6,525 matches
-
foame la nouăzeci și patru de ani, știu că Dumnezeu nu vrea o moarte asemănătoare și pentru mine. De când Walter Jens, dragul meu coleg și prieten, în chinurile demenței deși îngrijit și asistat cu cea mai mare atenție -, deseori plângea, urla și se lovea, am înțeles că nu trebuie să pierd momentul să decid cum și când să mor (un drept pe care și el, într-un timp, l-a susținut împreună cu mine). Deci cum doresc să mor? Mors certa, hora
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
văzut pe una din pagini cum Nabucodonosor lăsa să fie uciși pruncii lui Sedechia, în vreme ce Sedechia însuși era de față. Un soldat spinteca pieptul unui copil cu sulița. Alt copil măcelărit zăcea dezmembrat pe pământ. Sedechia ținea fața întoarsă și urla spre cer. Nu voi uita niciodată. Pe pagina cealaltă, care era și ea îndreptată spre mine, Samson dărâma stâlpii templului. Toți încercau să fugă. Dar, fără îndoială, au fost toți zdrobiți. Să zdrobești un om ia cel mult câteva secunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
în paginile ziarului său, toate acestea, Lumânărescu holbase ochii cât cepele și fusese pe punctul de a face un atac de apoplexie. Apoi, vociferând și gesticulând bezmetic, de-i sărise peruca arămie de pe scăfârlia bearcă drept în coșul de gunoi, urlase în receptorul telefonului la șeful tipografilor să oprească ediția. Dar era prea târziu. În ziua următoare, Bart fusese concediat fără nici un drept de apel. Dimineața unui băiat cuminte Șase și zece minute. Soarele de-abia se trezea din somn. La
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
alții, provoacă iată reacții terifiante și numeroase ezitări, însăși ideea de a trăi într-o lume unită, susținută de valori comune, pare acum mai puțin atrăgătoare, chiar repulsivă pentru unii. În fața asaltului de ură și de răzbunare, iubirea se retrage. "Urla vijelia de pe urmă. Duhul Domnului trece pre pămînt..."35. Narcisiști, nu suportăm alteritatea. Dar ce devenim noi supri-mîndu-l pe Celălalt? Avem aceleași drepturi și împărtășim aceleași speranțe. Nu perspectiva universalului ne mînă la suprimarea alterității, ci un egoism profund. Dar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Și un copil, cică, văzuse, de curând, într-o margine a târgului, o pereche de lupi albi. Animalele stăteau nemișcate și priveau spre așezare. La început a crezut că sunt câini, erau departe, dar după un timp au început să urle, ridicând boturile în aer. Sigur erau lupi, i-a văzut și i-a auzit! O femeie a zis că, într-un amurg, zărise o astfel de fiară pe un deal din apropiere. „Da, dinspre miazănoapte vine pericolul!” le-a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
cei doi, telefonul mobil nu are semnal, carcasa metalică inexpugnabilă a liftului nu are decît o minusculă gură de scurgere prin care ar putea trece un șoricel, dar doar atît. Nu există ieșire. Îi vezi sărind ca două mingi în timp ce urlă isteroid după ajutor. Încă de la prima scenă ai sentimentul că sfîrșitul poate fi așa, complet absurd, un fapt divers atroce din cele care populează și poluează știrile oricărei televiziuni, împrumutînd par hazard o cruzime rafinată de maestru torționar. Practic nu
No exit by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8058_a_9383]
-
cum este cel al fumatului în lift, îi reușește regizorului care știe să dozeze tensiunea, știe să-i imprime un ritm, dar să-l și dinamiteze cînd este nevoie într-o explozie răvășitoare de disperare. Imaginea celor doi sărind și urlînd cu fețele descompuse devine "refrenul" vizual al filmului, imagine extrasă oricărui cronometraj rațional. Nu impresionează atît momentul în care Ea îi potolește setea cu propria urină și nici momentul în care El se cacă într-o pungă, Ea ținîndu-se de
No exit by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8058_a_9383]
-
c-au găsit-o", a sugerat Katia. Da, bunico, au găsit-o." "Și e bine?" Da, bunico, e bine." Cum să fie bine, nenorocito!!!" "Ce se întâmplă? Ce se petrece acolo?", a întrebat Katia. "Nu știu, bunica a început să urle", a răspuns puțin speriată, văzând că bunica se ridicase în picioare și venea spre ea. "Cum o să fie bine dacă ai lăsat-o în parcul de Vest, uitând-o la minus trei grade!!!" "Ce zice? Ce tot zice?", a întrebat
Sora Katiei by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8059_a_9384]
-
din calea mea, a șuierat printre dinți, cară-te, dispari și să nu te mai văd pe-aici!" A încercat să se miște, dar groaza a țintuit-o locului, și-a pipăit obrazul și a văzut că sângera. "Afară!!!", a urlat bunica înainte de a leșina. S-a prăbușit ca o cârpă, moale și fără vlagă, ca și cum n-ar fi avut oase și aerul scos o dată cu urletul fusese tot ce-o mai susținuse în picioare. A mai avut timp s-o prindă
Sora Katiei by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8059_a_9384]
-
o plesnească iar și s-a îndepărtat de ea cât a putut de discret. "Da." "Și ce altceva mai fac?" "Câteodată îți ieși din fire." "De ce ai rănile astea?" Ieri după-amiază te-am întrebat despre Nuria și ai început să urli." Zgârietura asta care o ai pe față... Eu ți-am făcut-o?" Bunica încetase definitiv a mai fi bunica: era o ființă sperioasă, gata să se smiorcăie, care-și cerea iertare nu pentru că poate o lovise, ci pentru ceva ce
Sora Katiei by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8059_a_9384]
-
mare, astfel încât e deranjant. Este clar o strategie de marketing pentru a atrage atenția la spoturile publicitare. Nu mi se pare normal ca, la fiecare 20 de minute, să trebuiască să dau mai încet sonorul pentru că începe brusc televizorul să urle și apoi, când se termină, să dau mai tare pentru că nu se mai aude nimic", se arată într-o altă sesizare transmisă CNA.
