2,329 matches
-
Speculațiile sale, cu alură romantică - primul program romantic în literatura română - sunt înrâurite de ideologia lui Saint-Simon, vădind lecturi și din Charles Fourier, Pierre-Joseph Proudhon, Louis Blanc. Crezul lui, nu lipsit de contradicții, este raționalist, iluminist, călăuzit de doctrina socialismului utopic. El visează întronarea rațiunii, desființarea privilegiilor, comunizarea bunurilor, optează pentru republică și cultivă iluzia unei frății universale. Susține necesitatea emancipării sociale și economice a țărănimii, dar, în același timp, se înclină în fața proprietății. Respectă familia și, de asemenea, religia, a
BOLLIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
În acest caz, fie proiectez cauzele asupra răutății oamenilor, fie o corelez cu o pedeapsă divină. În ambele situații este vorba de o atitudine morală din partea mea, prin care eu refuz de a accepta suferința. Ei i se opun, soteriologii utopice, compensatorii sau soluții social-politice salvatoare etc. Față de cele de mai sus, din care rezultă complexitatea durerii, se pune totuși În mod firesc Întrebarea: care este semnificația durerii? Am arătat deja că durerea nu este o formă de manifestare simplă și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
ordine sau ordinea existentă, reprezentând spiritul negator, dominator. Acest tip, de factură revoluționar-anarhistă În plan social, neagă valorile existente. Indisciplinat și autoritar, el vrea să schimbe lumea și ordinea existentă pentru a o Înlocui cu alta. Tiranic și justițiar, dar utopic În teorie, Îi este imposibil să găsească un echilibru Între dorințe și realitatea practică; 4. tendința de anxietate este caracteristică pentru retragere, ezitare, nesiguranță. Acest tip se teme de schimbare și luptă pentru menținerea ordinii, a valorilor tradiționale. El este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
negarea tuturor valorilor, impulsiv și violent, indisciplinat, urmărește distrugerea lumii, a ordinii existente, pentru a o Înlocui cu o nouă ordine. Autoritar și tiranic, el Înlătură orice se opune realizării propriilor planuri. Idealul său este proiecția sublimată a unei viziuni utopice asupra lumii, a societății, a omului, exprimată În conceptele: noua ordine, omul nou, egalitatea tuturor, pacea universală, bunăstarea generală etc. Ca și tipul aventurierului, tipul revoluționarului se situează În centrul acțiunilor pe care le Întreprinde. Ei impun schimbarea. O schimbare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
permanentă, mânată de curiozitatea necunoscutului; dă nevoia de schimbare, de răsturnare a ordinii, mergând până la conflicte sau confruntări violente care neagă orice valoare și orice fel de sistem formal ce se opune tendințelor acestora, este caracteristică tipului egoist al revoluționarului utopic. Vom Încerca În continuare să detaliem tipurile psihomorale de mai sus, asemenea unor veritabile portrete umane, În care elementele psihologice și componentele valorice morale sunt combinate. Tipurile umane În psihologia morală Plecând de la caracteristicile comune, atât din punct de vedere
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
manifestă tiranic, căutând să-și impună voința asupra celorlalți. El vrea să schimbe oamenii după tiparul său, cerând ascultare și supunere. Bovaricul visător este un tip care se manifestă la fel, dar În planul imaginarului personal. Dacă revoluționarul este un utopic al realului, al lumii, bovaricul Își proiectează visele sale utopice asupra propriei vieți și asupra celorlalți, totul fiind Însă circumscris În câmpul imaginației. Ambele tipuri sunt incapabile de a evalua corect realitatea, lumea, oamenii, pe care nu le pot Înțelege
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
vrea să schimbe oamenii după tiparul său, cerând ascultare și supunere. Bovaricul visător este un tip care se manifestă la fel, dar În planul imaginarului personal. Dacă revoluționarul este un utopic al realului, al lumii, bovaricul Își proiectează visele sale utopice asupra propriei vieți și asupra celorlalți, totul fiind Însă circumscris În câmpul imaginației. Ambele tipuri sunt incapabile de a evalua corect realitatea, lumea, oamenii, pe care nu le pot Înțelege. 3. Tipul pasional include tipurile psihomorale al aventurierului și pe
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
bovaricului, care neagă valorile morale, Înlocuindu-le cu cele corespunzătoare utopiilor negativiste, eroul și sfântul luptă pentru impunerea valorilor morale și spirituale și pentru triumful lor apoteotic, ceea ce reprezintă, de fapt, tot o formă sublimată a unor creații și aspirații utopice. 21 MODELELE PSIHOBIOGRAFICE ȘI SEMNIFICAȚIA LOR MORALĂ Biografie și existență Psihologia generală Înregistrează psihobiografia persoanei ca succesiune de „etape de dezvoltare” sau ca „etape de viață”, raportate atât la profilul psihologic al vârstei respective, cât și la evenimentele exterioare care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
