1,700 matches
-
artei vizuale presupune că evenimentul reprezentat are statutul de obiect focalizat produs de focalizatori. În cazul unui focalizator intern, statutul de "realitate" al diferitelor obiecte reprezentate este variabil și depinde de relația lor cu focalizatorul. Acest aspect, între altele, este valorizat în lucrarea lui Aptekar care este puternic auto-re-flexivă sau meta-relativă în acest sens. Băiatul de șase ani din povestirea autobiografică și-ar face probleme privind irealitatea sa dacă ar fi să vadă copilul dublu ficționalizat de pe desenul figurii alegorice căci
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
el însuși, căci cuibul (miezul valoros al vieților noastre) ajunge să se exprime prin repere. Iată cum ne recreem pe noi înșine transformîndu-ne în puncte de reper pentru propria noastră ființă. Nu mai știm ce sîntem dacă nu știm ce valorizăm, pînă-ntr-atît încît ajungem să credem că asta sîntem: o sumă de gusturi, lecturi, opinii și preferințe, că nu există, în definitiv, nici un cuib, că el apare, fantomatic, ca o hologramă, la intersecția luminilor aruncate de reperele noastre. Ajungem, de asemenea
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
cronică la carte a fost una numită "Omenesc, prea omenesc" și-n ea se comenta cu "înțelegere" presupusa mea confesiune. Ce-am pățit cu cartea asta! Și nu numai în țară. în străinătate, e drept, aerul ei "gay" a fost valorizat pozitiv. A fost cât pe-aci să "intru în circuit"! Ediția olandeză are pe copertă un adolescent gol, într-o poziție foarte grațioasă. Ediția franceză a purtat titlul ambiguu "Lulu". Cea italiană a avut o cronică intitulată "Una piccola Bibbia
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
de acasă sau chiar moartea lor pot avea conotații negative)64. Importanța pisicii în actul divinatoriu nu este un lucru neobișnuit, câtă vreme ea are un loc privilegiat în reprezentările magico-religioase tradiționale, dar și în cele moderne. Imaginarul colectiv o valorizează în special ca semn al prezenței diavolului. Există o multitudine de povești și legende care ne alimentează imaginația cu scene vrăjitorești sau magice din care pisica este un personaj nelipsit. Sunt însă bine-cunoscute și valențele ei de animal sacru (ca
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
niște circumstanțe precise. Între acestea se interpune simbolul. De cele mai multe ori, performa-torul dispune de un cod de interpretare a simbolului: de pildă, pentru C.G. Jung apa reprezintă inconștientul, pentru populațiile primitive ea este simbol al fertilității, imaginarul popular românesc o valorizează fie ca semn al liniștii și bunăstării în ipostaza apei limpezi, fie ca aducătoare de necaz, durere și chiar moarte, când apa este tulbure. Plecând de la toate acestea, pe baza unei logici combinatorice, avem mai multe viitoruri posibile. Cel care
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
care, prin aparițiile sale episodice în lumea sătească, provoacă mister și suspiciune. El vine de pe tărâmuri necunoscute și poartă cu sine magia acelor locuri. Astfel de reprezentări sunt încă valabile în câteva sate românești din moldova unde păstoritul mai este valorizat ca fiind o îndeletnicire importantă. În cercetările noastre am întâlnit aici relatări ale unor întâmplări din trecut al căror personaj principal este păstorul. El poate lua mana animalelor și "cunoaște semnele timpului și ale cerului" (G.D., 63 ani, Vama, Suceava
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ale celor ce au trăit în miezul evenimentelor exprimă cu claritate un fapt: urmașa Evei a fost făcută răspunzătoare de toate relele Evului Mediu. Sub chip de vrăjitoare, descântătoare, vraci sau ghicitoare, ea putea influența realitatea. Spre deosebire de femeie, bărbatul este valorizat în mentalul colectiv mai mult ca magician. Or, această îndeletnicire nu exclude arta divinatorie. În plus, ea nu comportă o conotație peiorativă, asemenea vrăjitoriei. Să fie oare aceasta o consecință a faptului că practicianul este de sex masculin? Reprezentările sociale
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
că marele strigăt de furie vine de la cea care nu poseda nimic, nici chiar identitate. Fiindcă se revoltă, ea va fi numită posedată"208. Astfel, tot ceea ce va întreprinde femeia (inclusiv practici divinatorii) va sta sub semnul răului. Bărbații sunt valorizați ca adevărați specialiști în domeniu. Nu întâmplător, doar în cazuri excepționale, se apelează la serviciile pe care ei le oferă. Adesea sunt vraci și solomonari, personaje de care comunitatea tradițională cu greu se putea despărți. Ghicitorul-magician este, în plus, știutor
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
simbol al lunii, al fertilității, al magiei și vrăjitoriei. El poate fi însuși diavolul, dar poate semnifica și înțelepciunea, poate întruchipa spiritele strămoșilor (trăiește în întunericul subpământean) și tot el poate cunoaște viitorul. Din această simbolistică duală, mentalul colectiv a valorizat în special două aspecte ce privesc influența șarpelui asupra femeii: rolul său în ritualurile de fecunditate și predispoziția spre vrăjitorie, magie și divinație. Înclinația femeii spre actele magice și divinatorii este susținută și de relația specială pe care o cultivă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
