1,522 matches
-
pioasă față de cei care trăiseră În odăile acestei case, dar cum mobila nu fusese Înlocuită, nici un amănunt al așezării, pînă și tișlaifurile de pe noptiere și de pe cele două bufete, cel mare și cel mic, precum și fața de masă plușată În varii culori din sufragerie erau nemișcate. În afară de asta, prezența fizică de acum șapte ani a lui Keti se simțea În preajmă atît de firească Încît mă miram că n-o vedeam aievea deschizînd și Închizînd ușile acelor odăi În care eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
o prezență distinsă și generoasă a generației post-enesciene. Domnia sa, prin întreaga sa creație dispusă în aproape toate genurile muzicii culte, mai puțin muzica de film, ne înnobilează trăirile, existențele. Compozitoarea s-a născut la Sibiu, în Transilvania cea cuprinzătoare de varii etnii, demne în fața atător vremelnicii ale istoriei. Muzician a devenit prin pasiunea sa pentru frumos, prin ocrotirea mamei, talentată pianistă, și, mai apoi, prin cuprinderea prestigioșilor artiști Mihail Jora, Theodor Rogalki, Paul Constantinescu, dar și mulți alții. Cursurile urmate la
Darul discografic al compozitoarei Carmen Petra Basacopol by Ruxandra Mirea () [Corola-journal/Journalistic/83435_a_84760]
-
sinergia prozodiei versului susținută de către vocea solistului și de Orchestra de Cameră Radio. Concertul pentru flaut și orchestră, op.71 (1994), este o lucrare dedicată solistului Ion Bogdan Ștefănescu. Genul concertistic este prezent cu stăruință în lista opusurilor compozitoarei, în varii formule timbrale. Concertul prezent, deși concentrat într-o structură tradițională, dezvăluie descendența compozitoarei Carmen Petra- Bassacopol din modernismul enescian, îmbrățișând tehnici și limbaje înnoitoare ale muzicii (neobarocul, neoclasicismul, neoromantismul), pe care le-a remodelat prin și cu ajutorul substratului folcloric. Subtilitatea
Darul discografic al compozitoarei Carmen Petra Basacopol by Ruxandra Mirea () [Corola-journal/Journalistic/83435_a_84760]
-
Monica Lovinescu a fost cea mai bună cunoscătoare, exegetă, analistă a fenomenului comunist. A pledat ca nimeni altcineva pentru demontarea și demistificarea pretențiilor ideologice ale totalitarismului comunist. A surprins legăturile de adîncime, infraraționale, dintre comunismul românesc (și nu numai) și variile încarnări ale fascismului. Cînd regimul comunist a îmbrățișat temele, fantasmele și obsesiile extremei drepte interbelice, făcîndu-le ale sale, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca au scris pagini magistrale despre geneza a ceea ce, mai tîrziu, am diagnosticat drept barocul fascisto-comunist. Atacurile împotriva
Actualitatea - In memoriam Monica Lovinescu by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8346_a_9671]
-
divizionară specifică. Aspecte ale autosimilității prin divizibilitate ordinară sunt prezente și la cele cu divizor de referință 3, la alte numere impare, sau, în serii asimetrice, cu cel puțin doi divizori (etero-divizori) de referință. Divizibilitatea simetrică piramidală se regăsește în varii domenii ale existenței umane, ca referință a autosimilității pentru/dintre numerele cu multiciplitate determinată, cu un divizor comun pentru orice component/parte a unui întreg indiferent de plasarea în ierarhia divizionară a multiplicației. De pildă, în muzică, autosimilitatea numerică poate
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
monotematice, fiecare expozeu - cu titlul precedat de leit-motivul „despre” - reprezentând un univers aparte dar, în același timp, care poate sta la baza unor eventuale - și poate, chiar necesare - dezvoltări complexe. Discuțiile „despre” limbajul muzical, „despre” coordonatele compoziției muzicale sau „despre” varii modalități de a compune - aparent și ocazional, subiecte separate - constituie, în realitate, teme complementare, definind, pe ansamblu, conceptul de compoziție muzicală. Eseurile „despre” inefabil, metaforă, capodoperă, „aclimatizează” în plan muzical noțiuni emblematice pentru opera de artă, fiecare categorie integrându-se