formă de idealuri morale, spirituale, religioase, din care va construi cea de-a doua cetate. Aceasta va fi cetatea ideală, la care omul speră și În care tinde continuu să intre, dar care va rămâne pentru el o pură iluzie utopică. Ceea ce prima cetate, cea lumească, nu poate oferi omului, el speră ca să găsească În a doua cetate, cea a lui Dumnezeu. Cetatea lumească este condusă de om și ea este vremelnică. Cetatea lui Dumnezeu este eternă și corespunde aspirațiilor morale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
este tipul care demolează lumea, cetatea, modelele și normele acesteia. El vrea să Înlocuiască tot ceea ce există cu modelul său, care, spre deosebire de cel al reformatorului ce propune un model ideal, bazat pe valorile tradiționale morale, spirituale, culturale, este un model utopic care neagă toate valorile. Revoluționarul este un tip egoist, Închis, pe când reformatorul este un tip altruist, deschis. În concluzie, tipurile umane de factură sociomorală ale cetățenilor sunt simboluri ale unor persoane cu o semnificație psihomorale bine precizate, create de cetate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Mai mult chiar, sunt acceptate. Remarcăm astfel următoarele situații: aă acte psihomorale care au la baza lor sentimentul datoriei, chiar dacă acesta este orientat Într-o direcție contrară normelor morale, fiind adesea impus, dictat persoanei respective; bă acte psihomorale de factură utopică, ireale, neconforme cu scopurile impuse de necesitate, dar pe care persoana care le face le consideră bune; că acte psihomorale aparent negative, dar prin care cel care le execută urmărește un scop considerat de el benefic pentru ceilalți, ca În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Spiritele neliniștite, revoltate, nemulțumite de sine și de ordinea lumii pe care o găsesc nefirească, nepotrivită naturii lor, sunt dominate de pulsiuni care reclamă nevoia de schimbare prin inversare, sunt personalități care Își plasează aspirațiile ideale În sfera unui imaginar utopic. Dominați de ideea Împlinirii, prin schimbare a omului și a lumii, această categorie de. indivizi este dominată de voința de putere și de schimbare. La originea acestor idealuri stau vechi situații psihotraumatizante din istoria lor personală (frustrări, carențe afective și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
concrete a vieții (N. Berdiaevă. Afirmarea și semnificația umanului Dacă În centrul umanismului se află persoana umană, iar aceasta este prin natura ei o ființă a contrastelor, putem considera umanismul ca o doctrină a persoanei sau ca pe o construcție utopică despre persoană, care caută să o idealizeze? N. Berdiaev răspunde la această Întrebare cu argumentele antropologiei creștine, conform căreia „omul este o ființă creată de Dumnezeu, o ființă liberă care, prin această libertate, se desprinde de Dumnezeu păcătuind, dar se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
morala creatoare a întregii opere. Ștefan Bănulescu a subțiat sângele personajelor sale din Metopolis până la desăvârșita lui transformare în apă, ținând cont de vechimea acestui sânge, consemnată în valori numismatice și arheologice, spre a-l trezi apoi iarăși la o utopică existență, în desimea aerului balcanic. De aceea, sub fantasmagoria vehementă a numelor și poreclelor actuale se citește raționamentul obosit al oțiumului antic. Acesta este sensul cel mai adânc al utopiei lui Bănulescu, căreia îi corespunde și o viziune istorică în
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
o lume interioară, profund personală și mai ales românească, probabil leacul poetului „singur” împotriva alienării. Se configurează profilul paradoxal al unui poet pe cât de cosmopolit, pe atât de român (Autobiografie...), amestec de Don Quijote și Ulise (Elegia sexagenarului adolescent), veșnic călător utopic. Elementul ludic, ironic și autoironic reapare, constituind substanța volumului Îngerul malagambist în insula Oahu (1979), personaj donquijotesc și alter ego tragicomic al poetului. Memorialistica din Franctiror cu termen redus (1968), Sub Tâmpa în Honolulu (1973), Praful de pe tobă (1980), Microportrete
BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
tot numai milă, înțelegere, iubire) sunt Redman - „Omul Roșu”, întrupare arhetipală a răului, de la folclor până la comunism, fost prieten și rival în dragoste, delator din invidie, pactizantul cu diavolul, Varlaam -, adversarul anchetator brutal, violent, fanatic (ce va ajunge, în viziunea utopică a autorului, vânzător de loz în plic) și anonimul supraveghetor care își alcătuiește denunțurile către autorități sub forma unor scrisori (în materie de literaturizare a imbecilității suspicioase și invidioase, acestea constituie tot ce s-a scris mai expresiv în literatura
BUZURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
