1,700 matches
-
a primit o injecție, s-a infectat șoldul și puteai să bagi două degete În șold, așa i-a putrezit carnea. Și după ce s-a vindecat, i-a rămas o adâncitură În șold, și ea pentru asta a venit la Văcărești. S-a mai Întremat cât de cât acolo? Da, da, că primeam lapte, pâine, nu mămăligă sau turtoi. Era un regim ușor mai suportabil. Era puțin mai bine. Incomparabil, pe undeva. Bucătarul care gătea și pentru femei aducea cu găleata
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Mircioiu" S-a născut la 25 ianuarie 1920, În comuna Tusei, județul Brăila. Naționalitatea: română. Religia: ortodoxă. Studii: liceale. Profesie: maistru militar. A fost condamnat În 1948 la 15 ani de Închisoare. A executat pedeapsa În Închisorile Galați, Aiud, Jilava, Văcărești, Oradea, Peninsula, Poarta Albă. La data interviului locuia În Brăila. Interviu realizat de Adrian Sandu la 16 aprilie 2007. Transcrierea și tehnoredactarea interviului - Adrian Sandu, editarea - Adrian Sandu, Cosmin Budeancă. Interviul se află În AIO-IICCR, având cotele 68, 69. Unde
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pentru elevi, Piteștiul pentru studenți, Aiudul pentru intelectuali, Gherla pentru țărani și muncitori... Și așa am ajuns la Aiud. Vă mai amintiți când ați ajuns la Aiud? Trecând de la Canal la Aiud a trebuit să staționăm În Jilava și la Văcărești... Văcăreștiul era Încă Închisoare atunci... A durat câteva zile..., nu mai știu. Deci, plecarea din Peninsula a fost cam pe la 7 septembrie... Între timp, făcusem și o criză de apendicită, mă chinuia, țineam comprese. Scopul era să ajung la așa-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Mihai Saftencu" S-a născut pe 24 septembrie 1928, În Roșășani, suburbie a orașului Cernăuți, Ucraina. Naționalitatea: română. Religia: ortodoxă. Studii: postliceale. A fost arestat În 1948 și condamnat la doi ani. A executat pedeapsa În Închisorile Deva, Sibiu, Jilava, Văcărești, Târgșor. În 1959 a fost rearestat și condamnat la 15 ani de detenție. A executat pedeapsa În coloniile din Balta Brăilei. A fost eliberat În 1964. La data interviului locuia În Deva. Interviu realizat de Cosmin Budeancă la 7 iulie
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În cap și nu se Întâmplă nimic... Și atunci mi-a dat doi ani pentru că am avut trei discuții cu câțiva colegi... În ce penitenciare ați executat condamnarea? Am cunoscut și eu ce-i aia Jilava, am trecut și pe la Văcărești și am ajuns și la Târgșor. Acolo au fost din toată țara aproape 500 de elevi. Și tragedia a fost că acolo a Început o reeducare... Haideți să le luăm pe rând... La Jilava cum a fost? Ooo, la Jilava
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
erai direct pe el. Și era apă, eram uzi... Nici nu vreau să-mi amintesc, pentru că mă doare pur și simplu... Nu-mi vine să cred că am trecut pe acolo, mi se pare o poveste... Este de nedescris. La Văcărești cum a fost? La Văcărești a fost... mai decent, În sensul În care o fost o Închisoare mai veche, la suprafață, dar acolo am fost În trecere, n-am stat decât vreo săptămână și ceva. Dar, totuși, era bătăia și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
era apă, eram uzi... Nici nu vreau să-mi amintesc, pentru că mă doare pur și simplu... Nu-mi vine să cred că am trecut pe acolo, mi se pare o poveste... Este de nedescris. La Văcărești cum a fost? La Văcărești a fost... mai decent, În sensul În care o fost o Închisoare mai veche, la suprafață, dar acolo am fost În trecere, n-am stat decât vreo săptămână și ceva. Dar, totuși, era bătăia și foamea... Se făceau că uită
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Șieu, județul Maramureș. Naționalitatea: română. Religia: greco-catolică. Studii: Facultatea de Filologie, limbi străine. A fost arestat pe 21 august 1948 și a fost condamnat la cinci ani de privare de libertate. A executat pedeapsa În Închisorile Sighetul Marmației, Satu Mare, Cluj, Văcărești, Jilava, Târgșor, Poarta Albă, Peninsula, Coasta Galeș, Capu Midia, Năvodari. A fost eliberat la 13 august 1955. A fost rearestat pe 14 noiembrie 1958 și condamnat la 22 de ani de detenție. Execută pedeapsa În Închisorile Satu Mare, Galați, Salcia, Stoienești
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