Lovitură pentru televiziuni. Ce a decis CNA by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/78422_a_79747]
-
șuieru^ și ropotele multe/ Și să coboare molcom suspinul să-mi asculte.// Când auzit-a vântul ce-i cer cu neobrăzare,/ M-a măsurat în grabă din cap până-n picioare/ Și-a năvălit asupră-mi, cu gând să mă doboare/ Urlând în toată zarea că asta e sfidare.// -Ascultă, pământene! - îmi zise plin de ură -/ Tu crezi că măreția-mi de oameni se îndură?/ Nu te-ai uitat la tine? - ești doar ca o furnică/ Și sigur și simțirea îți e
Poemul și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7859_a_9184]
-
un cazinou, care ar fi fost frecventat de Gigi Becali. „După cum povestește o fostă angajată a unui cazinou, arunca cu jetoane în capul crupierilor, spărgea vitraliile, cerșea de la cămătarii mai săraci și-i amenința cu moartea cînd aceștia îl refuzau. Urla. Țipa. Se scălămbăia. Făcea din nou scandal. Așa se distra el, arunca cu jetoane, urla, da, el, omul credincios, bisericos. E ultimul rahat, ultimul jeg, cum am ajuns noi în 2013 să-l plângem pe Becali, unul care nici nu
Banciu, despre Becali: E ultimul rahat, ultimul jeg by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/78798_a_80123]
-
a unui cazinou, arunca cu jetoane în capul crupierilor, spărgea vitraliile, cerșea de la cămătarii mai săraci și-i amenința cu moartea cînd aceștia îl refuzau. Urla. Țipa. Se scălămbăia. Făcea din nou scandal. Așa se distra el, arunca cu jetoane, urla, da, el, omul credincios, bisericos. E ultimul rahat, ultimul jeg, cum am ajuns noi în 2013 să-l plângem pe Becali, unul care nici nu știe să țină pașaportul pe față", a spus Radu Banciu, potrivit b1.ro.
Banciu, despre Becali: E ultimul rahat, ultimul jeg by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/78798_a_80123]
-
împuște, ori ca să i le predea onorabil. Soldații lui, toți cu puștile pregătite, au tras în cei trei și au mai omorît cîțiva gardiști din greșeală. În teama lui că ar putea fi împușcat rușinos de propriii săi soldați. Scipione urlă: , Nu mai trage nimeni", îl suie lîngă el pe cal pe Stelian și îl duce prizonier, la cazarmă. Pe ceilalți i-a adus trupa pe jos. După două zile, cînd s-a terminat de tot rebeliunea, Scipione întreabă la București
Defilarea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7880_a_9205]
-
la plimbare pe străzile din jur, coborîse la Agârbiceanu, sau o luase curajos în sus, cum mâinile la spate, masiv, tăcut, spre scurtăturile abrupte ce dau spre Feleac, spre curba morții, unde motoarele se opresc, deseori, iar motocicletele copilăriei mele urlă în coasta de care multora li-i frică. Sau ieșise spre livezile cu mere, spre Polocsai... Pasul, ritmul, versul, piciorul metric, imaginile de afară, dinăuntru. Oricum, nu se cădea, simțeam, să fie risipită liniștea aceea densă, iar când doamna Cornelia
ADRIAN POPESCU: „Editura Bucovina paternă, Transilvania maternă, Umbria spirituală m-au modelat interior” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7019_a_8344]
-
își tîrăsc părul peste frunzele ruginii de toamnă și el lasă în urmă dîre șovăitoare, ca șerpii, vrăjitoare voluptoase și senzuale pe care le visezi nopțile, te înspăimînți, te cuprind friguri, culmea, incandescente, îți vine să plîngi, să rîzi, să urli și nu știi de ce, dacă toate astea ți se întîmplă inevitabil, din clipa în care ai răcnit prima oară, ca o fiară minusculă, atunci cum să nu cauți toată viața paradisul matricial, hăul suav al picioarelor desfăcute, țîțele ermetice, deambulînd
Cu Pavel Șușară despre femei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7025_a_8350]
-
le-am mâncat fără pâine, fiindcă nu aveam și nu vroiam să cobor la restaurant ca să-mi cumpăr. După masă m-am cam plictisit și m-am învârtit de colo până colo prin apartament." Din Străinul, pag. 22, aceeași ediție: "Urlau și cîntau în gura mare că clubul lor nu va pieri. Mulți dintre ei mi-au făcut cu mîna. Unul chiar mi-a strigat: ŤI-am bătutť. Și eu am făcut Ťdať, din cap. Ziua a mai scăzut puțin. Deasupra
