1,771 matches
-
se comportă ca unul de-al lor și introduce la Curte un ceremonial rigid care amintește atît de disciplina militară cît și de fastul de la Versailles. Rudă cu numeroși suverani cărora le-a împărțit tronurile Europei, protector al prinților deveniți vasalii săi, el devine adevăratul stăpîn al Europei și se consideră astfel: "Eu sînt Charlemagne" afirmă el fără să clipească în timpul conflictului cu papa. În dorința de a-i imita pe monarhii vechiului regim, el împarte miniștrilor și generalilor săi titluri
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
în Imperiu, franceza se impune: în 1811 de exemplu, după anexarea Olandei, un decret imperial dă șefilor instituțiilor școlare un termen de trei luni pentru a pune la punct învățămîntul în această limbă. Franceza este vorbită, bineînțeles, la Curtea regilor vasali, în marea administrație și este absolut necesară celui ce vrea să facă o carieră politică, dar acest aspect data încă din secolul al XVIII-lea. Folosirea limbilor naționale rămîne, de regulă, mai ales în societate și în administrație. În regatul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
germana, în regatul lui Joseph Bonaparte, spaniola. În mod incontestabil, imperialismul napoleonian nu rezultă din voința deliberată de a anexa Europa. Cu toate acestea, spre acest final tinde să se îndrepte logica sistemului napoleonian: creator al situației excepționale a regilor vasali, împăratul consideră că aceștia trebuie să-i devină locotenenți docili. Or, majoritatea acestor suverani pe care el i-a creat au tendința să îmbrățișeze împotriva împăratului cauza intereselor naționale, așa cum fac Murat la Neapole, Josef la Madrid sau Ludovic în
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
săi. De această libertate nu se bucură regatul Westfaliei și Marele ducat de Berg, care depind de sistemul familial. Cît despre statele aliate, statutul lor este variabil. Prusia învinsă în 1807, dezmembrată, distrusă de armatele imperiale, are statut de stat vasal și subordonat, care nu-și păstrează decît o libertate aparentă. Austria, bătută de două ori de împărat, în 1805 și în 1809, nu reușește decît să salveze aparențele. Socrul lui Napoleon, împăratul Austriei este constrîns să-i fie aliat, iar
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
asupra unor supuși egali între ei. Ceea ce îl face să implanteze aceste principii în majoritatea țărilor europene este mai mult grija pentru eficacitate decît atașamentul față de inovațiile Revoluției franceze. El își realizează scopul spijinindu-și propria putere și pe cea a vasalilor săi pe clasele sociale care se afirmă în noua societate de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea: burghezia și țărănimea. Prima, care profită deja de modernizarea economică, beneficiază de reformele sociale care stabilesc egalitatea în fața legii și face cariere prestigioase în
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
militare și dorință de a reforma instituțiile costă scump, este nevoit să-i lase să procedeze în funcție de necesități. În sfîrșit, Napoleon vrea să organizeze economia europeană în jurul Franței și în interiorul acesteia. Așa încît, frontierele franceze rămîn închise pentru aliați, pentru vasali și chiar pentru regiunile anexate ca Olanda sau Germania de nord, care ar putea să concureze producția națională. În schimb, Franța beneficiază de tarife vamale preferențiale în regatele Italiei și al Neapolelui, devenite un fel de piețe rezervate pentru Franța
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
unde așa numiții "Sanfediști" duc un război de hărțuială împotriva trupelor lui Murat și a burgheziei, aliată a noului suveran. În sfîrșit, în numele fidelității față de Habsburgi și față de credința catolică, "Muntenii" lui Andreas Hofer din Tyrol luptă împotriva regelui Bavariei, vasal al lui Napoleon, care a primit în posesie această provincie smulsă Austriei. Mai interesantă este mișcarea națională care se întinde în toată Prusia strivită și dezmembrată după înfrîngerea de la Iena. Regele și familia sa, refugiați la Königsberg, în Prusia orientală
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
și în ce fel feudalismul din partea răsăriteană a Europei poate fi comparat cu feudalismul "clasic" al Europei Occidentale. Discuția s-a centrat în principal asupra întrebării dacă trăsătura definitorie a feudalismului este relația ierarhică de proprietate (oferirea unui fief al vasalului, acordarea protecției în schimbul rentelor și serviciilor), dreptul politic și juridic al seniorului asupra țăranilor săi, sau constă în existența unor domenii mari pe care țăranul este constrîns să le lucreze cel puțin o parte din an, în schimbul unor plăți minime