Despre...De musicae natura by Ovidiu Trifan () [Corola-journal/Journalistic/83695_a_85020]
-
de la emițător - recte compozitorul, cel care crează mesajul muzical - și este preluat de transmițător - adică restitutorul, sau „executorul testamentar”, cum îl numește Sergiu Celibidache. Muzica este cea care favorizează interacțiunea emițătorului cu receptorul. Drumul străbate un canal de transmisie cu varii profile, mesajul ajungând la receptor prin intermediul sălii de concert sau pe cale electronică și computațională. Mesajul este însă denaturat, mai mult sau mai puțin, de anumiți factori perturbatori, de natură fiziologică, psihologică sau axiologică. La cine ajunge mesajul? La un receptor
Despre...De musicae natura by Ovidiu Trifan () [Corola-journal/Journalistic/83695_a_85020]
-
astfel strânsa împletire dintre activitățile de creație și de cercetare, conlucrare impusă aproape pretutindeni cu necesitate generațiilor postbelice. Dar, dacă în teritoriile europene intens și îndelung muzicalizate există, pe lângă tagma compozitorilor, și destui teoreticieni neaoși care investighează literatura sonoră a variilor perioade din istoria muzicii or (in)validează, grație unei docte argumentații, producțiile contemporane, la noi muzicologia se limitează aproape exclusiv la ramuri îndeajuns de bătătorite precum istoriografia muzicală, etnomuzicologia, organologia, bizantinologia, estetica și stilistica generală, lexicografia, memorialistica, reluând preocupări axate
Matematica și muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8683_a_10008]
-
să nu impunem populațiunilor limba si instituțiile noastre, în fine ca Dobrogea să fie tratată ca o provincie deosebită, respectîndu-se legile, datinele, individualitatea lor locală, iar nu ca Românie transdanubiană. Cuvintele pentru cari am făcut acele propuneri sânt multe și varii; cel mai grav însă e că, cu toate drepturile noastre istorice necontestabile asupra acelei părți de țară, ea este azi de facto o țară străină și nici nu putea fi altfel de vreme ce dominațiunea română a încetat acolo de aproape cinci
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acest povârniș pericolos, căci ura și dezbinarea înlăuntru, iată ceea ce doresc inamicii regatului unguresc pentru a-și crea unelte lesne de mânuit în contra existenței acelui stat: o existență la care ținem și noi de dincoace de Carpați pentru multe și varii cuvinte. [24februarie 1879] ["UN ZIAR CU AL CĂRUI NUME... "] Un ziar cu al cărui nume ne-am ferit mai întotdeuna d-a mânji coloanele noastre aruncă iarăși niște insinuări neomenoase în privința partidului conservator. Dacă numitul ziar n-ar înfățișa decât
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și fraternității, le repetăm că aceste bunuri sânt întotdauna rezultatul unei înalte dezvoltări economice si că, fără de aceasta, sistemul liberal e un aparat și scump și rău care sfârșește prin a nimici poporul ce l-a primit înainte de vreme. Între variile schimbări ce s-au săvârșit în România de la 1859 în ordinea publică și privată e și libertatea absolută - consacrată pentru creditor prin noul Cod civil - de a-și stipula, pentru lucrurile date împrumut, foloase de orice fel și nelimitate. Există