Un caz de plagiat by Alexandru PETRIA () [Corola-journal/Journalistic/7038_a_8363]
-
cinematografele din cartier au revărsat în stradă un val de spectatori. Printre aceștia, tinerii aveau gesturi mai hotărîte ca de obicei și m-am gîndit că văzuseră un film de aventuri." În Proasta de Claudia, pag. 102, povestirea Gloria sempervirens: "Urlau și cântau în gura mare că echipa lor de fotbal nu va pieri. Mulți dintre ei mi-au făcut cu mâna. Unul chiar mi-a strigat: ŤI-am bătutť. Și eu am făcut ŤDať, din cap. Ziua a mai scăzut
Un caz de plagiat by Alexandru PETRIA () [Corola-journal/Journalistic/7038_a_8363]
-
să-ți spună un tiran de antrenor că trebuie să transpiri sânge) și până la urmă a reușit să ajungă în ierarhia mondială a tenisului. Bravo ei! S-a întâmplat cumva acest lucru cu sprijinul meu sau al românilor care își urlă mândria pe net? Nu! Ea a ajuns acolo prin propriile forțe, prin eforturile familiei (tenisul e un sport scump) și cu un staff tehnic foarte bun. Așa că pentru ce să-i mulțumesc? Sigur, admir performanța ei, chiar dacă nu i-am
Vulpescu: Ce-a făcut HALEP pentru mine? NIMIC! by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/73991_a_75316]
-
tipei, așa că abia intrat în București, țipă, excitata la culme, îi spune: - Am chef de...! - Ai puțină răbdare, într-un sfert de oră ajungem la mine și o facem! - Nu, eu acum vreau! Dacă nu o facem acum pe loc, urlu, tip, sar din mers! Bietul om, ce să facă? Oprește mașină, o salța pe cric, bagă o pătură sub mașină și încep dezbaterile. Deodată se simte bătut pe umăr. - Ce vrei, dom'le, nu vezi că am treaba? Bătaia pe
BANCUL ZILEI: Băsescu şi copilul () [Corola-journal/Journalistic/68597_a_69922]
-
Sară (4 ani) și Robi (12 ani), Brigitte s-a răstit la Ilie, pe motiv că acesta a iesit val-vârtej din restaurant, fără să-i țină ușa și puștoaicei. Sară s-a lovit puternic la cap și a început să urle de durere. Brigitte s-a speriat cumplit și a început să țipe la Ilie, supărată că le-a lăsat să iasă ultimele din local și că nu e atent. Iritat de țipetele iubitei sale, Ilie a trecut la contraatac și
Ilie Năstase şi Brigitte Sfăt s-au certat ca la uşa cortului în plină stradă () [Corola-journal/Journalistic/67521_a_68846]
-
speriat cumplit și a început să țipe la Ilie, supărată că le-a lăsat să iasă ultimele din local și că nu e atent. Iritat de țipetele iubitei sale, Ilie a trecut la contraatac și a început și el să urle la Brigitte în plină stradă. Cei doi s-au certat de mai multe ori în public, ambii fiind cunsocuți ca având firi vulcanice.
Ilie Năstase şi Brigitte Sfăt s-au certat ca la uşa cortului în plină stradă () [Corola-journal/Journalistic/67521_a_68846]
-
la fereastră, ca semn al solidarității cu frații și surorile de la Răsărit. În multe case au fost incendii. 4 Noaptea se întâmpla să calce pe câte-o mină din zona morții câte-un mistreț și să-și dea duhul. După cum urla, știai că n-a fost căprioară. Căprioarele urlă altfel decât mistreții, însă mor în același fel. 5 O dată am strecurat o carte a lui Gorbaciov peste graniță în Berlinul de Est. Castraveți la grădinar. Comparația asta e totuși chiar inexactă
Michael Augustin - Bucăți din Zidul Berlinului by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Journalistic/6792_a_8117]
-
și surorile de la Răsărit. În multe case au fost incendii. 4 Noaptea se întâmpla să calce pe câte-o mină din zona morții câte-un mistreț și să-și dea duhul. După cum urla, știai că n-a fost căprioară. Căprioarele urlă altfel decât mistreții, însă mor în același fel. 5 O dată am strecurat o carte a lui Gorbaciov peste graniță în Berlinul de Est. Castraveți la grădinar. Comparația asta e totuși chiar inexactă. 6 Toată viața mea, RDG a fost cu
Michael Augustin - Bucăți din Zidul Berlinului by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Journalistic/6792_a_8117]