la Pitești? A mai fost și altcineva din grup În afară de el? Dintre noi, nu. Din lotul maramureșenilor, nu. Unde ați fost dus prima dată, În ce Închisoare de execuție? De la Cluj am plecat spre București... Am stat două zile la Văcărești, trei zile la Jilava și de acolo ne-au dus la Închisoarea de execuție pentru elevi, Târgșor, lângă Ploiești... Dar am avut totuși norocu’ că Închisoarea Târgșor a fost o Închisoare mai blândă. Era socotită Închisoare de minori... De fapt
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și de-alea spusese șefa de celulă că erau bolnave, că săracele tușeau și erau În ultimul hal de bolnave... Și abia după mai multe cereri pe care le-am făcut să le ducă la Îngrijire la spitalul deținuților la Văcărești... Și abia le-o putut duce... Și una o murit, dar una o fost salvată, că-ntre timp apăruse hidrazida, și nu știu cum Îi mai zicea la medicament, și o salvat-o. Aia care murise era singură la părinți, și astalaltă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
doctoru’ Georgescu, doctor maior la Marina Militară, o rămas așa... Da’ nici n-o putut vorbi cu el, că așa i s-o Îngroșat limba În gură. S-o speriet de el doctoru’ și l-o trimes la spital la Văcărești. După ce l-o trimes, zic cătră el că l-am cunoscut, că și eu am făcut pleorizie (sic!): „Dom’le Georgescu, dumneavoastră știți ce o mâncat ăla?”. Și doctoru’ zice: „Da’ cum s-o umflat aista, din ce cauză, că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ăsta mâinile În cap, nu-i venea să creadă. „Cucută o mâncat, dacă eu vă spun! O mâncat trei zile la rând și a patra zi n-o mai putut.” „Vai de mine, și pentru asta l-am trimes la Văcărești? Că Îl făceam eu bine aici.” Zic: „Acuma tot atâta. Nu m-am putut Înțelege cu el, nu m-o ascultat”... Și l-o dus la Văcărești. Și o venit toamna, culesul porumbului. Toată ziua rodeam mălai, ca porcii. Lumea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o mai putut.” „Vai de mine, și pentru asta l-am trimes la Văcărești? Că Îl făceam eu bine aici.” Zic: „Acuma tot atâta. Nu m-am putut Înțelege cu el, nu m-o ascultat”... Și l-o dus la Văcărești. Și o venit toamna, culesul porumbului. Toată ziua rodeam mălai, ca porcii. Lumea flămândă, n-o fost mâncare... Mălaiul mucegăit o trebuit să-l deie la porcii din colonie, da’ ăla nu l-o mâncat, și dintr-ăla mălai ne-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
179-180, 182, 184-185 Vadu Roșca 348, 361 Valea Drăganului 16 Valea Izei 159 Valea Jiului 131 Valea Mare 310 Valea Neagră 174-175 Valea Nistrului (Nistru) 63, 78, 186, 225 Valea Țării 353 Valea Vișeului 160 Vatican 249, 253 Vața 41, 42 Văcărești 45-46, 71, 74, 148-149, 210, 214, 256, 280, 365 Veliar (Grecia) 106 Venus 109 Vidra 354, 368 Viena 193 Viișoara 264 Vișeul de Jos 163, 180 Viștea 131, 229 Vladimir (comuna) 365 Vladimirești 350, 370 Vlădești 300 Vulturu (comuna) 361
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și se aplica celor cari, în discuțiune, se aprindeau peste măsură. „Bărbucică“ era altul. Acesta era un ramolit, slab de minte în toată viața, pe care bătrânețea îl clasificase drept un personagiu ridicol. Când au fost descoperite apele feruginoase de la Văcărești 299, glumeții i-au spus că dacă se va spăla cu apa aceasta se va întări ca fierul. Rezultatul a fost că barba lui Bărbucică s-a înroșit, pentru marea veselie a bucureștenilor. „Ibric“ era un tip foarte cunoscut pentru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sus câtă schimbare?! Când intrai în sala Teatrului Național în serile de operă italiană, vedeai în toate lojile elita socială tronând. Toate lojile benoare erau abonate sau mai toate și în fiecare o familie cunoscută. Florești, Filipești, Oteteleșeni, Cantacuzinești, Suțulești, Văcărești, Crețulești, Manu, Crețeni etc. Din toată lumea aceasta n-a mai rămas nimic sau aproape nimic. Burghezia, care domină astăzi, pe vremea aceea de-abia începea să îndrăznească. Rar câte unul, câte un Boerescu 300 sau vreun alt exemplar ilustru al
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
un negru copilandru. Arapul lui Suțu era o ființă populară în București. Obiceiul de a avea negri sau arapi ca un semn de mare lux nu era pierdut cu totul. În anul 1884, când am fost arestat 5 zile la Văcărești în urma mișcărilor studențești, am găsit acolo pe negrul din serviciul doamnei Petre Grădișteanu, actuala doamnă Theodor Căpitanovici. Negrul, necredincios servitor, fusese arestat pentru hoție. Am găsit în București epoca celei din urmă manifestări conservatoare. Cu căderea cabinetului Lascăr Catargiu patru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
era N.T. Orășanu, scriitorul umoristic, om al zilei din acest punct de vedere 319. Nae T. Orășanu scria la Ghimpele, ziarul umoristic al opoziției liberale, proprietatea unui domn Stoenescu. În timpul domniei lui Cuza a fost de nenumărate ori trimis la Văcărești, fiindcă pe vremea aceea exista arestul preventiv pentru delictul de presă. De câte ori Orășanu scria câte un articol violent sau atingător la Vodă, își trimitea imediat salteaua, plapoma și pernele la Văcărești. Directorul penitenciarului nu voia să le primească, însă Orășanu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lui Cuza a fost de nenumărate ori trimis la Văcărești, fiindcă pe vremea aceea exista arestul preventiv pentru delictul de presă. De câte ori Orășanu scria câte un articol violent sau atingător la Vodă, își trimitea imediat salteaua, plapoma și pernele la Văcărești. Directorul penitenciarului nu voia să le primească, însă Orășanu îi răspundea: — Nu ți fie teamă, o să primești ordinul peste câteva ceasuri. Și, în adevăr, ordinul venea întotdeauna. bucureștiul în 1871 165 tunză muscălește. După aceea, ca să scape târgul și marginile
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
faptul că România bătea monedă cu efigia principelui Carol, semn al suzeranității statale, și cerea înlăturarea acestui „abuz“, netolerat de „puterea suzerană“ temătoare de mani festările de independență din ce în ce mai numeroase ale tânărului stat de la gurile Dunării. anul 1873 [Apele de la Văcărești. Circul Suhr. Moartea prințului Alexandru Cuza. Diverse. Statuia lui Mihai Viteazul. Teatrul.] apele de la văcărești La 1 ianuarie [stil vechi] vine vestea morții lui Napoleon al III-lea, fostul împărat al francezilor. Napoleon a murit în ziua de 9 ianuarie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
înlăturarea acestui „abuz“, netolerat de „puterea suzerană“ temătoare de mani festările de independență din ce în ce mai numeroase ale tânărului stat de la gurile Dunării. anul 1873 [Apele de la Văcărești. Circul Suhr. Moartea prințului Alexandru Cuza. Diverse. Statuia lui Mihai Viteazul. Teatrul.] apele de la văcărești La 1 ianuarie [stil vechi] vine vestea morții lui Napoleon al III-lea, fostul împărat al francezilor. Napoleon a murit în ziua de 9 ianuarie stil nou, în castelul Chiselhurst din Anglia. Ziarele din București consacră articole elogioase și recunoscătoare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nevoit să abdice, proclamându-se prima republică spaniolă, a cărei principală figură va fi profesorul de istorie de la Universitatea din Madrid, Emilio Castelar y Ripoll (1832-1899), prim ministru al Bucureștii au o nouă distracțiune și o nouă senzație. Aproape de închisoarea Văcărești s-au descoperit niște izvoare feruginoase, cărora le face o mare reclamă un medic: doctorul Penescu. În scurt timp s-au instalat câteva barăci și un adăpost acoperit cu scânduri, s-a așternut nisip pe o distanță șoseluită și lumea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Duminicile venea să cânte și o muzică militară, tramvaiele cu imperială pline de lume se succedau, în frunte vagonul cu muzica și în urmă trei sau patru vagoane cu public. Până la ora 12 dimineața, petrecerea bucureștenilor era la apele de la Văcărești.2 În vremea aceea trăia în București un bătrân cam ramolit și căzut în senilitate, numit Bărbucică. Am mai vorbit de el. Glumeții l-au convins că, dacă își va muia de trei ori în fiecare dimineață barba în izvorul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
În vremea aceea trăia în București un bătrân cam ramolit și căzut în senilitate, numit Bărbucică. Am mai vorbit de el. Glumeții l-au convins că, dacă își va muia de trei ori în fiecare dimineață barba în izvorul de la Văcărești, va întineri. Așa a și făcut. Însă apa fiind feruginoasă i-a roșit barba. Și astfel Bărbucică a umblat câtăva vreme cu barba roșie dar deloc întinerită. Apele de la Văcărești au dat prilej marelui artist Matei Millo, dar acum în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de trei ori în fiecare dimineață barba în izvorul de la Văcărești, va întineri. Așa a și făcut. Însă apa fiind feruginoasă i-a roșit barba. Și astfel Bărbucică a umblat câtăva vreme cu barba roșie dar deloc întinerită. Apele de la Văcărești au dat prilej marelui artist Matei Millo, dar acum în marele declin, ca să facă o piesă cu titlul Apele de la Văcărești.3 Această piesă a avut un număr destul de mare de reprezentații pentru vremea aceea. Iată, de pildă, afișul pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]