1,078 matches
-
istoria fiec? rei na? iuni face parte din istoria universal?. Drept urmare, trebuie s? existe manifest? ri comune �n cadrul istoriei omenirii. A explicat c? �ncearc? s? urm? reasc? �ntr? o �manier? sintetic? ? i organic? � marele curent al istoriei universale, c? ut�nd s? �refac? atmosferă timpurilor, pentru c? dac? nu se face acest lucru, tot ceea ce se scrie despre istorie poate fi considerat exact, dar niciodat? adev? raț�225. Rezultatul a fost lucrarea Eseu de sintez? a istoriei omenirii �n patru volume
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a fost performan? a pseudoconstitu? ionalismului rom�nesc. Tineretul nu numai c? nu �n? elegea democra? ia, dar mul? i tineri, mai ales cei educa? i, identificau exercitarea acesteia cu regimul politic. Ignorat, tineretul s? a �ntors �mpotriva acestui regim politic, c? ut�nd ceva cu totul nou. �n perioada aceasta ? i tot mai mult dup? aceea, Iorga ? i?a pierdut credin? a. Nu �n democra? ie, ci �n revelă? ia institu? iilor democrate occidentale pentru problemele Rom�niei11. Dar Iorga sus? inea acum c? dreptul poporului de a participa la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
absorbit cre? tinismul, nu l? a maimu?? riț�. �Zvastica nu este Crucea lui Hristos�. Cu toate acestea, isteria, tr? s?tură marcant? a anului 1937, cre? tea lun? dup? lun?. ��n cadrul fr? m�nt? rilor, a terorii ? i a c? ut? rîi �eroului��, oferea Iorga un exemplu, �se afl? cei care �ncearc? s??i �educe pe eroi� sau �studen? îi care le dau lec? îi profesorilor��. P? rerea lui era c? universit?? ile rom�ne? ți, profane ? i subjugate (de nazism) la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
minoritate demn? de dispre? , parazit? ? i neloial? de care trebuia s? se descotoroseasc? printr? un mijloc sau altul, cu c�ț mai repede, cu at�ț mai bine. Iar acum (�n 1937), excesele �noilor na? ionali? ți� nu f? ceau dec�ț s? �nr? ut?? easc? situa? ia ? i a? a deplorabil?. Antisemi? îi rom�ni exagerau c�ț puteau ? i grotesc acest lucru, consider�nd c? to? i evreii erau comuni? ți. (Acest lucru a fost sesizat chiar ? i de Antonescu. �n 1941, atunci c�nd
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a devenit (�n ciuda tuturor acestora) cel mai serios obstacol �n calea evolu? iei fire? ți a literaturii na? iunii sale�109. Intoleran? a lui Iorga fă?? de curentele moderne din literatur? nu era ceva nou, dar situa? ia s? a �nr? ut?? it �n anii �30110. Continuă totu? i lupta să de o via?? �mpotriva �vulgarit?? îi ambi? ioase a ultramodernismului� (�n? eleg�nd prin această toat? literatura rom�n? de dup? Eminescu), acoperind aproximativ acela? i interval de timp din literatura str? în?. �n literatur
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i birocra? îi ur? sc na? ionalismul ? i chiar ? i mul? i occidentali de bun? credin?? , v? z�nd la televizor consecin? ele conflictelor na? ionale, s�nt mai degrab? tentă? i s? �ntrebe �Cum? � dec�ț �De ce? � De c? ut? m exemple de con? tiin?? na? ional? de sine frustrat? ? i expus? pericolelor, le vom g? și �n Polonia, Croa? ia ? i Șerbia, unde vom descoperi reac? îi frapant de asem? n?toare celor ale lui Iorga ? i Eminescu. Soarta sf
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
să, pe care o consideră original?. Conform acesteia, experien? a omenirii alc? tuie? te (mutatis mutandis) o experien?? indivizibil? ? i, drept urmare, pentru a �n? elege ? i interpreta orice istorie (sau pentru a umple golurile acolo unde lipsesc documentele!) , trebuie s? c?ut? m tr? s?turile ? i experien? ele comune din istoria altor na? iuni. Dup? analizarea lor riguroas? , istoricul trebuie s? comenteze rolul ? i relevan? a lor asupra problemei aflate �n discu? ie. Putem astfel explică ? i umple golul datorat lipsei documenta
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
urm? toare. Drept urmare, istorici că Dan Zamfirescu nu? i dau dreptate lui Iorga atunci c�nd afirm? c? �patriotismul lui i? au indus �n eroare pe unii�. Nu are nici un rost (a? a cum se �nt�mpl? adesea!) nici s? c?ut? m paralele dincolo de Nistru: la sf�r? ițul secolului al XIX-lea, guvernul rus a ini? iat un program ambi? ios de modernizare, ceea ce a dus la r? zvr? tîrî �n zonele rurale. Tem�ndu? se c??? i va pierde privilegiile ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