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
vieții sociale și economice a tătarilor, merită să fie amintită lucrarea amplu documentată și cu materialul bine organizat a lui B. Vladimirtsov, Le régime social des mongols, Le féodalisme nomade, Paris, 1948, sec. XI-XVII, care tratează formarea clanului, nașterea feudalismului, vasalii, servii, sclavii, aristocrația stepelor, războaiele feudale, clasele inferioare și clasa feudală. În sfârșit, o privire de ansamblu asupra istoriei Imperiului Mongol și a evoluției civilizației, se poate spicui din cele două mari opere de sinteză alcătuite, pe un vast material
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
titlul de mare han), care stăpânea peste toată Cumania Neagră dintre Carpați și Nipru, veni la Milcov. Aici, după ce se boteză cu 2.000 de nobili și 15.000 de oameni, naș fiind Bela al IV-lea, depuse jurământul de vasal la sfârșitul verii anului 1227 și se închină Coroanei ungare, împreună cu fiul său Burch, botezat încă din iulie același an, în Transilvania. În această calitate de vasal îl vedem în anul 1229, pe Bortz-Membrock dând ajutor armat ungurilor în contra Haliciului
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
15.000 de oameni, naș fiind Bela al IV-lea, depuse jurământul de vasal la sfârșitul verii anului 1227 și se închină Coroanei ungare, împreună cu fiul său Burch, botezat încă din iulie același an, în Transilvania. În această calitate de vasal îl vedem în anul 1229, pe Bortz-Membrock dând ajutor armat ungurilor în contra Haliciului. De la numele lui Bortz-Membrock, mort în curând, probabil în luptele de la Haliri, și îngropat o dată cu fiul său Burch, în catedrala Episcopiei de Milcov?, ne-a rămas denumirea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Căsătorindu-se cu tânăra Borte, fiica unui șef de clan Dai-Secen, care avea ca zestre doar o haină de blană din piei de zibelină neagră, el coborî în valea Kerulen, de unde merse apoi cu blănuri de zibelină și se închină vasal lui Togril, puternicul rege al keraiților. De aici pornește ascensiunea sa politică. În 1203, el ajunge șef al keraiților și, susținut de „aristocrația stepelor”, după un an, în 1204, supune tribul naimanilor, ca în Adunarea generală a triburilor (Curiltai), ținută
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Roma. Cumanii, de lângă Țara Brodnicilor de pe Siret, convertiți la creștinism de către călugării din Ordinul Predicatorilor și botezați în 1227 în număr de 15.000, cu 2.000 de nobili, veniți cum am văzut mai sus, de pe dreapta Niprului, vor deveni vasalii Coroanei Ungare. În nici un caz, predenecenții din Annales Regni Franconum, așezați pe malul Dunării în Banat, la gura Tisei, nu au nici legătură cu brodnicii de la răsărit de Siret, cum scrie eronat și tendențios K. Horedt. Referințe asupra înfrângerii rușilor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
lui Giuci. Aceasta, însă, nu se putea îndeplini fără pedepsirea Ungariei, care, după anul 1228, își întinsese dominația la Sud și Răsărit de Carpați, peste Țările Românești, pe urmele teutonilor și prin creștinarea cumanilor lui Bortz-Membrock, hanul de pe Nipru, devenit vasal al Coroanei Ungare. Este inadmisibilă teoria că mongolii doreau să înlăture orice alt stăpânitor lumesc sub soare, pentru că nu aveau puterea necesară și nici justificarea că „ce erau să facă ? din Rusia mâncaseră tot și trebuiau numaidecât să meargă mai
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de nici un comentariu. „Burtenos et infideles sibi in adjutorium vocat, sed Deo disponente Brutenis ac Blacis inter se discordantibus suo rex Boemiae proposito defraudatur”. Lipsa tătarilor din textul lui Tuscus, alături de care luptau românii din Țara Românească și Moldova ca vasali în mod obișnuit, este explicabilă. Românii alcătuiau o oaste aparte de aceea a mongolilor, care era organizată pe seminții și triburi, și ciocnirea moldovenilor cu prusienii a avut loc fără ca să fi angajat și pe aceea a tătarilor. O ridicare
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
posesiunile regale”, provocând „vaste incendii, distrugeri și depopulare”. Trebuia găsită o soluție. Pentru ieșirea din acest impas, cea mai potrivită, care i s-a părut regelui ungar, a fost aceea a înlocuirii voievozilor români de la Sud și Răsărit de Carpați, vasali ai Hoardei de Aur, cu oameni devotați Coroanei ungare. În planul alcătuit la Buda, de către Carol Robert cu sfetnicii apropiați, primul obiectiv avut în vedere a fost scoaterea voievodului din Țara Românească, Basarab, la curtea căruia activau nestingheriți refugiații mai
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
