1,109 matches
-
la Hachette în 1855. Trăsăturile de ansamblu ale acestor texte subliniază, dincolo de pitorescul și de perspectivele de dezvoltare, confuzia economică și mizeria, anarhia, apatia și neînțelegerile interne, urmele prezenței rusești, semnele unei dependențe otomane. Mizeria este exprimată prin imaginea cîmpiei valahe văzută de Thouvenel: "Pămîntul Țării Românești nu cere decît să producă, însă nu întîlnești decît din loc în loc lanuri de porumb sau de grîu. Satele, aflate la mare distanță unele de altele, nu sînt, majoritatea, decît aglomerări de colibe". Această
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
unei Franțe a cărei cultură și diplomație sînt percepute global, într-o manieră operațională. INTRAREA ÎN LUPTĂ Experiența revoluționară a tinerilor moldo-valahi se desfășoară în patru perioade, de la euforia pariziană din februarie, la amărăciunea eșecului moldav din martie-aprilie, de la mobilizarea valahă din iunie 1848, la războiul de ultimă oră împotriva forțelor conservatoare, alături de patrioții revoluționari unguri. Zilele de februarie sînt trăite ca un moment inaugural. Tinerii moldo-valahi Golescu, frații Brătianu, Negri, Alecsandri, Bălcescu se află printre manifestanți. Ei organizează o subscripție
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
da o mînă de ajutor. Alții fug și se ascund. E trist și ridicol... Sufăr atîta, inima-mi sîngerează de furie și sînt nefericit atît cît poate fi un om care își iubește țara și o vede compromisă". Noul avînt valah apare deci cîteva luni mai tîrziu ca o revanșă, în timp ce însușirea revoluției valahe de către tinerii moldoveni este un pas spre fraternizarea națională moldo-valahă. Moldoveanul Alecsandri îi scrie munteanului Bălcescu la 25 iulie 1848: "Dragă Bălcescule și voi toți, frații din
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ridicol... Sufăr atîta, inima-mi sîngerează de furie și sînt nefericit atît cît poate fi un om care își iubește țara și o vede compromisă". Noul avînt valah apare deci cîteva luni mai tîrziu ca o revanșă, în timp ce însușirea revoluției valahe de către tinerii moldoveni este un pas spre fraternizarea națională moldo-valahă. Moldoveanul Alecsandri îi scrie munteanului Bălcescu la 25 iulie 1848: "Dragă Bălcescule și voi toți, frații din Muntenia, voi eroici fii ai Libertății, primiți uralele de glorie și de fericire
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Ubicini, care remarca: "Aici este sentimentul național care se trezește". Cititorul regăsește în această colecție piesele folosite de Michelet în prezentarea României (Miorița, sub titlul La Fetite Brebis, tradusă de Rosetti). Rîndurile istoricului francez care pun capăt povestirii despre revoluția valahă poartă semnul doliului și lasă deschisă o problemă: doliul este acela al națiunii victimă, problema este aceea a drepturilor țăranilor. "Și această revoluție scrie Michelet atît de dulce, a fost bine întemeiată. Ea se află în inima poporului acum și
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
barbaria turcă unei națiuni de 5 milioane de locuitori. Pe viitor, nu se prevede nici o legătură între Turcia și noi". Aceasta este o ruptură politică, populația nefiind mobilizată. Reprezentantul Franței notează în august 1877: "Am consacrat cîteva zile parcurgerii campaniilor valahe. [...] în afară de cîțiva locuitori de pe malul Dunării, nimeni nu mai aude aici vorbindu-se de turci și de masacre îngrozitoare. Represaliile odioase care au trezit oroarea lumii civilizate nu sînt cunoscute în campaniile valahe decît prin ecouri foarte slabe". Acest război
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1877: "Am consacrat cîteva zile parcurgerii campaniilor valahe. [...] în afară de cîțiva locuitori de pe malul Dunării, nimeni nu mai aude aici vorbindu-se de turci și de masacre îngrozitoare. Represaliile odioase care au trezit oroarea lumii civilizate nu sînt cunoscute în campaniile valahe decît prin ecouri foarte slabe". Acest război însă va oferi prilejul unei celebrări naționale: Plevna intră în poemul eroic. În acest caz, eroul este Carol, al cărui război trebuie să pecetluiască unirea cu națiunea. Această unire sacră rămîne totuși mai
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
esențială a României post-pașoptistc este aceasta și constă în transformarea raporturilor economice și sociale impuse de reforma agrară de la 1864. Statutul țăranilor, organizarea muncii, repartizarea bogăției sînt modificate: raportul cu pămîntul este definit de proprietate. Proiectele avansate prin proclamația revoluției valahe din iunie 1848 își găsesc aplicarea. Reforma de la 1864 este un produs al anului 1848 și al marii mișcări ruse de reflecție asupra iobăgiei și asupra necesității abolirii ei. Regulamentul organic impus Principatelor de ruși a adus o primă mare
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
unde nu ezită să scrie: "Este de remarcat că în dreptul vechi ideea de naționalitate definită așa cum este ea astăzi era abia cunoscută și nu era cuprinsă în nici o lege. Acum vreo treizeci de ani, toți cei care nu erau propriu-zis valahi, toți creștinii de alte naționalități din Orient erau raiale (subiecți turci) și nimeni nu se gîndea să le conteste drepturile civile ca aparținînd exclusiv românilor". Fără nici o îndoială că presiunea campaniei de informare duce la concedierea lui Brătianu de către prinț
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
autorul acestor rînduri datate iunie 1900. Antisemitismul "este, în România, mai mult decît o opinie, el este o pasiune în care se întîlnesc oameni politici din toate partidele, reprezentanți ai ortodoxiei și, se mai poate adăuga, toți țăranii moldoveni și valahi", mărturisește ministrul Franței în august 1900. Fenomenul unei populații care abandonează satele și tîrgurile este legat de o criză agrară și financiară care lovește România anilor 1899-1901. Necesitatea de a se recurge la piețele străine, unde se exercită influența bancherilor
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nestrămutat în mătăsurile ei parfumate, negre, și mă purta pe la băi, unde se plimba sub clar de lună și dansa pe podeaua care lucea și strălucea. În jurul nostru noaptea erau dealuri negre și mari. Ea dansa de preferință cu ofițerii valahi, care îmi aduceau dulciuri". Într-un prezent sumbru al narațiunii, mama, bătrână și uscată, moare. Straniu și neliniștitor, episodul înmormântării trimite dincolo de semnificația sa imediată, spre o zonă majoră a morții și suferinței ce definesc războiul. Captiv pe front, prizonier
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Sau Conștiință și datorie că sună partinic. Dar parcă prea demagogic... Pînă la urmă am decis: îi zicem Elogiu... rațiunii! Falsificăm o operă celebră, dar nu pierdem diplomele... Fetița-fantomă 2010. După ce a venit director la Teatrul din Giurgiu (se numea Valah; el i-a schimbat numele în Tudor Vianu), Mircea M. Ionescu, de care mă leagă o veche și frumoasă prietenie, m-a invitat să montez un spectacol pentru copii. I-am propus trei titluri: după mici discuții, am convenit că
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
romanizată de la nord de Dunăre s-a scindat fie în cea de a doua fază, fie în a treia. Ramura de sud a intrat în contact cu slavii de sud și cu bulgarii turanici și au format poporul român sau valah, cei dintre Carpații Orientali și Nistru s-au amestecat cu slavii de est și au format poporul moldovenesc. În general, autoritățile și ideologii sovietici au preferat cea de a doua versiune a mitului. Națiunea burgheză moldovenească creată în secolul al
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
a altor formațiuni similare se face din dorința obținerii unor beneficii materiale, a unei funcții politice, pentru publicarea teoriilor lor aberante, printre care se numără inexistența poporului român actual sau existența deosebirilor rasiale dintre cele trei popoare latine est-europene (moldovenesc, valah și ardelenesc). În urmă cu jumătate de secol, în 1943, Gheorghe Brătianu atrăgea atenția asupra efectelor revenirii la nedreptatea istorică din 1812: „Cu toate că principiile dreptului și respectului unității etnice și lingvistice își mai păstrează însă din valoarea pe
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
au arătat așa cum sunt: jaful și ocuparea Basarabiei au spulberat toate iluziile. De altfel rusul este complicele fanarioților”. „Limba română e un fel de italiană orientală. Băștinașii din MoldoVlahia se numesc ei înșiși români, vecinii lor îi denumesc vlahi sau valahi”. „Succesiunea rapidă a domnilor a agravat răul și a făcut ca Rusia, sub pretext de a curma acest abuz, să intervină în afacerile interne ale Moldovei și Țării Românești și în Imperiul Otoman, la sfârșitul secolului trecut și la începutul
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
celor două popoare latine din estul Europei: români și moldoveni. În unele scrieri se afirmă chiar inexistența poporului român, națiunea română ar fi „inventată”, creată la comandă în 1862, iar locuitorii statului România aparțin unui număr de trei popoare: moldoveni, valahi și ardeleni sau transilvăneni. În timp ce laudă „înțelepciunea Rusiei”, care nu are pretenții teritoriale la Ucraina și Bielorusia (aluzie evidentă la statul român), Vasile Vieru neagă, totodată, însăși existența poporului român. După părerea domniei sale, în cele două spații cuprinse între Carpații
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
După părerea domniei sale, în cele două spații cuprinse între Carpații Orientali și Nistru și, respectiv, între Carpații Meridionali și Dunăre, s-au format două națiuni est-romanice, anume moldovenii vorbitori ai limbii moldovenești, și respectiv, valahii (sau muntenii) vorbitori ai limbii valahe sau muntenești. Și pentru a duce stupiditatea afirmațiilor sale până la capăt, Vasile Vieru încheie triumfător: „În acest timp (1812), când teritoriul Moldovei de Est a fost anexat la Rusia, România ca stat nu exista în Europa. Deci, în lume nu
