2,023 matches
-
sfericitatea, în salturi bruște, act de care nu se știe în urma cărei observații populare goldăneștenii erau convinși, că se prestează exclusiv în zilele de dulce: marțea, joia și sâmbăta. Baisa, odinioară, capiște a bondarilor, a albinelor, a buburuzelor roșii, călugărițelor vinete, fluturilor albaștri, a libelulelor cu aripi de sticlă, se trezi presărată cu un roi de curburi lăcuite în verde, de spinări vărgate, ca de purcei-mistreț, făcându-l pe Nicanor Galan să-și penduleze, entuziast, către Petronia, trupul său deșirat, închingat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de cai negri ai grijilor, care ne zdrobeau cu copitele și clipele ne băteau cu ropote reci de gheață și numai de lipsa luminii din nișa de mină, în care ne găseam, nu se vedea că, la față, eram, toți, vineți ca porumbrelele de pădure Toți tăceam, muți cu minutele, cu orele sau, poate, cu mai multă trecere de vreme și numai Cornel Braiu nu tăcea, ci iar mai suspina, rostind: calt, calt cum zice neamțul Apoi, iarăși: calt, calt cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
făcut părul măciucă, de ce am văzut acolo, că Pamfil Duran, petrecându-și un capăt de funie pe după ceafă și făcându-l laț, și-l pusese deasupra mărului lui Adam, slobozindu-se din scrânciobul de frânghii și având limba scoasă și vânătă, ca o vită doborâtă pe o parte, căznea unduind, numai oleacă, din trup Iar atunci, și eu, și Manuil Fragă nu știu de unde am mai avut putere că am năvălit, repezindu-ne spre nebun, aburcându-l pe podețul lui Cornel Braiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
își reveni din surprindere. Amuzat de ineditul întâlnirii, cotrobăi în covorul de frunze cafenii, după un baston zdravăn al cărui contur îl intui pe dată și, cu o curiozitate de bebeluș poznaș, îl îmboldi în coastă pe puiul de linx vânăt care, cocoțat stângaci în arbore, îl fixa cu ochi tăioși. Nevârstnica și încă nătăfleața jivină scuipă șuierător, după tradiția felinelor, și, cu o mânioasă cange de spini în devenire, lovi convingător în spațiu. Ludic și stupefiat agresor, cu endemice instincte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
despre tinicheaua oferită de armată, asta nu l-a făcut să uite moartea lui Valentin Papadopol, ultimul dintre prietenii care formaseră grupul său din viața civilă. Îl găsise agonizând după un atac aerian într-o groapă de proiectil, cu buzele vinete și intestinele revărsate printre degetele chircite pe abdomenul transformat într-o rană uriașă. Murise într-o dimineață cu cer senin și parcă la fel de înghețat ca și zăpada din jur. Pe un teren ceva mai înalt săpase o groapă, iar din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
orice să salvezi fetele. Orice, auzi? Vreau să te aud spunând asta. Pentru că eu nu o voi mai putea face. Îți jur că voi face orice pentru a salva copiii. În urechi aude un "Te iubesc" abia șoptit, apoi buzele vinete ale fetei se deschid într-un surâs chinuit. O respirație ușoară ca un fâlfâit de aripi îngerești mărturisește ușurarea unui suflet zbuciumat care acum se liniștește, odată ce auzise ceea ce dorise atât de mult să audă. Smaranda are ochii ațintiți asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
apă. Ridică privirea spre Marius cu dorința să-i aducă aminte unde este rănit, dar se oprește văzând chipul celui pe care moartea îl luase deja în brațele ei. Paloarea obrajilor se transformase într-un galben cenușiu și printre buzele vinete aerul se strecoară în reprize scurte, împotmolite. Lazăre, ia vezi ce e printre plăcile alea. Lazăr pune pe taler un disc și de la primele acorduri Marius tresare plăcut surprins. Serenada lui Schubert. Își încleștează mâinile într-un ultim efort care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
scape, se svîrcoli, chiar fu gata să-și elibereze brațele... începu însă să vomite și unul din indivizi îi primi jetul care țâșnise din Cubleș drept pe piept, un jet de salată verde, amestecat cu ouă nedigerate încă și clăbuci vineți de fiere... îi dădură drumul, credeam că chiar o să-i dea drumul și în clipa aceea Cubleș ar fi putut fugi, dar i se făcuse rău, se îndoise de spinare și continua să vomite. Individul murdărit se ștergea repede pe
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
-l dărâmai pe el cum ași fi dorit, ci scaunul pe care stăteam. Asta mă făcu să văd roșu. Îi înfipsei mâna în cravată, îl împinsei spre perete și îl făcui să se holbeze în strânsoare, din roșcat se făcu vânăt. Mă retrasei, îmi ridicai scaunul și spusei: "Nu-mi place să fiu pupat cu sila. Îmi rămân balele, nu vreun sentiment..." Și mă ștersei îngrețoșat pe obraz. Spre uimirea mea nimeni nu se indignă, deși se așternu o oarecare tăcere
