2,080 matches
-
stâng. Din acest proces rezultă HVS concentrică, determinând o reducere a complianței diastolice și ischemie la 267AFECTAREA CARDIACĂ LA PACIENTUL RENAL nivelul miocardului, chiar în absența obstrucției coronariene aterosclerotice. Relația dintre stresul de perete și presiune este influențată de mărimea ventriculului. