3,016 matches
-
a „toate acele ocine de danie care scriem... Frățileni... cu vecini și cu tot venitul, și satul Iurești, cu vecini... și șase părți din satul Șendreni,... vie la Cotnari... sălașe de țigani și părți de loc în jurul mănăstirii cu 2 vaduri de mori în pârâul Miculinei, și 2 dugheni în târgul Iași și un loc de dughene,... satul Hlincea cu vecini și poslușnici... și vinăriciul de la Cetățuie și cu prisăci de albine în ținutul Iași... de asemenea, 16 poslușnici pentru că... fără
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
nu a putu-o termina, iar domnia mea m-am gândit... să o termin; și i-am dat și am miluit acea sfântă rugă și mănăstire a noastră,... cu două sate, anume: Pătrășcanii, în ținutul Tutova, cu curți și cu vaduri, și cu mori, și cu vecini și cu trei prisăci de albine și satul Rădăești cu vecini, în același ținut, și niște vii ce sânt la Nicoreștii de Jos, în ținutul Tecuci... Și iarăși am dat două roți de moară
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
11 aprilie 1694 cu mănăstirea Hlincea, pe care o ia de la mănăstirea Galata și o închină mănăstirii Cetățuia. Vodă a socotit că astfel întărește mănăstirea Cetățuia, ctitorie a tătâne-său. Tot Constantin Duca voievod dăruiește în 1703 mănăstirii Cetățuia „un vad de moară din jos de Balica”. Asta ar însemna la sud de mănăstirea Frumoasa. Dacă îți mai amintești, am mai vorbit noi despre unii care s-au călugărit târziu, după ce au avut familie și copii. Așa s-a întâmplat și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
suflet lui Dumneze... te înșeli. De altfel, am mai întâlnit noi situații în care fețe bisericești au dovedit că au purtări mai urâte ca enoriașii de rând. Nu mai departe hărțuielile între viețuitorii mănăstirii Galata și ai Frumoasei, pentru acele vaduri de moară de pe pârâul Nicolinei... La aceștia tocmai mă gândeam și eu, părinte. Dar... pentru un păduche nu arunci cojocul în foc... Așa că hai să mergem mai departe. Mergem, părinte. Mergem, dar nu știu cum să spun să nu greșesc... Tare mă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
această hotărâre pentru că acel loc a fost „împresurat de către oamenii carei au locuri de casă de se hotărăscu cu locul domnescu”. Nici chiar heleșteul domnesc „din giosu supt Curte Domnească” nu a rămas nedat. Acest „locu cu iazul și cu vadul și dinpreună cu tot locul a șăsului Bahluiului cât au rămas nedat de alți domni... l-am dat danie... aceștii sfintei mănăstiri Sfântului Ioan Zlataust din Eși”. Cine a făcut această danie, fiule? Acesta este Ioan Theodor Calimah voievod, care
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
blestem, sfințite. Nu mă îndoiesc, dar asta-i altă poveste. Mai află tu că la 19 noiembrie 1725 (7234) vătavul Ștefan lasă mănăstirii Dancul - prin diată - două moșii: „Chișărăii și Roșienii ce sânt pe Jijie, în ținutul Iașilor, și cu vad de moară în jijie”. El pune o condiție însă: atât timp cât va trăi soția lui, Safta „Să aibă ea a se hrăni din venitul acestor moșii”. Vama mare domnească a fost mereu sursă de venit pentru mănăstiri. Mănăstirea Dancul nu a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
nici că s-ar putea mișca. — La ce oră ai venit azi? Al dracului, nu se lăsa, pocitul. O ține, la o adică, așa, cu tava în mână, în mijlocul camerei, s-o biciuiască. Iar ăștialalți, nimic, mutulache, nu aud, nu vad, nu crâcnesc. Zeamă lungă ăla, Titi, răul ăla spurcat și slugă, numai ochi în cap, ochelarist, bine zice Gina, să vadă tot despre toți, să transmită ălora de-l țin în slujbă. Iar pisicuța, sfor sfor, bineînțeles, toarce și mustăcește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
trei bârne încrucișate, palatul Brâncoveanu, cu firide în ziduri groase și arcade albe la ferestre. Prin cristalul ușii de la intrare se zăreau cele două brațe ale scării interioare și culorile frescelor reflectate în oglinzile mari. Grădinile palatului care coborau până la vadul Dâmboviței erau acum pe jumătate inundate. Ici-colo răsăreau doar coloanele svelte ale foișoarelor sau albul vreunei bănci de marmură. Dar zgomotele veneau, de obicei, din partea cealaltă, dinspre podul Cilibiului, pe care treceau mereu butcile cu coșul ridicat hodorogind pe bârne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
fără să-și dezlipească privirile de acel arc. Chiar dacă nu se născuse în Armenia, chiar dacă nu fusese alungat de nimeni, era conștient însă de condiția lui de armean rătăcitor. Va fi silit să plece. Va trebui să caute un alt vad comercial. Un alt acasă pentru el și familia sa... Principatele Rămâne aveau un statut special. Nu fuseseră cucerite de turci. Prin menținerea suzeranității lor, Imperiul Otoman era la adăpost de orice atac direct. Războaiele se purtau dincoace de Dunăre, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