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și după un spațiu de mai [bine] de 60 ani de la memorabilul edict din 1812, s-a recunoscut evreilor din Prusia egalitatea perfectă. În cât priveste pe evreii străini, și între altele spre a opri năvălirea evreilor fără căpătâi, sânt varii dispoziții ce se esecută de o vigilentă poliție. Între alte dispoziții continuă a se observa încă astăzi în privința lor: 1) dispoziția edictului din 1780 decemvrie 12 contra furișărei evreilor cerșetori; 2) dispozițiile edictului din 1817 pentru paspoarte; 3) dispozițiile ordinului
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
DACĂ PROIECTUL MAIORITĂȚII... "] Dacă proiectul maiorității comisiei din Cameră n-ar avea alt merit, totuși are pe acela de-a nu pripi soluțiunea unei cestiuni atât de grele și de complicate cum e cea izraelită, complicate din cauze atât de varii încît coloanele unui ziar nu ajung pentru a le espune pe toate. Proteguiți înainte de jurisdicțiunea consulară, introdusă prin tratatele directe cu Poarta fără nici un drept în țara noastră, care în privința jurisdicțiunii avea deplină suveranitate, evreii s-au bucurat numai de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pretindeau de-a rămâne o nație strict deosebită. O asemenea atitudine însă stă în flagrantă contrazicere cu aspra necesitate a unității statului, încît a trebuit să provoace mereu lupte reînnoite: [... ] această imputare a lui Juvenal răsună în formele cele mai varii prin întrega istorie modernă. Astăzi nefasta luptă e la capăt, egalitatea civilă a evreilor e câștigată în toate statele civilizate și nu cunosc în Germania nici un politic cu minte care ar voi să răstoarne acest fapt împlinit. Evreii germani se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
A detrona pe Domn. Jurnalele conservatoare. Poate aspira la Bene-Merenti. Pierderea Basarabiei, Arab Tabiei, nici un protest la Berlin. Vineri. Tractatul cu Austria cadavrul sângerând al României, promulgare decorației. CESTIUNEA IZRA[E]LITĂ 2264 II. Rezultate ale uzurei în România Între variile schimbări ce s-au săvârșit în România de la 1859 în ordinea publică și privată e și libertatea absolută, consacrată pentru creditor prin noul Cod civil, de-a-și stipula pentru - ["TOATE DEOPOTRIVĂ AU O EGALĂ NEVOIE... "] 2261 toate deopotrivă au o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dintr-o mie de recruți ai armatei române erau analfabeți! (Colescu, 1905, p. LXIV) cât și pentru cei care nu știu românește (art. 84). Subiecții acestei agenții terțiare de naționalizare erau astfel, pe de o parte, etnicii români care din varii motive nu au trecut prin învățământul primar. Pe de altă parte, în urma încorporării noilor teritorii în granițele lărgite ale României Mari, minoritățile naționale au intrat în ținta proiectului statal de românizare. Două sunt astfel finalitățile ideologice ale școlilor de adulți
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
existe echivocuri... Ce-ai acolo, Varia? Varia se întorsese în cameră și, tăcută, îi întinsese mamei portretul Nastasiei Filippovna. Nina Alexandrovna tresări și, mai întâi parcă speriată, apoi cu o covârșitoare amărăciune, îl privi câtva timp. În sfârșit, îi aruncă Variei o căutătură întrebătoare. — Astăzi chiar ea i l-a făcut cadou, spuse Varia, iar diseară se hotărăște totul între ei. — Astă-seară! repetă parcă disperată, cu jumătate de glas, Nina Alexandrovna. Ei și? Îndoieli nu mai avem, nici speranțe nu ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
văzut niciodată! Du-te și anunță... Ce-i cu țipetele astea? Se ceartă, îi răspunse prințul și porni spre salon. Intră într-un moment decisiv: Nina Alexandrovna era gata deja să uite că „se resemnase“; de altfel, îi lua apărarea Variei. Alături de Varia stătea și Ptițân, care renunțase la hârtia scrisă cu creionul. Nici Varia nu se intimidase, de fapt nici nu era dintre cele sperioase; însă grosolăniile fratelui ei, cu fiecare cuvânt, deveneau din ce în ce mai nepoliticoase și mai insuportabile. De obicei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
legați clopoțelul? întrebă ea veselă, întinzându-i mâna lui Ganea, care se repezise spre ea cât îl țineau picioarele. Ce-i cu fața asta nedumerită la dumneata? Prezintă-mă, te rog... Pierdut de tot, Ganea i-o prezentă mai întâi Variei și amândouă femeile, înainte de a-și întinde mâna, făcură un ciudat schimb de priviri. Ce-i drept, Nastasia Filippovna râdea și se ascundea îndărătul unei măști de veselie; însă Varia nu voia să se prefacă și o fixa cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
să se prefacă și o fixa cu o privire încruntată; pe chipul ei nu se arăta nici măcar umbra zâmbetului pe care îl impunea simpla politețe. Ganea încremenise; nu mai avea nici rost, nici timp s-o convingă și îi aruncă Variei o privire atât de amenințătoare, încât aceasta, după intensitatea privirii, înțelese ce însemna acest moment pentru fratele ei. Aici ea, se pare, hotărî să-i facă lui Ganea o concesie, așa că schiță un zâmbet spre Nastasia Filippovna. (În familia lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ca în fața unei divinități, dar cu cutezanța celui condamnat la moarte, care de-acum nu mai are ce pierde. Aștepta răspunsul într-o tristețe de moarte. Nastasia Filippovna îl măsură cu o privire ironică și arogantă, dar se uită la Varia și Nina Alexandrovna, îl privi pe Ganea și, brusc, schimbă tonul. — Nici nu mă gândesc! Ce-i cu dumneata? Și cum de te-ai putut gândi să mă întrebi? îi răspunse ea încet și serios, parcă întrucâtva mirată. — Nu? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
însă Nastasia Filippovna continua să râdă și nu pleca, dând impresia că o lungea cu bună intenție. Nina Alexandrovna și Vera se ridicaseră și ele de pe locurile lor și, speriate, tăcute, așteptau să vadă până unde se va ajunge; ochii Variei scânteiau, dar asupra Ninei Alexandrovna toate acestea aveau un efect dureros: tremura și părea că va leșina imediat. Dacă-i așa, atunci o sută! Chiar astăzi aduc o sută de mii! Ptițân, ajută-mă, o să te procopsești și tu cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
pe a lui Ganea. Între acesta și sora lui apăruse prințul. — Gata, ajungă-vă! spuse el apăsat, dar tremurând din tot trupul din pricina emoției prea mari. — Mult o să-mi mai tot stai în cale? urlă Ganea, aruncând cât colo mâna Variei și, cu mâna rămasă liberă, în ultimul hal de turbare fiind, îi trase prințului o palmă cât putu de tare. — Ah! gemu Kolea, plesnind din mâini. Ah, Dumnezeule! Se auziră exclamații din toate părțile. Prințul se albi la față. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Varvarei Ardalionovna, care putea să fie la curent cu tot ce știa Ptițân despre prinț și despre șederea acestuia la Moscova. Iar Ptițân putea ști chiar mai multe decât toți. Însă, în ce privește afacerile, era un om extrem de tăcut, deși, firește, Variei îi destăinuia totul. Din această pricină, pe loc, generăleasa începu s-o urască și mai mult pe Varvara Ardalionovna. Însă, oricum ar fi, gheața a fost spartă și deodată a început să se poată vorbi despre prinț cu voce tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
trei luni de la plecarea prințului și deodată familia Ivolghin află că și Kolea a făcut din senin cunoștință cu Epancinii și că este foarte bine primit de domnișoare. Varia află curând acest lucru; de altfel, Kolea nu făcuse cunoștință prin intermediul Variei, ci „singur, din propria lui voință“. Încetul cu încetul fusese îndrăgit în casa Epancinilor. Generăleasa, la început foarte nemulțumită de el, curând începu să-l răsfețe „pentru sinceritate și pentru că nu umblă cu lingușeli“. Ce-i drept, e drept: Kolea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]