47,287 matches
-
mereu nereușită, a exorcizării." (pp. 18-19) Mai rar un filozof făcînd apologia literaturii, și nu oricum, ci zugrăvind-o drept singura șansă de a mai salva ceva din vestigiile decrepite, aflate în galopantă descompunere, a tradiției speculative. Căci să faci uz de literatură ca de un veșmînt potrivit pentru gîndirea conceptuală nu pare să fie o soluție prea îmbietoare pentru filozofi, și asta din simplul motiv că trei sferturi dintre ei nu ar putea trece proba prozodiei scriitoricești. De aceea, a
Surîsul centaurului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8257_a_9582]
-
închisoare (și, în final, la casa de nebuni), pentru presupusa ucidere a unui preieten de-al său, Maximilian Mutu. Oricât ar părea de bizar, intriga polițistă nu are nici o miză în economia romanului. Parantezele confesiunii făcute de Mihai Loghin pentru uzul anchetatorilor sunt atât de largi, încât ceea ce ar trebui să fie filonul principal al narațiunii dispare complet din cadru. Are loc o inversare a mizelor. Fundalul devine elementul de maxim interes, în vreme ce acțiunea propriu-zisă se mulțumește cu rolul de simplu
Textualism basarabean by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8286_a_9611]
-
Ion Simuț De ce nu există o istorie completă a literaturii române pentru uzul epocii proletcultiste? Una care să vină până în prezentul imediat. Răspunsul mi se pare simplu: din același motiv pentru care nu exista o istorie a Partidului Comunist Român. Cum o pluralitate de versiuni nu era admisibilă, era greu, dacă nu imposibil
Canonul literar proletcultist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8285_a_9610]
-
români celebri continuă să rămînă învăluită în mister (Barbu Catar-giu, Ioan Petru Culianu, Gh. Gheorghiu-Dej). Cititorii vor mai găsi statistici, istorioare legate de subiect, precum și mai multe testamente și imagini sugestive. (pp. 1-2)" În concluzie, un lexicon al morților pentru uzul oamenilor de cultură.
Cartea morților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8279_a_9604]
-
clasice și moderne, publicate și manuscrise. Procesul traducerii textelor sacre e urmărit în contextul său originar, în încercarea de a reconstitui și a explica atitudinile și strategiile traducătorilor: pornind de la principiul, întemeiat religios, al literalității stricte, până la libertățile sancționate de uz și tradiție. Cititorul - cartea îi va interesa cu siguranță și pe teologi și pe filosofi - urmărește cu pasiune descrierea cîmpului semantic al actelor intelectuale, istoria lexicalizării în română a unor concepte religioase - conștiință (împreună știința, sfatul, cunoștința, gândul, cugetul etc.
O carte fundamentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8449_a_9774]
-
surse nu intră în nici una din aceste serii, așa că autorul îi creează o motivare suprarealistă, cu ajutorul sensului local, prototipic, al prepoziției: "de frica interceptărilor telefonice și a filajului, sursa își inscripționează informația pe ea însăși" (ibid.). Desigur, pe surse ilustrează uzul familiar-argotic al prepoziției pe, care substituie alte prepoziții din registrul standard (cu, prin, în, asupra, despre etc.). Pe lîngă cunoscutele îmbinări pe tren, pe ștrand, pe sticlă, pe SMS, putem evoca multe alte contexte: "își dau cu părerea pe viața
"Pe surse" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8473_a_9798]
-
întorc acum în spațiul public, mai ales prin intermediul presei și al contextelor ironice. Capacitatea de a forma diminutive e comună majorității limbilor romanice; româna seamănă, din acest punct de vedere, cu italiana și spaniola; inventarul de sufixe și condițiile de uz ale diminutivelor românești au fost cu siguranță influențate și de limbile slave din jur, ca și de greacă. Se pot compara limbile și culturile în funcție de zonele semantice în care diminutivarea se produce mai frecvent, adesea lexicalizîndu-se, fixîndu-se în cuvinte cu
Diminutive culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8496_a_9821]
-
au fost cu siguranță influențate și de limbile slave din jur, ca și de greacă. Se pot compara limbile și culturile în funcție de zonele semantice în care diminutivarea se produce mai frecvent, adesea lexicalizîndu-se, fixîndu-se în cuvinte cu frecvență mare în uz, care uneori alternează cu cele de bază, alteori chiar le substituie. Diminutivele culinare sînt o constantă universală, avînd deopotrivă surse obiective (unele feluri de mîncare chiar se compun din entități mai mici) și subiective (o simpatie puternică pentru mîncare, perfect
Diminutive culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8496_a_9821]
-
deplînge, un tip delicat, vulnerabil, care se sinucide în plină tinerețe, aruncîndu-se sub roțile unui tren, se simte însă dator să noteze "era antisemit, ca toți ceilalți". Din acest unghi de vedere, nu ieșea din rînduri. Încercînd să compun, pentru uz propriu, un dicționar al acestor figuri de neuitat, cu o scurtă caracterizare, am umplut zece foi, după care am renunțat, din lipsa necesarei aplicații științifice. Mă pîndește, după cum s-a observat, obsesia dicționarelor. Mi-am amintit că Teodor Mazilu, autorul
