1,126 matches
-
personalului de îngrijire. Astăzi, probabil că există un mai bun potențial reactiv la nivelul comunităților față de catastrofele naturale care par destul de frecvente în ultimii ani. în ciuda unei politici statale colectiviste, în perioada comunismului, sub amenințarea permanentă și consecutiv politicilor de urbanizare și industrializare forțată, s-a petrecut o rupere a țesutului social existent tradițional în satele din România. Oamenii au devenit indiferenți față de dificultățile vecinilor, față de ceea ce se întâmplă într-o altă familie din comunitate. Individualismul a înlocuit atitudinea tradițională de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cercetare ale analizei de rețea. Există numeroase teme de cercetare tradiționale/clasice care pot fi gândite În termeni ai rețelei sociale. Printre aceste teme de cercetare tradiționale/clasice, se numără (Wasserman și Faust, 1994, p. 5): - mobilitatea ocupațională (Breiger); - impactul urbanizării asupra bunăstării individuale (Fischer); - sistemele economic și politic mondiale (Snyder și Kick); - procesul de luare a deciziei la nivelul elitelor comunitare (Laumann, Marsden, Galaskiewicz, Pappi); - sprijinul social (Gottlieb, Lin, Woelfel, Light, Kadushin, Wellman); - grupurile de rezolvare de probleme (Bavelas, Barrett
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
urmau să fie cu autoritățile guvernamentale, parlamentare, la Universitatea din București, Consiliul pentru naționalități ș.a., iar altele vizau relațiile intereuropene, dar mai ales situația din România (viața religioasă, minorități evrei, musulmani -, economia, cercetarea științifică, prezența studenților străini în țara noastră, urbanizarea și "sistematizarea" satelor etc.). Pe planul relațiilor Consiliului cu România, s-a manifestat interes pentru domeniile cultural, mediu, inclusiv canalul Rhin Dunăre, poluarea aerului, sport, schimburi studențești, participarea reprezentanților de la universitățile românești la diferite conferințe și seminarii organizate de Consiliu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a gândi societatea. Aceast] schimbare necesită nu numai alte sensibilit]ți religioase și filosofice, ci, la un nivel și mai profund, o alt] concepție asupra societ]ții și naturii umane. Aceast] transformare poate fi explicat] parțial prin apariția procesului de urbanizare, a societ]ților mari centralizate, prin privatizarea familiilor că și consumatori, prin progresul rapid al tehnologiei, dezvoltarea industrial] și în calitate structurilor, nevoilor și dorințelor sociale. Cu sprijinul lucr]rii clasice a lui Adam Smith, chrematisike a devenit instituția central
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
până la urmă tributară acestei viziuni. Bineînțeles că ea își are criticii și susținătorii săi, pentru că, fără îndoială, orice modificare a unui statu-quo e însoțită de efecte ce sunt percepute fie pozitiv, fie negativ. Modernitatea semnifică pe de o parte industrializare, urbanizare, birocratizare și dezvoltarea comunicațiilor și aduce în societățile care au îmbrățișat-o atenuarea sau chiar eradicarea foametei, a bolilor, a sărăciei, a mizeriei, prelungirea speranței de viață și creșterea nivelului educației sau, altfel spus, implementarea ideii de stat al bunăstării
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
parcele, au mărit atât suprafața cultivată cât și producția, dublând rezerva de hrană În secolul al XIII-lea și Începutul celuide-al XIV-lea4. Surplusul de hrană a condus la o creștere dramatică a populației, care, la rândul ei, a generat o urbanizare rapidă. Cătunele rurale au fost Înlocuite cu mici așezări urbane și apoi cu orașe mari. Orașele au atras meseriași pricepuți și comercianți și au stimulat Începutul unui comerț domestic susținut, pentru prima dată de la căderea Imperiului Roman 5. Mii de
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
UMFLA Lui Ion i se umflă o buză tranz.: Ioana îi umflă buza lui Ion part. umflat, -ă nom. umflarea, umflatul A SE URBANIZA Satul se urbanizează ca urmare a venirii coloniștilor tranz.: Coloniștii urbanizează satul part. urbanizat, -ă nom. urbanizarea, urbanizatul A SE URÂȚI Ion se urâțește din cauza bolii tranz.: Boala îl urâțește pe Ion part. urâțit, -ă nom. urâțirea, urâțitul A SE USCA Pomii se usucă din cauza secetei tranz.: Ion usucă pomii ca să-și construiască o vilă part. uscat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în care poate cădea formularea neglijentă de enunțuri cauzale, să recurgem la analiza unui exemplu. Jack Gibbs (1972) oferă următoarea formulare de lege cauzală ce pare suficient de solid susținută empiric și teoretic: „Rata sinuciderilor variază direct în raport cu gradul de urbanizare a unei țări”. Dacă analizăm însă mai atent această formulare, îi putem descoperi un defect fundamental. Astfel, ne-am putea întreba dacă este exclus un proces de urbanizare care să evite tendințele de dezintegrare, alienare, anomie și care, în consecință
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