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
nu exista în Europa. Deci, în lume nu exista nici națiunea română și nici limba română. Dar până în acel moment (1812) exista Moldova, unde trăiau moldoveni și vorbeau limba moldovenească; exista Valahia (Muntenia) unde trăiau valahii (muntenii) și vorbeau limba valahă (muntenească). De aceea moldovenii de pe ambele maluri ale Prutului au continuat să vorbească și să-și numească limba lor - moldovenească”. Materialul prezintă, așadar, și o contradicție logică: dacă o națiune apare odată cu statul, iar apariția statului determină geneza unei națiuni
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
vorba, pentru că ele nu existau pe harta Europei (nu știm daca afirmă inexistența celor două principate, poate o exprimare nefericită n.n.). Moldova și moldovenii cu limba lor moldovenească s-a unit cu Valahia (Muntenia) și cu valahii cu limba lor valahă, limbă aproape identică cu cea a moldovenilor”. Prin schimbarea denumirii statului, anterior numit Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei, în România, de către domnul moldovean Cuza, a apărut „o nouă națiune, artificială, inexistentă”. Apoi, unii moldoveni s-au convertit în români
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
români, majoritatea însă „și-au păstrat mândrul nume etnic de moldoveni și limba moldovenească până în ziua de azi”. Apare legitima întrebare, dacă etnia românească nu exista în 1859, cine i-a „românizat” pe moldoveni? Oare valahii le-au impus limba valahă, adică o limbă aproape identică moldovenilor? Sau autoritățile au creat o nouă naționalitate și o nouă limbă pe care au impus-o și valahilor și moldovenilor? În acest ultim caz, care era relația dintre limba română și limbile identice ale
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
din momentul descălecatului lui Bogdan când, odată cu Țara Moldovei a fost întemeiată și națiunea moldovenească și limba moldovenească n.n.). Evident că revine asupra împărțirii „românilor” (a căror existență nu o recunoaște în continuare) în cele trei națiuni componente, moldoveni, valahi și ardeleni, fiecare cu culoarea și trăsăturile rasiale specifice. Face o apologie a istoriei neamului getic, care locuia întregul „masiv balcanonistrean, carpato-pontic” și cere cititorilor să ia aminte „pe ce spațiu imens au trăit strămoșii moldovenilor - geții - care, practic, n-
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
în plus, nu printr-un proces lent și firesc, de asimilare culturală și lingvistică, ci printr-o politică de stat, printr-o impunere populației majoritare (în cazul de față limba moldovenească impusă populației, mai numeroase, vorbitoare de limbă muntenească sau valahă). Și mai incredibilă ar fi o astfel de asimilare lingvistică totală, petrecută în doar câteva decenii. Afirmația cercetătorului Vasile Vieru prezintă însă și o contradicție flagrantă cu propriul discurs. Dacă înțelegem bine fragmentul mai sus citat, Vasile Vieru afirmă că
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
a valahului Mircea cel Bătrân față de domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun (?! n.n.). Cu toate acestea, primăria românizatoare a Chișinăului a rebotezat o stradă în cinstea acestui neprieten al Moldovei. Unul dintre cei mai râvnitori râmători ai Moldovei a fost domnul valah C. Brâncoveanu, care în repetate rânduri s-a amestecat obraznic în treburile interne ale Moldovei, a împiedicat venirea la tronul Moldovei a lui Dimitrie Cantemir în 1710, a trădat pe moldoveni și ruși la 1711. În cinstea acestui trădător și
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
au scris despre dușmănia voievodului valah Vlad Țepeș față de Ștefan al III-lea cel Mare, domnul Moldovei (?!!!! n.n.). Cunoscutul istoric român Petre P. Panaitescu l-a numit pe Vlad Țepeș „tiran, un degenerat mintal”. În cinstea acestui degenerat mintal valah primăria chișnăuană a rebotezat o stradă a orașului. Cronicarul valah Radu Popescu constată că Mihai Viteazul „a supus domnia lui pă turci, pă moldoveni, pă unguri de-i avea ca pe niște măgari pe toți”. În cinstea acestui cuceritor valah
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
valah primăria chișnăuană a rebotezat o stradă a orașului. Cronicarul valah Radu Popescu constată că Mihai Viteazul „a supus domnia lui pă turci, pă moldoveni, pă unguri de-i avea ca pe niște măgari pe toți”. În cinstea acestui cuceritor valah sângeros, care a scăldat în sânge pământul Moldovei, primăria proromână din Chișinău a rebotezat una din cele mai mari străzi din Chișinău”. Am reprodus acest fragment mai lung, pentru ca oricine să constate metoda cu adevărat științifică pe care autorul Istoriei
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]