următoarea concluzie: fenomenul „copiii străzii” nu este atât de extins pentru a nu putea fi stăpânit. Problemele care au condus la perpetuarea lui țin mai degrabă de: - lipsa unei strategii coerente, eficiente (strategii au existat, dar au fost uneori nerealiste, utopice, „pompieristice” și demagogice); - lipsa unui sistem de identificare și monitorizare a tuturor cazurilor de copii ai străzii; - lipsa infrastructurii, a unor instituții prietenoase și a unor servicii specializate, adecvate situațiilor diferite (lipsesc serviciile de preluare din stradă, de diagnosticare a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
orizonturi culturale ample, privite în dinamica lor istorică. Cartea schițează o teorie coerentă a recitirii, pornind dintr-o răspântie unde poetica, filosofia, etica, psihologia, teoria mentalităților și chiar politica se întâlnesc. Ceea ce se numește curent lectură este un grad zero utopic: în raport cu el, tot restul este relectură. C. inventariază strategiile esențiale ale recitirii - cea existențială, cea ludică, cea creatoare, cea profesionist-hermeneutică și, în fine, cea normativă. Privită dintr-o perspectivă normativă, polaritatea ipotetică citit-recitit îngăduie să se urmărească prin vizorul ei
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
în această povestire se extinde temporal de-alungul multor ani și spațial este plasată pe meridiane diferite, finalizându-se în preajma templului iubirii eterne Taj Mahal, în urma vizitării căruia autorul decide sfârșitul simultan al cuplului Nick și Oana. Povestirea pendulează generos între utopic, fantezie, oniric și realitate, dar concluzia finală, prin alegerea sfârșitul tragic al eroilor, este aceeași cu cea transmisă de romanul „Adam și Eva” a lui Rebreanu și anume că ne este interzisă împlinirea în iubire împreună cu sufletul pereche.
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
au vrut de la început să fie implicați într-un act brutal, lipsit de sens ca acesta. Pe de altă parte, într-un anumit moment din viața lor, au renunțat la lumea asta pentru a găsi un refugiu spritual în universul utopic Aum. La acest lucru nu se gândesc și nici nu-l regretă. Când li se cerea la proces să dea exlicații amănunțite referitoare la doctrina cultului, nu de puține ori spuneau: „S-ar putea ca oamenii de rând să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
cu defecte și contradicții. Din câte văd eu, nu prea cred că există posibilitatea ca ei să se întoarcă în organizție. Am impresia că în mintea lor a rămas încă, mai mult sau mai puțin, un Aum ideal: o viziune utopică, o amintire luminoasă care a săpat adânc în ființele lor. Dacă o lumină asemănătoare le va trece din nou prin fața ochilor (nu trebuie să fie neapărat de natură religioasă, poate să aibă și altă natură), lucrul acela dinlăuntrul lor cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
sufletului [...] Am visat la puncte de natură, verdeață cu clădiri care împresoară peisajul, unde medicina adevărată și învățământul sunt prezente. Această fantezie și Orașul Lotus s-au suprapus, sunt una și aceeași imagine.“ El visa să se dedice acestui univers utopic, continuând antrenamentul sever neîntinat de societate, practicând un gen de medicină căruia să i se dedice și care să facă fericiți cât mai mulți pacienți. Motivațiile lui sunt într-adevăr pure, iar viziunile evidențiate aici nemaipomemnite, splendide. Însă, fă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
Cu siguranță, auziseră și ei propunerea fără drept de replică a lui Filip: "Spre Orient", gândea Carol. Filip nu indicase un loc, o adresă, ci o direcție de mișcare, care răsuna încă în urechile sale. "Spre Orient !". O direcție incertă, utopică, cu destinație improbabilă și inexistentă poate geografic, cum sună comanda unui căpitan de corabie în derivă cu scopul de a-i îmbărbăta pe marinarii derutați și puși pe răzmeriță. Dar caii păreau că nu ezită. Păreau că știu unde merg
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
în spațiul închis al celor patru pereți ai camerei. Apoi continuă în spațiul deschis al peregrinărilor pe ulițele orașului. Capitolul suprem realizat artistic este cel care povestește cum, obosiți, urcă în birja fantomatică condusă de muscalul scapet." O direcție incertă, utopică, cu destinație improbabilă și inexistentă poate geografic. Dar caii păreau că nu ezită. Păreau că știu unde merg, ca și strania lor călăuză, chiar adormită fiind. Carol simți că locul lui era acolo, în birja comodă, component al acestui echipaj
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
Alberto Arbasino (Frați întru Italia, 1963), ei reușind să vadă haotice tocmai cele ce apar ordonate în lumea obișnuită. Iar dacă orice clasificare a celor ce compun universul este arbitrară și conjecturală, „de ce să nu lăsăm spațiu, în locul satirizării proiectelor utopice, fanteziei lingvistice?“<ref id="202">Cf. Umberto Eco, De la arbore spre labirint, ed. cit., p. 378.</ref>. Este ceea ce ar face Borges prin enumerarea sa. Ar fi vorba de o dublă replică, atât față de un proiect asemeni celui al lui
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]