17,320 matches
-
Speranța Rădulescu * Pentru că acest "înainte" se situează undeva în tinerețea noastră, când bolile, deziluziile și moartea erau mai departe; * Pentru că așteptările noastre de la începutul anului '90, uriașe dar fără temeiuri, au fost urmate de împliniri slăbănoage și precare; * Pentru că pentru majoritatea oamenilor din jurul nostru câștigul major și indiscutabil al revoluției - libertatea cuvântului - pare să nu însemne mai nimic; * Pentru că suntem incapabili să ne vedem așa cum arătam și
De ce "înainte era mai bine"? by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/16404_a_17729]
-
prilejul de a-l vedea și asculta pe Stephen Gallagher în toamna lui 1999, cînd a ținut o conferință în clădirea pe atunci mult prea mică a Colegiului Noua Europă, sufocant de mică pentru un auditoriu numeros. Dar nici o clădire uriașă nu ar fi fost cu adevărat încăpătoare pentru un personaj ca Greenblatt. În iarna lui 1997 l-am văzut la San Francisco, într-un peisaj identic, cu inși așezați direct pe podea, imediat în fața vorbitorului, înghesuiți în pragul ușii, chiar dacă
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
cu adevărat încăpătoare pentru un personaj ca Greenblatt. În iarna lui 1997 l-am văzut la San Francisco, într-un peisaj identic, cu inși așezați direct pe podea, imediat în fața vorbitorului, înghesuiți în pragul ușii, chiar dacă sala gazdă era o uriașă ballroom dintr-un mare hotel. Greenblatt e un orator fascinant, deși charisma lui e neobișnuită pentru un vorbitor iar elocința lui pare nelalocul ei în contextul comunicării orale: o voce blîndă, aproape slabă, figura calmă dar de o expresivitate atît
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
pînă la urmă, unica garanție a valabilității metodei lor. Dar mai presus de erudiția autorilor se află acea calitate unică a discursului lor critic, pe care am observat-o ascultîndu-l pe Stephen Greenblatt la București și la San Francisco: o uriașă forță de a genera empatie printr-o total dezinhibată maieutică textuală. Noul istorism recunoaște și celebrează, de fapt, talentul, vocația de critic literar. Catherine Gallagher & Stephen Greenblatt--Practicing New Historicism, University of Chicago Press, Chicago and London, 249 pag., 2000.
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
zicem că Bucureștiul e un caz aparte. Dar pe unde te întorci în țară și la țară descoperi că nu se dă cu mătura decît pe unde se vede, uneori nici acolo. Ne aruncăm resturile peste tot, ca într-un uriaș coș de gunoi. Din cînd în cînd, mai facem și cîte un accident ecologic, așa cum s-a întîmplat zilele astea pe Siret, sau anul trecut pe Someș, accident care a speriat Uniunea Europeană. Nu facem toți asemenea isprăvi, dar cei care
Libertățile murdăriei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16443_a_17768]
-
firească în logica narațiunii și a personajelor), cît într-un fel de seninătate religioasă, chiar într-un univers epic în care singurul Dumnezeu este cuvîntul scris. Protagonistul românului este Hanta, iar ocupația lui e reciclarea gunoaielor din Praga într-o uriașă presă hidraulică. În pivniță în care lucrează înconjurat de șoareci și șobolani, Hanta hrănește zilnic, timp de treizeci și cinci de ani, nesățioasa mașinărie, care înghite laolaltă cu tot felul de obiecte, cărți. Volume scumpe, îmbrăcate în piele fină, cu foita subțire
Rezistenta prin cultură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16457_a_17782]
-
o fortăreața menită să-l apere, odată ce s-a refugiat înăuntrul ei, de lumea de-afară. Dar aceeași fortăreața amenință să se prăbușească, să-l strivească sub povară ei: peste zi, Hanta hrănește presă hidraulică, dar seară, cînd vine acasă, uriașă bibliotecă recuperată devine ea o simbolică presă hidraulică gata să-l devoreze. Culcat pe spate, în patul sau strimt, Hanta privește în sus și împrejur stiva de cărți oricînd pregătită să se prăbușească asupra lui, ca o sabie a lui
Rezistenta prin cultură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16457_a_17782]
-
construitor de vorbe, dar reținut la fapte, ca și atmosfera de pîndă între putere și opoziție - pîndă la declarații, deoarece faptele trec, de obicei, neobservate - sînt marile răspunzătoare că România a întîrziat nepermis cu reforma. Acuzele între diverși foști miniștri, uriașa energie consumată în explicații pentru uzul presei, în detrimentul gestionării ministerelor vor fi la un moment dat teme ale istoricului de mîine despre deceniul care s-a încheiat, la sfîrșit de secol. Și probabil că nu puțini vor fi cei care
Un exemplu care nu se ia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16478_a_17803]
-