u nepot s? -l fac? primar �n satul lui 6 Unul dintre cei mai �nal? i demnitari ai cur? îi domne? ți din Moldova 7 Theodorescu, Contribu? iuni... , pp.�38-65 8 Op. cît. , p.�10 9 Iorga a respins aceste r? ut?? i ca fiind �calomnii tipic orientale ? i barbare� (Theodorescu, Contribu? iuni... , p.�35), de? i recurgea ? i el la asemenea tactici fă?? de adversarii s? i, st�lcindu-le fostele nume de familie ? i falsific�ndu-le originea 10 �n 1940
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
informa? îi despre conflictele dintre Iorga ? i Eliade 223�Ibidem. Mircea Eliade declară �n cel de al doilea volum de memorii (postume) c? nu �pierduse contactul� cu genera? ia colegilor s? i de facultate. C?l? uzit de misticismul ? i de c? ut? rile sale �ntru g? sirea r? spunsurilor, el s-a al? turat Legiunii la �ndemnul mentorului s? u, Nae Ionescu, �n anii '30. Au fost am�ndoi aresta? i �n timpul Dictaturii Regale. Carol le-a cerut s? condamne Legiunea, dar ei au refuzat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
u de muritor. Convins de validitatea unei etici bazate pe fort] și autoritate, el s-a hoț]rât s] înving] moartea. Pornit în misiunea să, a f]cut popas la o cârcium], unde hangita l-a avertizat cu privire la nebunia c]ut]rii sale, sugerându-i un sistem de valori diferit: O, Ghilgameș, unde r]r]cești la voia întâmpl]rii? Viața veșnic], pe care o urm]rești, n-o vei află. Cand zeii au f]urit omenirea. Viața Veșnic] au p
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
form] cazuistic] (jurisprudenț]), cât și apodictic] (obligație). Când legea a fost consfințit] ca fiind aplicabil] în toate timpurile și tuturor generațiilor, a luat formă obligatorie și inflexibil] a „eticii regulilor”. Relația dintre zeitate și popor avea la bâz] principiul do ut des (Îți dau pentru că tu s] poți da), prin care Iahve a promis binecuvântarea pe m]sura respect]rii legile sale, de la mâncare, haine adecvate și practici sexuale pan] la ofrande și acte rituale. Cu alte cuvinte, obedienta atr]gea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Într-adev]r, aceast] libertate este plasat] a patra și este scopul cel mai greu de atins în schema celor patru sfârșituri deontologice ale purusharthas, adic] „lucruri c]utate de ființele umane”. Purushartha (scopuri umane). Potrivit credinței hinduse, exist] patru c]ut]ri cu valoare intrinsec] pe parcursul vieții, si anume: artha, interesele materiale; kama, pl]cerea și împlinirea afectiv]; dharma, din nou, obligațiile sociale și individuale; și moksha, eliberarea. Fiecare poate sau nu s] vin] în continuarea celorlalte, deși un scop poate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
l]comiei sau poate avea o origine de natur] cognitiv], si anume, gândirea greșit]; 2) Are efecte d]un]toare asupra propriei persoane, constituind un obstacol în aspirația spre nirvana, sau poate avea consecințe negative asupra vieții viitoare; 3) Înr]ut]teste caracterul individului prin inc]lcarea idealului de a nu face r]u nim]nui, determin] dezvoltarea unei conștiințe inc]rcate, într] în conflict cu viața altor persoane și este pedepsit] prin lege. Așadar, anumite informații relevante cu privire la afirmațiile obișnuite
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
serviciul atenienilor, încercând s] le induc] o gândire activ] în ceea ce privește viețile lor, ideea c] serviciul în favoarea altora poate fi un scop în sine nu pare s] ias] în evident] prin argumentele sale explicite. Dac], așa cum credea el, noi toți c]ut]m eudaimonia, aceasta o presupune pe a noastr], nu pe a altcuiva. Și pentru el, în consecinț], faptul c] anumite tipuri de comportament p]reau s] prefere interesele altora în defavoarea celor personale, constituia o problem], nu o soluție; iar orice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aplic] în van ordinele și interdicțiile asupra oamenilor drepți, desi nici unele dintre acestea nu au efect asupra celor nedrepți - Nu putem fi eliberați de obligațiile legii de c]tre senat sau de c]tre oameni, si nu trebuie s] c]ut]m în afara noastr] un interpret pentru ea. Și nu vor exista legi diferite în Romă și Atena sau legi diferite acum și în viitor, ci o lege etern] și imuabil] va guverna toate națiunile în toate timpurile, si va exista
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