protejează. Nu numai de vânt. L-a protejat cât a putut. Calidorul casei din Mana este buricul pământului. Pe aici au trecut potecile de fugă, căile de bejenie, coridoarele de transhumanță, bulevardele de năvălire - cu toatele Întretăiate preț de câte un vad la apa Nistrului. Calidorul nașterii mele (la egală distanță de paralelele 46 și 47 - Însă nu chiar 47 - și cam pe unde coboară meridianul 29) a fost un asemenea punct obligatoriu de pasaj pe care un scriitor, mai Întâi mediocru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
fost Împușcat niciodată. Nu intra În planurile mele să fiu Împușcat. Nu-s plătit ca să fiu Împușcat. Nu vreau să fiu Împușcat. — Calmează-te, Wesley. Nu-ți folosește la nimic să vorbești așa. Se apropiau de chei. Erau deja În vad și, pe măsură ce intrau pe canal, vizibilitatea era tot mai redusă, din cauza soarelui care se reflecta În apă. Negrul baîși ieșea din minți, ba devenea religios din cauza faptului că fusese rănit - În orice caz, vorbea Întruna. — De ce mai fac contrabandă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
mameluci ai sultanului și strigă: „Pe ei, În numele lui Dumnezeu, pentru că nu pot suporta o rușine ca asta!” La Mansurah, sarazinii se Întăresc pe malul opus al unui râu, În timp ce francezii Încearcă să construiască un dig pentru a crea un vad pe care Îl apară cu turnurile lor mobile. Sarazinii cunosc Însă secretul proiectilelor incendiare de la bizantini. Proiectilul de foc grecesc avea un capăt gros cât un butoi, iar coada era ca o lance mare; sosea ca un fulger și părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
mare; sosea ca un fulger și părea un dragon ce zboară prin văzduh. Răspândea o lumină atât de intensă, că Întregul câmp se vedea ca ziua. În timp ce tabăra creștină e toată numai flăcări, un beduin trădător Îi arată regelui un vad, În schimbul a trei sute de monede bizantine de aur. Regele decide atacul, traversarea nu e deloc ușoară, mulți se Îneacă și sunt târâți de ape, În timp ce pe malul opus așteaptă trei sute de sarazini călare. În sfârșit, grosul armatei pune piciorul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Jean de Léols. Dar, vezi bine, că nu se opriseră aici. Potrivit ordinelor secrete, merseseră și mai departe, încălcând cu bună-știință și pe proprie răspundere granițele negociate prin tratat și prin Diploma Regelui Bela, din momentul în care trecuseră, prin vad, râul numit de către latini Alutus, scăzut de seceta prelungită de peste vară și se aventuraseră pe malul său din stânga, înspre aval, pătrunzând în adâncime, afundându-se cale de zile și zile întregi, prin zăvoaie și prin pâlcuri de pădure vârstnică și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
pas, înspre zona din dreapta munelui de sare numit Grota Miresei, pe drumul turistic marcat și betonat. Urc printre case tot mai rare și, de pe o culme cu livezi de pruni, o iau în jos, la vale, spre vâlcea, în stânga, până în Vadul Vărbilăului. Trec prin Scurtești și depășesc Pensiunea Morarului. Mai sus, urmez spre dreapta drumul forestier, de pe Valea Brădetului. Urcușul devine accentuat, chiar abrupt, prin pădure, către piscul mai îndepărtat, zis al Grohotișului. Pe neașteptate, soarele străpunge radios, prin desimea coronamentului
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ardelenilor au trecut munții, așezându-se în aceste ținuturi. Întrebarea este de unde au venit? Unii cercetători îi consideră coborâtori din Maramureș, alții presupun că vin din zona Banatului, iar documentele istorice spun că ar proveni din satele ardelenești din zona Vadul Feleacului de lângă Cluj Napoca, unde Ștefan cel Mare avea posesiuni primite în dar de la Matei Corvin. Atunci când stăpânirea maghiară era prea accentuată în Ardeal, o parte din locuitori au trecut munții căutând sprijin la domnii moldoveni. Cancelariile domnești le-au dat
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA MUNTENII DE SUS. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
reluată în numeroasele ediții ce i-au urmat, în colaborare cu George Vâlsan și, apoi, cu Vintilă Mihăilescu. În continuare, un tablou ce merită a fi reținut: La apus, „hotarul în care au stăruit românii a fost Tisa”. Spre răsărit, vadul adânc al Nistrului și apele Mării Negre, menționându-se că „o bună parte din moldoveni au trecut vadurile Nistrului și s-au așezat în stepă până departe”. Începând de la Porțile de Fier (din Craina) și până la mare, Dunărea trece prin sate