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
proces misterios, nici gândirea și nici sentimentele ei nu puteau merge mai departe. Ai fi zis că dăruise doar ceea ce nu-i aparținea cu adevărat. O povară adică. Chiar i se decoloră și chipul, pe care apăruseră pete galbene și vinete. Acum arăta că avea nu douăzeci și cinci, ci treizeci și cinci de ani. Se uita într-o parte, înstrăinată. Nu știu de ce, mă ridicai în picioare. Ea mă prinse atunci în tot focarul ochilor ei mari și deodată rosti: "Domnule Petrini, poți să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
să te-omoare! Io trag doar cu stângu’!“. Când vroiam să văd ștampila, mă alegeam cu un șut în fund și-o palmă după ceafă: „Băi, cârnat, tu vrei să-mi umbli la șort?! Te sparg!“. Veneam acasă murdar și vânăt (fusesem băgat în poartă în ultimul meci), cu coatele julite și sângele închegat pe genunchi, pregătit să încasez binemeritata papară. Pândeam diminețile când bunica Aneta pleca la piață și cotrobăiam prin dulapul din bucătărie, în căutarea borcanelor mici și parfumate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ritmul ofertelor electrochimice, se licita incontinuu, zgomotos, frenetic; deciziile se construiau repede, în pachete luminoase, ca o marfă gata să intre pe piață. Lupta continua cu orele; la fel și somnul din restul corpului. A doua zi, mă trezeam fiert: vânăt, cu fața pungită, dar viu. Mai făceam și-altceva nopțile. Cezar umbla de nebun prin oraș, bântuind din „Floreasca„ la „Unirii„ și de la „Universitate„ la „Eroilor„. Îl căuta pe Mihnea, să-i arate niște desene făcute sul și, nu știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
decentă. În puținele momente când n-o făcea (adică vara, când strângea halatul într-o plasă și pleca spre casă într-o bluză largă, înflorată, cu mâneci scurte), plătea scump. O vedeam a doua zi la serviciu c-un ochi vânăt sau cu pete verzi-violacee înflorind pe picioare, ca după insolație. Ne uitam la ea cu și mai mult interes, cu admirație. Nu-i păsa, ne zâmbea la fel de serios când ne dădea restul cincizeci de bani la o franzelă. Tanti Leana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
uimire. Pe spatele planșei, în colțul din dreapta, străluceau niște inițiale roșii, mari cât o furculiță, pe care învățătorul le-a citit cu voce tare: V. RO Preotul a strigat „Drăcie!“, învățătorul a zis „Știu cine-i!“, iar doctorul Leordeanu, încă vânăt pe față de la bătăile de peste noapte, a răcnit din singurul său plămân funcțional: „Vitalian Robe!“ Dovezile erau suficiente. Sătenii au sărit pe cai și-n căruțe (unii și-au luat și furcile, alții doar țoiul cu rachiu) și s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
zburat, știe deci ce înseamnă asta! Dar dacă-s cinci secunde?... Pictați eșafodul astfel încât să se vadă de aproape numai ultima treaptă; condamnatul a călcat pe ea: capul, fața albă precum hârtia, preotul întinde crucea, celălalt își întinde lacom buzele vinete și privește și- știe tot. Crucea și capul - iată tabloul, fața preotului, a gâdelui, chipurile a două calfe ale lui și câteva capete și perechi de ochi jos; toate acestea pot fi pictate parcă în planul al treilea, în ceață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
plicticos? adăugă altcineva. — Ce mai e și asta? se interesară ceilalți. Însă gestul de panică al prințului parcă l-ar fi speriat și pe Ippolit. — Deci... să nu citesc? șopti el cumva temător, cu un surâs strâmb apărut pe buzele vinete. Să nu citesc? bâigui el, învăluind cu privirea toate persoanele, toți ochii și toate chipurile, parcă agățându-se iarăși de toți cu fosta lui expansivitate îndreptată parcă asupra tuturor. Vă e... teamă? se răsuci el iarăși către prinț. — De ce? întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de legume își surâd ca șopârlele fasolele verzi constelația mazărei naufragiază vorbele boabele stau în păstaie ca școlarii cuminți în bănci ca lotci dovleceii își vâră botul, înaintează amurgesc sfeclele ca tapițerii pătrunjelul mărarul iepuri de casă ridichii albi pătlăgelele vinete înnoptează iată tomatele ca obrajii transilvănencelor... Dintr-o asemenea juxtapunere de imagini se coagulează treptat, prin subtila dirijare a dinamicii textului, - căci e vorba și de o cristalizare în sens propriu a expresiei, structurată în forme mai „clasice”, într-o
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