interpretare este cea mai potrivit]? Rawls afirm] c] trebuie s] decidem determinând care interpretare avanseaz] principiile care se potrivesc concepției noastre despre dreptate. Dac] principiile propuse de o interpretare a poziției inițiale nu se identific] cu aceasta, trebuie s] c]ut]m alt] interpretare care s] r]spund] mai bine acestei cerințe. Dar dac] fiecare teorie a drept]ții ofer] o interpretare particular] a momentului contractual, atunci trebuie s] decidem în prealabil ce teorie accept]m pentru a ști care descriere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Exist] ins] trei dificult]ți legate de conceptualizarea dezvolt]rii în termeni de creștere economic]. În primul rând, exist] posibilitatea că cei s]răci s] nu beneficieze de creșterea economic]; mai mult, ea poate fi asociat] cu procese care înr]ut]țesc situația celor s]răci. Folosirea p]mântului de c]tre întreprinz]tori sau noile tehnici agricole pot exclude ț]rânii simpli din procesul economic. În al doilea rând, exist] pericolul că modelele de creștere s] reflecte modele occidentale nepotrivite
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Ea ajunsese în faza în care era aproape în totalitate paralizat] și, periodic, avea nevoie un tub respirator pentru a o menține în viat]. Suferea foarte mult. Știind c] nu mai există nici o speranț] și c] lucrurile se vor înr]ut]ți, Mary F. își dorea s] moar]. I-a cerut medicului s]u s] îi administreze o injecție letal] care s] îi curme viața. Dup] ce s-a consultat cu familia sa și cu membri echipei de medici care o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ajunsese în faza în care era aproape în totalitate paralizat] și, periodic, avea nevoie de un tub respirator pentru a o menține în viat]. Suferea foarte mult. Știind c] nu mai există nici o speranț] și c] lucrurile se vor înr]ut]ți, Mary F. își dorea s] moar]. I-a cerut medicului s]u s] nu mai fie conectat] la tubul respirator dată urm]toare când va avea nevoie de acesta. Medicul a fost de acord cu dorința lui Mary, a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
senzitive care nu este o persoan]. Dar este, de asemenea, posibil că lipsa fricii fâț] de viitor s] fac] viața ființelor senzitive mai pl]cut], măi valoroas] pentru ele însele decât sunt viețile noastre pentru noi. Astfel, trebuie s] c]ut]m altundeva o rațiune pentru statutul moral superior pe care majoritatea persoanelor (umane) îl acord] una alteia. Drepturile morale abordeaz] modul în care ar trebui s] ne comport]m. Faptul c], în mod evident, doar persoanele înțeleg ideea drepturilor morale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi întotdeauna o amenințare pentru valorile tradiționale și în conflict cu controlul guvernamental, dar nu ne vom mai aventură s] conchidem c] piața este lipsit] de valori sau c] guvernele servesc mai eficient binele public decât piețele. iii. Mitul c]ut]rii profitului Etică afacerilor nu se mai ocup] doar de critică acestora. Profitul și „avariția” nu mai sunt condamnate în predici moralizatoare, iar corporațiile nu mai sunt v]zute că monoliți f]r] fâț], f]r] suflet și amorali. Preocuparea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și al responsabilit]ții sociale și de felul în care corporațiile, în calitatea lor de comunit]ți complexe, își pot servi cel mai bine atât angajații, cât și societatea. Etică afacerilor a evoluat de la atacul continuu asupra capitalismului și c]ut]rii profitului la examinarea mai productiv] și mai constructiv] a regulilor de bâz] și a practicii afacerilor. Dar vechea paradigm] - denumit] de Richard DeGeorge „mitul afacerilor amorale” - persist] nu numai printre cei suspicioși sau printre filosofii de formație socialist], dar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nobili de „adev]r și cunoaștere”, dar își dedic] cea mai mare parte a timpului și a energiei luptelor de birou. În cazul afacerilor, vocabularul autoglorificator este cel mai adesea neflatant. De exemplu, directorii își descriu muncă în termenii „c]ut]rii de profit”, f]r] a realiza faptul c] aceast] fraz] a fost inventat] de socialiștii secolului trecut, ca un atac asupra afacerilor și acumul]rii de profit, în detrimentul oric]ror alte considerații și obligații. Într-adev]r, obiectivul unei afaceri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
neg]m astfel drepturile acționarilor la recuperarea profitului și nici responsabilit]țile „fiduciare” ale managerilor unei companii. Ceea ce susținem aici este c] aceste drepturi și responsabilit]ți au sens doar într-un context social mai larg și c] ideea „c]ut]rii de profit” ca scop în sine - opus] ideii de profit ca mijloc de încurajare și recompensare a muncii și a investiției, de construire a unei afaceri mai solide și de servire mai eficient] a societ]ții - este un obstacol
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]