dascăli și învățători exprima autoritatea supremă în materie de ortodoxie a credinței; ei, Părinții, mari dascăli și învățători, sunt considerați ca reprezentanții normativi ai tradiției doctrinare a Bisericii, ca martori special autorizați ai credinței; dar ei au avut și o uriașă experiență duhovnicească iar ortodoxia credinței și viețuirea sfântă au constituit chintesența în scrierile și în întreaga lor activitate. Pe lângă viață sfântă, ei s-au distins și prin propovăduirea învățăturilor bisericești primite de la Mântuitorul și de la Sfinții Apostoli. Pentru ca să poată fi
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
ai secolului al II-lea, pe Clement Alexandrinul, Lactanțiu, Rufin, Teodor de Mopsuestia, Didim cel Orb, Sinesiu de Cirene, Evagrie Ponticul, Nil Ascetul, Diadoh al Foticeii, Marcu Ascetul, Isaia Pustnicul, scriitori sirieni, armeni, georgieni etc. Operele acestor scriitori reprezintă un uriaș material de istoria culturii și a spiritului creștin în primul mileniu, un material cu orientări și soluții variate pentru problemele vremii. Este o sinteză literar-filosofică și spirituală a produselor muncii și inteligenței umane din trei continente în jurul Mediteranei în primul
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
prin învățătura și cultura lor bogată sau au fost creatori de știință teologică, ori de ramuri ale acesteia, ca Origen, Eusebiu, Părinții capadocieni, Ieronim, Fericitul Augustin, Sfântul Maxim Mărturisitorul etc., dând Bisericii temelie doctrinară și prestigiu intelectual. Alții au îmbinat uriașa muncă intelectuală cu cea organizatorică și administrativă, ca unii autori din Școala alexandrină, în frunte cu Origen, Părinții capadocieni, Sfântul Chiril, 44 Părintele Mitropolit Nicolae, Farmecul scrierilor patristice..., p. 10. 45 Mitropolit Nicolae Corneanu, Studii Patristice - aspecte din vechea literatură
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
purtat de la casa de sănătate a doctorului Șuțu la ospiciul de la Mărcuța și de acolo la Ober Döbling din Viena și înapoi. Opinia publică românească de la 1883 s-a lăsat, toată, manevrată de diabolicul Maiorescu și nimeni n-a simțit uriașa minciună, nimeni n-a protestat, nici atunci, nici mai tîrziu, absolut nimeni, pînă la dl Cernăianu și compania, un secol după sinistra conjurație care l-a exterminat fizic și psihic pe poetul național. Să citești și să nu crezi!
Alienațiuni critice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16460_a_17785]
-
Mircea Mihăieș La adăpostul uriașei diversiuni a secetei mileniului, politicienii își văd de-ale lor, împărțind și primind favoruri de parcă funcțiile în care s-au trezit, propulsați de un electorat despre care e mai bine să nu mă pronunț, ar fi proprietatea lor! N-am
Când seceta era rege by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16461_a_17786]
-
Rusiei. Cum bine se știe, în 1773, Diderot a luat drumul Sankt Petersburgului, unde era așteptat de o femeie inteligentă, puternică, dornică să-și desăvîrșească forța de monarh prin sporirea resurselor intelectuale. Ecaterina îi putea la dispoziție filozofului o bibliotecă uriașă, toate cele necesare vieții, dar mai presus de orice tihna trebuincioasă lui Diderot pentru a lucra la masivul proiect al Enciclopediei. La rîndul său, autorul lui Jacques fatalistul se angaja să-i ridice osanale țarinei, dar și să fie consilierul
Semnul unei disperări by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16476_a_17801]
-
oameni și pisici, prefer pisicile". * Celebritatea? M-a atras în adolescență. Acum pot medita calm la o însemnare a lui N. Iorga: Există un fel de celebritate care trăiește numai în cercul acelora ce nu pot fi celebri". * Celebritate: o uriașă amărăciune intimă transformată în spectacol. * Exigențele ființei: "Axiomele în filosofie nu sînt axiome pînă cînd nu le-am dovedit valabilitatea în propria noastră ființă; citim lucruri frumoase, dar niciodată nu le simțim pe deplin pînă ce nu am urcat aceleași
Din jurnalul lui Alceste (V) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16482_a_17807]
-
mai tulburător era să-mi închipui, noaptea, fluviul care continua să curgă fără oprire în timp ce orașul dormea liniștit. Mersul său molcom îl știam înșelător, mă cufundam cu gândul în înspăimântătoarele sale adâncuri. Masele de apă nu doar înaintau, cu acea uriașă presiune a curentului pe care o măsurasem în traversările în barcă; ele se precipitau unele peste celelalte, se prăbușeau asupra lor înșile și asta de secole la rând, într-o întunecime de neconceput. Cărau cu ele, cu mult mai multă
Annie Bentoiu își amintește... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16481_a_17806]
-
Vîlcea, foarte burgheză, de altfel, asemenea lucruri nu difereau deloc de cele de la țară, din satul ardelean al tatălui meu. Bunica mea, sora și cumnata ei, care locuiau în curți învecinate, își strîngeau părul în basmale groase, își puneau șorțuri uriașe și trebăluiau cot la cot cu sumedenia de femei de serviciu. Se aduceau lemne pentru foc, bucătăriile deveneau un fel de forje, numărul lighenelor, oalelor și crătițelor era incomensurabil. La țară, bunica paternă făcea pînă și pîinea, într-un cuptor