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
dornic să se liniștească: Va fi un fals dicționar, nu-i așa, Tudore?!" Cred că un asemenea dicționar ne-ar putea ajuta să ne orientăm în haosul acelor ani despre care dă seamă Jurnalul. Ceva în genul "Falsului tratat pentru uzul autorilor dramatici", din care mi-a rămas, peste decenii, imaginea incisivelor rînduri consacrate de Camil lui Scarlat Froda, prezență familiară și în caietele lui Sebastian. Se vor regăsi în falsul dicționar, printre altele: o notă, după un curs al lui
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
camerele ascunse ale casei de la subsol, blocat din greșeală de ea. Somniferele într-o overdoză o vor aduce nu numai lîngă fiul ei, dar și alături de ceilalți orfelini, iar povestea ei poate să înceapă mai ales că farul scos din uz, luminează de această dată pe fereastră. Este de sesizat acest straniu final, în care tristețea s-a dizolvat pentru totdeauna. Episodul mediumic cred că putea să lipsească, - Geraldine Chaplin face un rol excelent -, deși se constituie și el că o
Jocul și umbra by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8520_a_9845]
-
într-un furt: găină ("pălărie"), maimuță ("geantă" sau "valiză"), ursoaică ("victima jafului"). Cele mai multe metafore animaliere sînt desigur cele care denumesc organele sexuale. Fenomenul este universal, cu constante cognitive și diferențe culturale. În limbajul popular-argotic italienesc, un termen deja intrat în uzul jurnalistic și în dicționarele curente este lucciola "licurici", eufemism ironic pentru a desemna o prostituată. Metafora e destul de transparentă: evo-că o strălucire fugară, viața de noapte, roirea prin boschetele de pe marginea șoselelor. E o diferență destul de mare între această metaforă
Licurici, agarici, pogonici... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8517_a_9842]
-
provine tot din aluzia pomenită: "Un nou licurici la Kremlin" (titlu, times.ro); "Îi recomandăm președintelui să ia în calcul de acum înainte și licuriciul rus" (ibid.). Sensul aluziv coexistă și contrastează cu semnificația cea mai probabilă a cuvîntului în uzul argotic: de "ins oarecare, neimportant". Sensul generic-depreciativ poate fi ilustrat de anumite citate din mediul fotbalistic: "E interes național, dom'le, nu mă iau eu după toți licuricii care spun că avantajez o echipă sau alta (...) nu mă interesează ce
Licurici, agarici, pogonici... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8517_a_9842]
-
lui Budai-Deleanu (în a cărui țiganiadă onoru-i lipsește celui "născut la robie"), al lui Negruzzi (la care stă alături de glorie și de dreptate), al lui Alecsandri însuși (la fel pentru palatinul Siradii și pentru sergentul de la Plevna), e onoare de uz extern. Un "sentiment de demnitate energică", pe care nu-l vei găsi decît într-un piept de ostaș, de om de stat, în mintea și cugetul acelora de-a căror dreaptă cumpănă depinde propășirea țării. Revoluția franceză descoperise cetățeanul, sora
Numele și fapta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8565_a_9890]
-
separat". Tot ce e discret e rezultatul unei separări, al unei segregări, adică al unei discriminări. Particulele sînt distincte și discrete, nu indistincte și nu contopite. Cu asemenea teme de discuție e lesne de intuit că volumul nu e pentru uzul microbiștilor. De fapt, stranietatea acestei cărți e că, deși e scrisă ca o poveste plină de umor despre peripețiile universului, efectul asupra cititorului e deconcertant. Trăiești mereu cu senzația stînjenitoare că, în timp ce pricepi ceva, altceva îți scapă, iar dacă încerci
Discreția cuantică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8548_a_9873]
-
gusturi literare, taberele adverse ce se formează în apărarea sau respingerea lui nu cunosc moderația. Ce te izbește la ele este lipsa nuanțelor intermediare. Așa se face că proza lui Proust e unică sau, dimpotrivă, e cu totul scoasă din uz. Pentru primii, rafinamentul zăbovirii în detaliile memorii involuntare este marca geniului său, și nici un efort nu e de prisos pentru a contempla arta cu care francezul își țese broderia mnezică; pentru ceilalți, nimeni nu mai stă să digere enorma acumulare
Memoria involuntară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8571_a_9896]
-
etc. Cum se întîmplă adesea, definiția de dicționar poate masca aceste trăsături contextuale; în DEX, adjectivul dramatic apare cu sensul figurat "bogat în contraste și în conflicte; zguduitor, impresionant", care ar putea să pară compatibil cu o evaluare pozitivă. În uz lucrurile se petrec însă în mod diferit: negativitatea e inerentă și permanentă. De aceea unele mesaje publicitare ajung să spună contrariul a ceea ce intenționează: "Machiajul îți poate schimba dramatic înfățișarea" (envy.ro). Culmea e că, dacă traducerea aberantă persistă, ne-