solid susținută empiric și teoretic: „Rata sinuciderilor variază direct în raport cu gradul de urbanizare a unei țări”. Dacă analizăm însă mai atent această formulare, îi putem descoperi un defect fundamental. Astfel, ne-am putea întreba dacă este exclus un proces de urbanizare care să evite tendințele de dezintegrare, alienare, anomie și care, în consecință, să nu mai fie însoțit de o creștere a ratei sinuciderilor. După cum se poate observa, obiecția scoate în evidență că nu urbanizarea prin ea însăși este generatoare a
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dacă este exclus un proces de urbanizare care să evite tendințele de dezintegrare, alienare, anomie și care, în consecință, să nu mai fie însoțit de o creștere a ratei sinuciderilor. După cum se poate observa, obiecția scoate în evidență că nu urbanizarea prin ea însăși este generatoare a unei rate înalte a sinuciderilor, ci procesele haotice, dezintegratoare, alienante ce au însoțit procesele de urbanizare de până acum. În consecință, o formulare mai generală și mai corectă a legii ar suna în următorul
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fie însoțit de o creștere a ratei sinuciderilor. După cum se poate observa, obiecția scoate în evidență că nu urbanizarea prin ea însăși este generatoare a unei rate înalte a sinuciderilor, ci procesele haotice, dezintegratoare, alienante ce au însoțit procesele de urbanizare de până acum. În consecință, o formulare mai generală și mai corectă a legii ar suna în următorul fel: „Orice proces de creștere rapidă și care este caracterizat de dezorganizare și dezagregare a vechilor forme comunitare, de descompunere a mecanismelor
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ar suna în următorul fel: „Orice proces de creștere rapidă și care este caracterizat de dezorganizare și dezagregare a vechilor forme comunitare, de descompunere a mecanismelor integrative, va genera o rată ridicată a sinuciderilor”. În această formulare, nu „gradul de urbanizare” este cauza, ci „procesul rapid de creștere (schimbare) caracterizat printr-un grad scăzut de organizare și integrare”. O asemenea lege poate explica de ce urbanizarea este însoțită într-un context social de o creștere a ratei sinuciderilor, pe când în altul, în
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a mecanismelor integrative, va genera o rată ridicată a sinuciderilor”. În această formulare, nu „gradul de urbanizare” este cauza, ci „procesul rapid de creștere (schimbare) caracterizat printr-un grad scăzut de organizare și integrare”. O asemenea lege poate explica de ce urbanizarea este însoțită într-un context social de o creștere a ratei sinuciderilor, pe când în altul, în care ea ar fi realizată într-o manieră mai organizată, dezvoltându-se mecanisme integrative eficace, acest lucru nu ar mai fi valabil. Același tip
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
teoretic, ca entități abstracte, și apoi operaționalizate printr-un sistem de indicatori empirici. Cazul discutat mai înainte este o ilustrare clară a acestei idei. În experiență pot exista, la un moment dat, fapte de genul „rata sinuciderilor” și „grad de urbanizare”, aflate într-o relație empirică semnificativă. Între ele nu există însă, după cum am văzut, o relație cauzală simplă, formulabilă ca lege. Pentru a ajunge la lege, dincolo de entitatea „urbanizare”, trebuie căutată o nouă entitate, „proces rapid de creștere caracterizat printr-
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
un moment dat, fapte de genul „rata sinuciderilor” și „grad de urbanizare”, aflate într-o relație empirică semnificativă. Între ele nu există însă, după cum am văzut, o relație cauzală simplă, formulabilă ca lege. Pentru a ajunge la lege, dincolo de entitatea „urbanizare”, trebuie căutată o nouă entitate, „proces rapid de creștere caracterizat printr-un grad scăzut de organizare și integrare”. Teoria lui J. Steward (1955) ne oferă un exemplu elocvent în această privință. În centrul teoriei sale asupra culturilor stă enunțul cauzal
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
într-o decizie socială. De aici trebuie începută analiza. Nu orice lanț cauzal este însă declanșat de o decizie. Sunt lanțuri cauzale declanșate de un fenomen social important - o criză economică, o epidemie -, de un proces social mai general - industrializare, urbanizare, creșterea nivelului școlar - sau o caracteristică structurală profundă a colectivității - productivitatea muncii, tipul de tehnologie, organizarea socialistă sau capitalistă. Toate acestea sunt cauze „îndepărtate”, indirecte, dar nu mai puțin importante. Putem în acest punct să definim un lanț cauzal canonic
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
efect- teoria stratificării sociale, a mobilității sociale, a calității vieții etc. - caută să dezvolte în jurul acestuia un complex cauzal explicativ. Teoriile simetrice, centrate pe un fenomen cauză, caută să desprindă efectele multiple ale unui fenomen social important - efectele industrializării, ale urbanizării, ale revoluției științifice și tehnice. Ca structură, cele două tipuri de teorii sunt similare; ele diferă doar ca orientare. În cele ce urmează ne vom opri asupra teoriilor cauzale centrate pe fenomenul efect. Variabilele cauzale abstracte sau endogene sunt acele