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Mihăilescu. În continuare, un tablou ce merită a fi reținut: La apus, „hotarul în care au stăruit românii a fost Tisa”. Spre răsărit, vadul adânc al Nistrului și apele Mării Negre, menționându-se că „o bună parte din moldoveni au trecut vadurile Nistrului și s-au așezat în stepă până departe”. Începând de la Porțile de Fier (din Craina) și până la mare, Dunărea trece prin sate românești. „Ba încă, în unele locuri, poporul român ajungea demult chiar la poalele Balcanilor, dând mâna cu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
I se intitula: „marele singur stăpânitor, din mila lui Dumnezeu domn, Io Roman voievod, stăpânind Țara Moldovei de la munte până la mare”. Hotarul în care au stăruit românii la răsărit a fost Nistrul și apele Mării Negre, iar numeroși români au trecut vadurile fluviului, pe malul stâng și mai departe, în stepă. Teritoriul dintre Prut, Marea Neagră și Nistru, a constituit o parte integrantă a Țării Moldovei. Aici, ca și în întreaga Țară, românii au deținut majoritatea absolută în cadrul populației, cu toate infiltrările de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
său național și o simțitoare atingere a bunurilor culturale. Pământul Basarabiei și al Bucovinei de Nord este presărat cu monumente istorice. Vechile cetăți moldovenești de la Cetatea Albă, Tighina, Soroca, Hotin și Țețin, care au fost ridicate de români pentru apărarea vadurilor Nistrului și Prutului contra invaziilor dușmane de la răsărit, sunt azi ocupate de trupele sovietice. Sute de biserici și mănăstiri cu prețioase urme de pictură, sculptură, arhitectură moldovenească au rămas în teritoriul ocupat de Soviete în paguba culturii noastre naționale. Tot
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
mondial. Este vorba de ardeleanca Maria Minciulea, supranumită „Eroina de la Olt”. în noaptea de 30 spre 31 august 1916, Regimentul 30 Dorobanți „Muscel”, comandat de colonelul Alexandrescu, a fost îndrumat de fetița din Pârâu să treacă Oltul printr-un vad doar de ea știut. Operațiunea s-a petrecut în cele mai bune condiții, fără nici un fel de pierderi. Dar Cătălina a mai cunoscut pe cineva, acolo, în spital. Era sublocotenentul în rezervă Gheorghe Mănoiu, învățător în comuna Bălești, tot
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92337]
-
însă, una de un fel deosebit, ea depășind limitele dogmelor religioase și apăsând îndeosebi asupra laturilor economice. Ascultarea practicată de regulă în sânul cinului călugăresc era floare la ureche. Importante se dovedeau a fi bunurile (averile) mănstirlor închinate, care aveau vad de scurgere liberă către înaltele stăpâniri. La facerea acestor isprăvi, culmea, puneau din răsputeri umărul și mai-marii bisericii ortodoxe din zona Moldovei, ba chiar și voievozii care s-au suit (și au hodinit) pe scaunele domniei în Moldova Evului Mediu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
din câte danii am văzut, părinte, asta mi se pare una din cele mai bogate. Iat-o, așa cum a scris-o uricariul din porunca lui vodă la 30 mai 1604: “Un sat,... Rujinții... și jumătate de sat din Golăești... cu vad de moară în Botna, și jumătate de sat din Botna,... a treia parte din Turcești... cu vad de moară în Bârlad, și satul Burnăreștii la Bâc... cu vad de moară în Bâc,... un loc de prisacă la Braniște cu livezi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
așa cum a scris-o uricariul din porunca lui vodă la 30 mai 1604: “Un sat,... Rujinții... și jumătate de sat din Golăești... cu vad de moară în Botna, și jumătate de sat din Botna,... a treia parte din Turcești... cu vad de moară în Bârlad, și satul Burnăreștii la Bâc... cu vad de moară în Bâc,... un loc de prisacă la Braniște cu livezi și cu loc de sednic pe Prut, și cu alt loc de prisacă care se numește Valea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mai 1604: “Un sat,... Rujinții... și jumătate de sat din Golăești... cu vad de moară în Botna, și jumătate de sat din Botna,... a treia parte din Turcești... cu vad de moară în Bârlad, și satul Burnăreștii la Bâc... cu vad de moară în Bâc,... un loc de prisacă la Braniște cu livezi și cu loc de sednic pe Prut, și cu alt loc de prisacă care se numește Valea Cotocovii,... de asemeni un loc de case în târgul Iașilor, unde
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]