurs la acorduri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
sigură că această experiență mi-a deschis alte perspective umane și artistice, m-a făcut să mă surprind altfel în situații teatrale date, mi-a lărgit universul de așteptări, m-a impulsionat/obligat să mă adaptez și să respir la unison aerul «mistic» (și nu e un cuvânt mare și pretențios) al acestei întâlniri. Odată cu abordarea subiectului Tanacu s-a produs și exorcizarea noastră de «zgura» indecentului-teatral și nu numai, cotidian. Și cel mai important lucru e să vrei să ți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
în același timp ordinea în microsistem și în societate. A fi inițiat înseamnă a fi instruit că cele două ordine sînt mereu conjugate"25. Simbolurile nu sînt singulare, deși referenții pot fi. Simbolurile se grupează în "coruri" care spun, la unison, aceleași lucruri. Aceleași semnificații ca steagul mai capătă și tăblița de la intrare cu datele de identificare ale instituției (Ministerul de Justiție, Direcția Generală a Penitenciarelor, Penitenciarul de maximă siguranță X) sau uniformele personalului și arestaților. Mai mulți semnificanți ajută deci
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
puterea de a afecta indivizii, atît mental, cît și fizic. Ele pot distruge, dar și crea legături între indivizi. În jurul unor cuvinte ca "liberare", "decret" sau "grațiere" se creează rapid solidaritatea între deținuți, la fel cum cadrele sînt mișcate la unison de cuvinte precum "primă", "program scurt" sau "delegație". Conversația decupează secvențe din realitate și o reconstruiește după alte legi. Și aceasta deoarece fiecare individ are anumite "hărți"52 mentale sau lingvistice, percepții interne sau concepții despre anumite lucruri și fenomene
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în sistemul punitiv în ultimii ani, spațiul carceral generează în România un tip de folclor ce seamănă izbitor de mult cu cel din închisorile naziste și comuniste. Atît deținuții, cît și cadrele care au cunoscut penitenciarele țărilor occidentale spun la unison că folclorul instituțional a dispărut, deținuții fredonînd șlagărele la modă în lumea liberă, și nu cîntece proprii. Condițiile de detenție românești, bazate pe privațiuni numeroase, pe umilințe frecvente și pe traiul la comun într-un spațiu restrîns generează un fenomen
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Alexis de Tocqueville în Statele Unite din 1831 (Le Système pénitentiaire aux États-Units), ale lui Charles Lucas din 1838 (De la réforme des prisons) și ale tuturor organizațiilor neguvernamentale care s-au ocupat de starea închisorilor au abordat problema hranei, subliniind la unison situația de înfometare la care sînt supuse persoanele arestate pretutindeni în lume. Fobia înfometării îi afectează nu numai pe deținuți, ci și pe angajați, percepuți ca niște brute nesătule, puse pe jaful și așa insuficientei hrane alocate arestaților de către stat
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sau ascund multe lucruri importante, maculîndu-le și mai mult imaginea publică, întărind stigmatizarea deja existentă. Anumiți reporteri sînt ținta unor ironii permanente, apariția lor pe micul ecran chiar atunci cînd transmit despre lucruri total străine mediului penitenciar trezind antipatii la unison. Pe seama lor se fac bancuri ce stîrnesc hohote de rîs neînțelese de un neinițiat. Am asistat la o scenă în care un perdant la un joc de zaruri a fost pus să-l imite pe Cătălin Radu Tănase reporter la
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în sensul acelor de ceasornic, cu o viteză de 20 de locuri pe secundă. Asta ca să știți data viitoare când mergeți la stadion. Modelele matematice ale stolurilor de păsări, bancurilor de pești sau valurilor de insecte care se mișcă la unison arată și ele că nu există un control central al mișcării grupului. Dar grupul manifestă un tip de inteligență colectivă care îl ajută, de exem plu, să evite sau să îndepărteze prădă torii. Acest comportament nu rezidă în creaturile individuale
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
evite sau să îndepărteze prădă torii. Acest comportament nu rezidă în creaturile individuale, ci în proprietățile grupurilor. Sigur, la oameni, acest comportament nu se manifestă doar la stadion. Ei își donează organele, câștigă în greutate sau se simt fericiți. La unison. Rețelele sociale au, așadar, proprietăți emergente. Adică noi atribute ale întregului, care derivă din interacțiunea și interconectarea părților. Christakis și Fowler spun că acest mecanism e evident atunci când gustăm dintr-o prăjitură. Gustul prăjiturii nu e de găsit în nici unul