vitală și spiritualizată. În registrul senzorial, carnalul și vegetalul își dau mâna pentru a contura profilul aburos al obiectului, haloul lui liric: oglinzi brune oglinzi roșcate ca fața hangiței oglinzi cum sunt copitele căprioarelor scrise în munți oglinzi cu piatră vânătă ca frunza viței oglinzi adolescente ca frunți... Succesiv, reveria concentrează în spațiul oglinzii imagini ale naturii luxuriante („am văzut încolăcindu-se în voi frunzele șerpii”) coabitând cu suave proiecții ale fanteziei (“în argint se iveau îngerii și cerbii”), elemente caracteristice
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
printr-un calcul viclean pornind de la o „stare a naturii” pe care Hobbes o numește un r]zboi primordial al tuturor împotriva tuturor. Ele sunt capabile s] tr]iasc] împreun] și uneori s] coopereze la îndeplinirea unor activit]ți că vânătul, construirea unui ad]post, protecția reciproc] sau altele asemenea, pur și simplu pentru c] posed] înclinația natural] spre iubire și încredere reciproc]. Aceast] afecțiune devine evident] în suferință unic] a oric]rui animal social, de la cal sau câine la cimpanzeu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tăiat felii, se adaugă puțin zahăr și se consumă zilnic. Se fierb În apă la foc iute timp de o oră boabe de soia galbene. Se pune un praf de sare și se mănâncă. Operațiunea se repetă zilnic. Mâncați regulat vinete. Ele conțin vitamina P sau bioflavonoide, care pot Împiedica rigidizarea vaselor de sânge și sunt eficiente În tratarea arteriosclerozei și a afecțiunilor cardiace. Există mai multe dovezi că vitamina C este benefică pentru peretele intern al arterelor, ajutând arterele să
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
față de aspectul cotidian. La Veneția Înregistrează cu atenție exuberanța străzii, după cum Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" va descrie pe larg carnavalul roman. Cipariu remarcă și „fețele oamenilor și a muierilor”, tipurile antropologice „clasic” și „longobardic”, predominarea ochilor negri față de cei „vineți” etc.. Canonicul blăjean anunță perspectiva lui Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" , care consacră pagini Întregi psihologiei și comportamentului italienilor, portretizează lazzaronii napolitani și briganzii romagnoli, uneori cu simpatie și umor, adesea cu accente critice. Drăgușanu merge Însă oarecum la suprafața
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
seară din luna trecută eram adunați mai mulți prietini, toți lungiți pe divanuri, după obiceiul oriental, și înarmați de ciubuce mari, carele producea o atmosferă de fum vrednică de sala selamlicului a unui pașă. Afară cerul era învălit de nori vineți, care se spărgea deasupra Iașului, cu gând de a-l spăla de glod și de păcate; dar în zădar ei își vărsau sudorile! [...] Printre noi se găsea un tânăr zugrav franțez, care pentru întâia dată ieșise din țara lui spre
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
și diversele interdicții stagnau în epoca sovietică,a apărut un anumit spirit de libertate și deschidere. În acel moment, mulți artiști liberi de la Moscova au început să se adune in celebrele străzi din Arbat pentru a desena portrete pentru toți veniții. Aici tehnica “dry brush” este doar la îndemână, datorită timpului său scurt de execuție, schița, portretele, picturile, durând aproximativ o oră sau uneori mai puțin. Este foarte dificil în această tehnică pentru a picta un portret în culori; culorile sunt
Tehnica “Dry brush”. In: Apogeul by Mantu Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1808]
-
de densitate 2,66 g/cm3) prin păstrarea CuSO4 x 5H2O în aer la temperatura obișnuită sau prin cristalizarea sulfatului de cupru din soluție care conține 50 - 55 % H2SO4. Pentahidratul CuSO4 ∙ 5H2O sau [Cu(H2O)4]SO4 ∙ H2O denumit piatră vânătă ( sau vitriol albastru ) este cel mai stabil cristalohidrat al sulfatului de cupru divalent și se prezintă în cristale paralelipipedice tricline albastre, care au densitatea 2,27 g/cm3, se transformă în CuSO4 x 3H2O prin ședere în aer și sunt
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
Clorura de sodiu, % Staniu, mg/kg, max. Plumb Aciditate totală Substanțe solubile % FIȘA DE LUCRU NR.4.1. Ghiveci de legume în bulion tabelul 4.4. Denumirea legumelor Formă Cantități folosite în kg la 100 kg amestec Ardei grași Pătlăgele vinete Fasole păstăi Bame Dovlecei Morcovi Frunze de pătrunjel Pătlăgele roșii Mazăre Proprietăți organoleptice la conserve termosterilizate din porumb tabelul 4.5. Aspectul recipientelor b. Cutii -la exterior -la interior b. Borcane Aspectul conținutului Culoare legumele bulionul Miros și gust Consistentă
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]