divine este independent de voința umană. Practic, cea care alege momentul și locul apariției unui semn este însăși divinitatea. Dar ce se întâmplă mai apoi cu aceste locuri? Soarta lor este diferită: unele rămân comune și anonime, altele însă sunt valorizate și capătă conotații diferite. În al doilea caz intră, mai cu seamă, formele tari ale divinației, cele care au impact social puternic. Ne referim aici în primul rând la profeții sau alte revelații. De exemplu, aparițiile mariale de la Fatima care
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
șoaptă despre cine știe ce "isprăvi" ale Necuratului pe pământ"229. În zile precise ale săptămânii, oamenii se adună aici de ordinul zecilor în jurul preotului pentru a li se face rugăciuni și pentru a li se deschide cartea. În acest context este valorizată comunicarea, împărtășirea unor experiențe comune și strângerea relațiilor interumane. Nu mică ne-a fost mirarea să descoperim că acești oameni, foarte diferiți între ei, comunicau foarte ușor. Păreau că se cunosc de mult timp. Ceea ce îi anima pe toți era
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Nu oricui îi este dat să "vadă vântul" și să priceapă ce spune el. În Cultură spirituală românească, Valer Butură 238 insistă asupra calităților pe care trebuie să le posede cel ce are acest dar. În cazul aerului s-a valorizat în special vântul și vârtejul ca instrument sau semn sugestiv care se pretează interpretării. "Volbură se face atunci când vrea dracul să meargă să câștige suflete. El se ascunde în vârtejul acela, ca să nu-l vadă nime. Cu cât e mai
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
spațiile cel mai frecvent utilizate pentru practicile divinatorii erau chiar templele sau locurile sacre 296. Templul lui Apollo găzduia celebrele profeții ale Pythiei. Putem spune, fără teama de a greși, că există o anume tradiție la nivelul mentalului colectiv care valorizează într-un fel locurile și persoanele situate frecvent în preajma sacrului. Deși în timp lucrurile au evoluat din punctul de vedere al instituției și dogmei bisericești, unele practici nu au dispărut. Este semn că amintitele clasificări operează numai la nivel teoretic
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
altor pattern-uri de cunoaștere nu este nici un păcat. Ele pot caracteriza anumite epoci și grupuri de oameni. Aceasta nu înseamnă câtuși de puțin că susținem revenirea vechilor științe, ci că prezentăm o realitate așa cum a fost și este ea valorizată în mentalul colectiv. 170 Elizabeth Hanselmann-Teissier, Situation épistemologique de l'astrologie à travers l'ambivalence fascination/rejet dans les sociétés postmodernes (teză de doctorat), coordonator Michel Maffesoli, 2001, p. 75. 171 Reacțiile la adresa lui Elizabeth Hanselmann-Teissier și a coordonatorului tezei sale
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în acest capitol. Societățile de state există deoarece majoritatea comunităților politice urmăresc să impună constrângeri privind utilizarea forței și să aducă civilitate în relațiile lor externe. O problemă interesantă este dacă unele societăți naționale sunt mai înclinate decât altele să valorizeze societatea internațională și să aibă grijă de instituțiile acesteia, care includ diplomația, dreptul internațional și practica echilibrării puterii militare a statelor care aspiră să impună legea altora. Autorii Școlii Engleze argumentează că societatea internațională poate fi multidenominațională și poate include
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
diversă a societății internaționale din era postcolonială face cu atât mai importantă apărarea concepției pluraliste asupra societății internaționale, pe care Jackson o privește ca pe cel mai bun aranjament inventat până acum pentru promovarea relațiilor pașnice între societăți care-și valorizează diferențele și independența. Cât despre Bull (1977: 317), acesta credea într-adevăr că un cosmopolitism al elitelor era pe cale să apară și observatorii ar putea adăuga acum că el a presimțit impactul globalizării asupra societății de state -, dar el s-
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de-a doua citire pune sub semnul îndoielii caracterul de la sine evident al ideii că relațiile internaționale sunt un domeniu anarhic al politicii de putere. Scopul inițial al acestei duble citiri este opoziția dintre suveranitate și anarhie, unde suveranitatea este valorizată ca un ideal regulator, iar anarhia este privită ca absența sau negarea suveranității. Anarhia capătă sens doar ca antiteză a suveranității. Mai mult, se consideră că suveranitatea și anarhia se exclud reciproc și că sunt reciproc exhaustive. Ashley demonstrează, totuși
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