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
care tratează această problematică sunt relativ puține. Fenomenul schimbării a devenit subiect de analiză în ultimii ani, ca urmare a evidentei necesități de schimbare a paradigmei școlii. Complementaritatea tuturor scrierilor despre schimbare este dată de faptul că acestea marchează, la unison, o evoluție în aria semantică a conceptului. Pentru o mai bună înțelegere a principalelor fațete care explică fenomenul schimbării, se impune clarificarea conceptului de schimbare și, mai exact, delimitarea acestuia de alte concepte conexe. Vom apela în acest sens la
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
-mi place mie, ori dacă trece printr-o etapă când scrie doar anumite genuri. Ne citim reciproc ce scriem de șase ani încoace. Celălalt este autorul macedonian Aleksandar Prokopiev. Limba îl împiedică să mă citească la fel de bine, dar e la unison cu planul, substanța a ceea ce scriu. El e lectorul imaginar pentru romanul în versuri la care lucrez. Evident, le admir enorm opera, ambilor. Am mare încredere în ei ca oameni: știu că sunt generoși, că îmi pot spune și ce
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
În cercetare și dezvoltare tehnologică până la 3% din PIB În anul 2010, din care 2% din sectorul privat, iar 1% de la bugetul de stat. Atât Comisia Europeană, cât și Comitetul European Economic și Social, Într-un recent raport afirmă la unison: “Pentru a crește semnificația politică a cercetării ca fiind crucială pentru dezvoltarea societății, trebuie să fie scoasă În mod clar În lumină legătura dintre conținutul cercetării și beneficiul net pentru societate. De asemenea, societatea ar trebui să fie Într-o
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
În cercetare și dezvoltare tehnologică până la 3% din PIB În anul 2010, din care 2% din sectorul privat, iar 1% de la bugetul de stat. Atât Comisia Europeană, cât și Comitetul European Economic și Social, Într-un recent raport afirmă la unison: “Pentru a crește semnificația politică a cercetării ca fiind crucială pentru dezvoltarea societății, trebuie să fie scoasă În mod clar În lumină legătura dintre conținutul cercetării și beneficiul net pentru societate. De asemenea, societatea ar trebui să fie Într-o
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
conștiința noastră, dacă noi am putea intra în comunicare imediată cu lucrurile și cu noi înșine [s.n.], cred că arta ar fi inutilă sau, mai curând noi am fi toți artiști, căci sufletul nostru ar vibră arunci fără încetare, în unison cu natura. Ochii noștri, ajutați de memorie, ar decupa, din spațiu și ar fixă, în timp, tablouri inimitabile. Privirea noastră ar sesiza devenirea sculptata în marmură vie a corpului uman, fragmente de statuie la fel de frumoase că și statuile antice. Am
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Pe calea urmată de autorul american, comentează Ion Barbu, poezia ("zarul de constantă lumină"), care neagă și, în același timp, ne protejează ("ivăr") de lumea fizică, materială, sublunara ("inferioarele iaduri"), nu reușește să asigure cunoaștere sufletului individual, ce vibrează la unison cu (eventual, în viziune poescă, disoluția acestuia în) cel cosmic ("Sufletul Cercetat se menținea neajuns"). Regăsim această idee în recenzia consacrată apariției volumului Laudă somnului de Lucian Blaga. Barbu comentează: "Întronat, acolo [în vis, s.n.], stă Sufletul, categorie căreia Edgar
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
omul (omenirea), în evoluția spirituală schițata de Edgar Poe în Eureka se integrează în Ființă Divină - sau, cum spune Ion Barbu, cu referință strictă la arta însă, "pe linia de adâncire a misterului individual"28 sfârșește prin a vibră la unison cu Absolutul, descoperind astfel "fondul nostru de identitate generală"29, într-o ordine superioară, unde "spiritele" creatorilor pot conversa: În certitudinea liberă a lirismului omogen, instruind de lucrurile esențiale, delectând cu viziuni paradisiace: într-un astfel de lirism, nimic din
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
cu tehnici speciale de studiu, se pot circumscrie într-o arie de dificultăți sporite următoarele situații: - cânt în valori mici în tempo rapid; - succesiuni de valori egale în mișcări paralele și contrarii; - începuturi și încheieri de fraze muzicale; - cânt la unison în diferite nuanțe; - schimbări dinamice;cânt în p și pp; - schimbări agogice; - ornamente; - succesiuni de acorduri, cu sau fără pauze.” Aceste aprecieri generale asupra tehnicii specifice repertoriului de duo își vor găsi concretizarea într-o interpretare artistică viabilă. Cerința expresă
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]