fapt, în fața unui text care a contopit retragerea lui Bogdan din 1343 cu aceea a colaboratorilor din 1347, așa cum în fraza care urmează vom vedea că sunt descrise amestecat: întâi, independența statului din 1364 și apoi declarația de supunere ca vasal al voievodului ales în Valahia Minoră în 1359. Astfel, evenimentele politice, care s-au petrecut după moartea lui Uzbek han, din primăvara anului 1341, cu turburările interne din Hoarda de Aur provocate de partizanii islamici ai lui Gianibek, urmate de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
tătarii și schismaticii, care fac mereu incursiuni la granițele regatului său și în Podolia. Luptele trebuiau reluate, deoarece tătarii stăruiau în incursiunile lor, dar mai ales pentru consolidarea stăpânirii maghiare după instaurarea lui Dragoș din Bedeu ca voievod al Moldovei, vasalul Coroanei ungare. În 20 septembrie 1352, regele se adresă nobililor din dioceza Alba Iulia să se adune toate dările numai în bani. În același timp, el însuși, pentru a stimula zelul de prezentare la oaste, răsplătea pe românii din Banat
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
întrebat: Ce dorește să realizeze prin acest război? Că, doar de un timp încoace, tătarii nu i-au încălcat regatul? Regele i-a vorbit atunci că s-a pregătit să-l atace, deoarece este păgân și vrea să-l supună vasal și în această calitate să-i plătească tribut. Hanul tătar a găsit stranie această pretenție și a răspuns: Ce s-ar întâmpla dacă în război l-ar învinge el? În cele din urmă a acceptat să primească creștinismul, dar să
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
această calitate să-i plătească tribut. Hanul tătar a găsit stranie această pretenție și a răspuns: Ce s-ar întâmpla dacă în război l-ar învinge el? În cele din urmă a acceptat să primească creștinismul, dar să-i fie vasal, nu. Totodată, a adăugat că ar dori să fie în relații amicale, dacă regele i-ar acorda ajutor. Pentru aceasta a rămas că trebuie să scrie mai întâi Papei. Ludovic a dat crezare celor spuse de han și a încheiat
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
fratele mai mare, a ocupat scaunul Valahiei Minore. Ștefan, temându-se să nu i se întâmple ceva și mai rău, a fugit, cu parte din boieri și vistieria domnească, la Cracovia, în Polonia. Acolo, s-a închinat lui Cazimir ca vasal, făgăduindu-i că atât el, cât și toți domnii, urmașii lui, din Moldova, vor rămâne sub ascultarea regilor Poloniei. Oastea polonă trimisă de Cazimir, în ziua de 29 iunie 1359, pentru a-l repune în scaun pe Ștefan, a fost
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și alții să ajute la restabilirea în domnia Moldovei pe fiii lui Sas voievod, prin bună înțelegere. Trimișii regali au venit la curtea din Hârlău, probabil, și-i vor fi cerut învingătorului polonilor, voievodului Petru și lui Bogdan, să devină vasali Coroanei ungare. Aceștia, în conflict cu polonii și neștiind ce poate urzi Cazimir, au încredințat pe emisarul regal, Dragoș, fiul lui Giula, și i-au făcut promisiuni în acest sens. Un jurământ nu a fost depus și nici nu-și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Cronica de la Buda, ca fiind de mare importanță. Ambele scriu că, după ce „a crescut numărul locuitorilor români în acea țară și s-a dezvoltat în regat (stat), voievozii care au fost aleși de românii acelui regat au declarat să fie vasali regelui Ungariei și s-au obligat să presteze omagiu, cu achitarea tributului obișnuit”. Este vorba, desigur, de unificarea Moldovei și Valahiei Minore într-un singur stat și de promisiunea făcută lui Dragoș din Giuleștii Maramureșului de Petru și Bogdan ca
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Crasna, Sed Ahmet pătrunde prin Podolia și pradă ținutul Belsz până la Grodek. Asasinarea lui Bogdan al II-lea, în octombrie 1451, la Răuseni, pe Suceava, nu a curmat legăturile Moldovei cu Hoarda lui Sed Ahmet. Alexăndrel, reinstalat la Suceava ca vasal al lui Cazimir a fost obligat să lupte, în vara anului 1452, alături de oastea polonă contra lui. Relațiile s-au intensificat și mai mult după căderea Bizanțului, în mai 1453, sub loviturile lui Mahomed al II-lea. Pătrunderea turcilor pe
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ani și la constituirea unui pretext de intervenție a rușilor în secolele XVIII-XIX. Dintr-o scrisoare a lui Mengli Chirai, trimisă lui Mahomed al II-lea la sfârșitul primăverii anului 1476, aflăm că regele Cazimir a ezitat să-și ajute vasalul, datorită amenințărilor hanului. „Dacă tu te vei uni cu moldoveanul, noi nu vom avea mai mare dușman decât pe tine. Dacă însă neunindu-te cu moldoveanul, te vei împăca cu padișahul nostru și noi, de asemenea, vom fi buni prieteni
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]