înguste, instrumentale, economice, vizând folosirea resurselor. În al doilea rând, sunt recunoscute interesele comunității non-umane. În al treilea rând sunt recunoscute interesele viitoarelor generații din ambele categorii. În sfârșit, eco-centrismul adoptă o perspectivă holistă mai degrabă decât una atomistă adică valorizează populațiile, speciile, ecosistemele și ecosfera ca întreg, dar și organismele individuale (1992: 46). Mulți contestă atât faptul că ecocentrismul ar fi o componentă necesară a ideologiei ecologiste, cât și ideea că el ar putea constitui o bază adecvată și dezirabilă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
aceste raporturi ar putea fi dezvoltate într-un demers teoretic mai amplu și mai complex, însă obiectivul nostru, acela de a sublinia punctele-cheie de intersecție discursivă, se va opri la câteva considerații privind ironia, concept esențial în analiza discursului polemic, valorizat în egală măsură de filozofie, retorică și literatură, asupra căruia vom reveni prin completări și nuanțări ori de câte ori va fi cazul. Privită ca atitudine filosofică (V. Fanache), dar și ca modalitate stilistică, ironia, al cărei paradox "e de a nu se
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
în sentimentul activității vorbirii semnificative, care trebuie să se simtă permanent ca activitate unică, independent de unitatea obiectuală și semantică a conținutului său"131. Vizăm, cu alte cuvinte, discursul individualizat din punct de vedere estetic al moralistului, discurs care se valorizează atât prin chintesența și sensul principialității asumate, nu afirmate (iată conținutul obiectului estetic în sens bahtinian), cât și prin rostire, ca formă semnificată estetic și ca expresie a mereu râvnitei singularizari artistice. Dimensiunea morală, ca obiect autonom al textului publicistic
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
a educației civice, sentința moralistului e semnul unei percepții distincte, al unei situări singulare și, evident, polemice: Politețea e o servitute, o concesie neîntreruptă, un contract de consimțiri"132. La Arghezi, deprecierea semnificației unui cuvânt, pe care norma comună îl valorizează pozitiv, echivalează cu respingerea înțelegerii obișnuite, ordinare, asupra obiectului real. Văzută ca mască socială, ca "regulator elastic al sincerității și al perfidiei", politețea este, pentru poet, sinonimă cu ipocrizia și, prin urmare, devine incompatibilă cu adevărul care trebuie rostit fără
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
polemică implicită, pentru că instaurarea propriei teorii (nemetodice și nesistematice) presupune excluderea sau demolarea celor existente. E limpede că, pentru poetul cu vocație de întemeietor, discursul de tip manifest este unul agresiv-asertiv, în care verbul "a defini" înseamnă a personaliza sau valoriza subiectiv caracteristicile obiectului sau noțiunii la care se referă. Această redefinire presupune o conceptualizare nouă, iar în jurul ei se înfiletează structura argumentativă a textului. Refuzul de a asimila idei și accepțiuni prefabricate e specific teoretizărilor argheziene și exprimă, în esență
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
tauromorfi prezenți în sistemele mitologice cunoscute . Ceea ce se venerează, în primul rând, la acești zei, soți ai Marii Zeițe, nu este caracterul lor ceresc, ci virtuțile lor fecundatoare. Sacralitatea lor derivă din hierogamia cu Marea Mamă, esența lor celestă fiind valorizată în funcția ei genezică. Cerul este, înainte de toate, regiunea unde „mugește” tunetul, se adună norii și se hotărăște rodnicia ogoarelor (ELIADE 1992, 83). Asocierea tunetului, ca manifestare concretă a divinității, confirmând, încă o dată, caracterul uranian al acesteia, cu mugetul taurului
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
și mai ales să le examineze în detaliu. Se estompează angoasanta multiplicitate a chipurilor și a corpurilor. Ușurarea privirii prin metonimia Șefului: unul pentru toți. Sau label-ul în locul imaginii, reflexul signaletic substituindu-se discriminării optice și critice. Vizualul indică, decorează, valorizează, ilustrează, autentifică, distrează, dar nu arată. El este destinat să identifice produsul într-o secundă, și nu să fie privit pentru el însuși. Imaginea destabiliza, vizualul securizează. Tocmai aceasta este funcția lui socială, pe cât de străveche pe atât de neînlocuibilă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
mai mult de ecologie decât de morală. Televiziunea (și în al doilea rând radioul) fixează scara prestigiilor și retribuțiilor, unde omul de condei este de acum pus pe aceeași treaptă cu politicianul sau actorul. Ești vizibil sau mori. Privirea publică valorizează, iar prețul pe care o vedetă în mediul intelectual, politic sau jurnalistic îl poate cere pentru o conferință este exact proporțional cu frecvența aparițiilor pe micul ecran. Creșterea vizibilității a devenit imperativul general. Lucru care începe cu căutarea de acum
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]