Îmbunătățiri dramatice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8580_a_9905]
-
autorului. Ceea ce apare frapant în eșafodajul cărții lui Dostoievski, din optica respectivă, este că fărădelegea - izbucnirea patimilor într-o jerbă fascinantă - n-are un pandant pe măsură în pedeapsă, în revanșa zbuciumului sufletesc (scrupule, compasiune omenească). Urmarea e scoaterea din uz a unor mecanisme și ele specific umane, o automutilare, chiar dacă nu e percepută ca atare. La acest punct mi se pare instructivă situarea în paralel a unui proiect care l-a ispitit pe Dostoievski cu tabloul descotorosit de un balast
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
nimic nu mai găsește o supapă de exteriorizare. Când s-au înfiripat apucăturile de răufăcător? Cum a început el să saboteze de atunci prescripțiile Vechiului Testament până s-a închegat antidecalogul, o nouă mentalitate sfidătoare? Se dovedește amorțită, scoasă din uz această filieră a binelui în roman. Drumul patrupedului Dacă ar fi să aleg o imagine cu ajutorul căreia să pot pătrunde mai lesne în cosmosul descris de Nicolae Breban m-aș opri, între altele posibile, la mersul unui câine, cu capul
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
și în cultura de tip răsăritean. Poziția cu totul particulară a autorului în contextul pașoptist a creat după aceea, printre intelectualii români din generațiile următoare, un soi de snobism pro-Anton Pann identificabil pînă astăzi. Imediat ce idealurile pașoptiste au ieșit din uz, iar Junimea a început să critice cu duritate viziunea socială și culturală a primului nostru romantism, umilul și popularul scriitor, creatorul unei literaturi anti-pașoptiste, devine extrem de prețuit. A fost de ajuns ca Eminescu să-l declare "isteț ca un proverb
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
Rodica Zafiu Sînt destul de puțin studiate diferențele de uz dintre limba română vorbită în România și cea din Republica Moldova. În evitarea subiectului intervine, desigur, o firească prudență științifică: în zona variabilă a uzului, a oralității, mulți cercetători se simt stăpâni pe domeniul familiar lor (prin experiență directă), dar nu
Monitorizări comparate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8657_a_9982]
-
Rodica Zafiu Sînt destul de puțin studiate diferențele de uz dintre limba română vorbită în România și cea din Republica Moldova. În evitarea subiectului intervine, desigur, o firească prudență științifică: în zona variabilă a uzului, a oralității, mulți cercetători se simt stăpâni pe domeniul familiar lor (prin experiență directă), dar nu riscă afirmații asupra vecinului. E implicată, apoi, și prudența "corectitudinii politice": sesizarea unei diferențe, dacă vine din partea cuiva din România, riscă să fie interpretată
Monitorizări comparate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8657_a_9982]
-
păstrare a normei unice în limba standard scrisă, și indiferent cît de mari ar fi asemănările de grai popular din zonele vecine - o serie de diferențe există, legate de bilingvism, de experiențele istorice, dar și de evoluții divergente normale ale uzului colocvial: urmînd mode și modele de succes într-o comunitate dată. Asemenea diferențe apar pentru orice limbă care se vorbește în țări diferite, așa cum apar și în vorbirea oamenilor culți din zone diferite, în interiorul aceleiași țări. Teama de a nu
Monitorizări comparate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8657_a_9982]
-
după un nume articulat ("implicarea a bisericii"). Monitorizarea bucureșteană nu a relevat acest tip de construcție în româna din România; el exista totuși în limba din secolele trecute, așa că, dacă nu e un accident legat de necunoașterea normei și a uzului, ar putea fi un simplu rest istoric. Aceeași îndoială pîndește interpretarea altei situații neobișnuite în uzul actual al românei din România: folosirea unui substantiv articulat după prepoziție: "cîteva sfaturi cum să îngrijești de bradul, ca să-și păstreze prospețimea": construcție care
Monitorizări comparate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8657_a_9982]
-
în româna din România; el exista totuși în limba din secolele trecute, așa că, dacă nu e un accident legat de necunoașterea normei și a uzului, ar putea fi un simplu rest istoric. Aceeași îndoială pîndește interpretarea altei situații neobișnuite în uzul actual al românei din România: folosirea unui substantiv articulat după prepoziție: "cîteva sfaturi cum să îngrijești de bradul, ca să-și păstreze prospețimea": construcție care ar putea fi tot un rest istoric, dar ar putea proveni și dintr-o simplă nesiguranță
Monitorizări comparate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8657_a_9982]