A fost odată ca niciodată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16498_a_17823]
-
adevăr, cu capul în nori, dar cu picioarele e pe pămînt, alături de o mătușă haină și un verișor nesuferit, de ale căror răutăți nu-l poate scuti nici un întreg alai de vrăjitori. Spre deosebire de Rowling, o prozatoare excepțională, cu un talent uriaș de povestitor, Antoine de Saint-Exupery scrie o filozofie a vieții și a copilăriei, articulată din cele mai simple dar deopotrivă importante dileme omenești: Micul prinț este o poveste cuceritoare mai întîi de toate prin impecabila ei simplitate, printr-un fel
Parabola micului prinț by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16515_a_17840]
-
odată ce au deviat spre lumea "reală", care e o lume inevitabil politică, asemenea eforturi nu mai aparțin literaturii. Poziția lui, prin urmare, e tranșantă: literații pot face politică, dar o vor face cu prețul ratării misiunii literare. E o diferență uriașă, susține Stanley Fish, între a descifra sensul unui poem și a descifra un anumit sens al acelui poem, sensul care servește cel mai bine unui scop politic. În prima situație, se cheamă că ești critic literar. În a doua, ești
Autonomia esteticului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16528_a_17853]
-
în subtext: "à bon entendeur, salut!". Temele des abordate în comparațiile inevitabile - nu multe la număr, dar perfect motivate de realitate - sînt turismul cultural și investiția pentru imagine, atît de apropiate preocupărilor de acasă ale călătorului. Vizitînd, de pildă, "un uriaș complex muzeal, dotat cu de toate", muzeograful Iașului nu-și poate reprima amărăciunea gîndindu-se acasă: "Mă gîndesc la bietele noastre muzee, atît de părăginite (deși dețin valori inconfundabile, pilduitoare pentru identitatea noastră), atît de ignorate de autorități. Ce turism cultural
O experiență culturală by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16536_a_17861]
-
cîini pe nenăscuții oameni cum îi latră... Se vor mai naște un Dante?... Un Leonardo da Vinci?... O divină Comedie și o Comedie umană...?... Va mai striga cineva Libertate!... Va mai avea aceasta, în 2891, un sens?... Vor fi cataclisme uriașe?... Ciocniri mondiale, între fanatismele religioase, probabil?... Vor mai exista Rusia... America... China... Japonia,... Anglia,... Franța,... Italia?... (de România, Ungaria, Bulgaria nici pomeneală). Lumea globalizîndu-se, luînd forme, pe hartă, cu neputință de prevăzut... Va începe o eră glaciară?... Sau una de
Ordinatorul suprem - 3000 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16544_a_17869]
-
fie el disimulat) de comuniune, ci o experiență individuală (marcată ca atare): "Nori galbeni alergau foarte jos deasupra orașului, pocneau tablele pe acoperișuri și rupeau crăci, apoi se ridicau foarte sus și se prăbușeau mai departe dînd scîntei și tunete uriașe la care am auzit geamuri sărind în țăndări." Catalogul conține atmosfera extraordinară a unui grup de creație (Școala de la Tîrgoviște), atmosferă care explică apariția unor cărți memorabile precum Ingeniosul bine temperat sau Ucenic la clasici. Radu Petrescu, indiscutabil liderul grupului
Mișcări zilnice și mișcări istorice by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16571_a_17896]
-
devenit susținătoare ale lui Ion Iliescu pentru turul doi al prezidențialelor. Chiar și posturile de televiziune care l-au tot invitat pe CV Tudor la diverse emisiuni, fiindcă aducea audiență, au ajuns - tîrziu! - la concluzia că acesta poate fi o uriașă pagubă pentru România, încît au întors foaia. Dar, firește, e mai mult decît bizar ca după ce l-ai tot invitat pe CVT la emisiuni să te sesisezi de pericolul pe care acesta îl reprezintă, pentru democrația din România. Într-un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16566_a_17891]
-
înțelege lumea, de a te instala în propria identitate, decât cel cerut de partidul comunist. Ca limbaj polisemic și codificat ontologic, literatura a preluat foarte multe funcții ale dialogului civil, devenind un fel de unghie de spart burți, "o unghie uriașă de la piciorul lui Dumnezeu", vorba lui Iona. Apare, în cele câteva studii consacrate acestui deceniu, o eroare foarte gravă de interpretare. Chiar dacă au fost constrângeri mai puține, libertatea nu li s-a oferit tinerilor scriitori, drept cadou politic. Ei sunt
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
lumea se transsubstanțiază și concretul se evaporă. Așa cum și în expoziția gîndită de Corneliu Vasilescu lucrările individuale dispar, ramele devin transparente, și totul se topește într-o lucrare mult mai mare care, la rîndul ei, se sublimează în acea lucrare uriașă care este lumea însăși, un amestec și ea de tonuri și de erupții energetice, care aspiră totul, artiști și privitori deopotrivă, asemenea unei ventuze neobosite și insațiabile.
Tandrețea gestului eroic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16598_a_17923]