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
l-a planificat sau intenționat. Această observație este valabilă pentru toate formele de organizare socială. b) Toate consecințele neintenționate ale unor procese sociale: multiplele efecte ale industrializării asupra sistemului de valori, asupra modului de viață, organizării familiei, dar și efectele urbanizării etc. Nici aceste efecte nu au fost intenționate de nimeni. Ele modifică întreaga viață socială, schimbând treptat condițiile sale obiective. c) Evenimentele colective, produse ale interacțiunii unei mase mari de oameni și care nu reprezintă neapărat un efort comun, coordonat
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
amendată prin includerea În proiectele de cercetare a unor dimensiuni de status ale comunităților studiate, precum și a unor ipoteze mai puțin ,,ortodoxe”, cum sunt: rolul și semnificația raționalității individuale și sociale a țăranilor cooperatori și cu gospodărie individuală; procesul de urbanizare ca proces de restructurare socială a statusului și rolurilor grupurilor și categoriilor sociale, cu referințe la migrația socială și teritorială, recalificare și reprofesionalizare etc.; integrarea socioprofesională, rezidențială, urbană; rolul tradițiilor cultural-etnice În procesul de restructurare a relațiilor dintre oameni. Un
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de teren cu studenții de la Politehnică, unde predam un curs de sociologie industrială - procesat datele, redactat Raportul de cercetare) teme precum: integrarea tineretului În domeniul tehnologiilor de vârf, abandonul școlar al țiganilor, etica vieții de cămin (nefamiliștii din industria Timișoarei), urbanizarea și sistematizarea satelor (Teremia Mare, Beliț, Sânnicolau Mare), percepția performanțelor scriitorilor timișoreni În profil zonal, consecințele politehnizării Învățământului pe termen mediu ș.a. Aceste teme, valabile și azi, au fost aprobate de U.T.C. În acea perioadă când eu aveam aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
prevalat metoda monografică și cadrul teoretic complementar. Primele cercetări sociologice de amploare, coordonate de H.H. Stahl și Traian Herseni, au fost de tip monografic. Două lucrări rezultate din asemenea cercetări reprezentau un fel de monografii ale unui proces de industrializare/urbanizare. În acest context, s-au practicat și studii de caz cu un dublu obiectiv: să se identifice tendințe mai generale și să sprijine procesul de schimbare/dezvoltare. Treptat, metodologia cercetării monografice a fost abandonată. Ipoteza 9: Abordarea reformatoare a sociologiei
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
recunoscut rolul sedentarismului, a obezității (și mai ales a obezității de tip central, abdominal sau visceral), a factorului nutrițional (consumul de glucide rafinate, alimente cu densitate calorică mare, conținut crescut de lipide saturate și sărace în fibre alimentare). Procesul de urbanizare și stresul fac parte dintre factorii de mediu care pot contribui la apariția diabetului pe fondul susceptibilității genetice. Criterii de diagnostic În condiții fiziologice, glicemia fluctuează pe parcursul a 24 de ore în limite destul de largi. Astfel, à jeun (pe nemâncate
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
XX. Pentru a se angaja pe drumul unei modernizări rapide, Gusti sugera că o societate predominant agricolă nu va trebui să se realizeze pe calea dură a capitalismului rural și pauperizării țărănimii, care nu putea fi absorbită de industrializare și urbanizare, ci prin „ridicarea satului”, prin modernizarea treptată a acestuia, atât prin asimilarea tehnicilor moderne de agricultură, cât și prin modernizarea vieții sociale și culturale, în paralel cu dezvoltarea industriei și a orașului. Programul comunist a eliminat brutal acest program al
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în paralel cu dezvoltarea industriei și a orașului. Programul comunist a eliminat brutal acest program al dezvoltării din resurse proprii a satului românesc, înlocuindu-l cu un program forțat de cooperativizare a agriculturii, prin mijloace politice, complementar cu industrializarea și urbanizarea care urmau să absoarbă rapid surplusul țărănimii. Era firesc că, în acest context, programul cercetărilor monografice a devenit lipsit de sens. Din acesta a rămas însă un lucru extrem de important: dincolo de faptul că ideea de monografie a intrat în umbră
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
orientare empirică a oferit sociologiei în renaștere șansa de a evita în mare măsură strangularea ei de către cadrele ideologiei marxist-leniniste. De la începutul relansării sale, în anii ’60-’70, sociologia românească s-a centrat pe cercetarea proceselor reale de industrializare și urbanizare, de integrare a țărănimii trecute forțat dintr-o agricultură colectivizată în industrie și în mediul urban, și pe cercetarea diferitelor procese sociale disruptive, ca, de exemplu, delincvența. Sociologia românească în acea perioadă s-a diferențiat ca tematică de sociologia din
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]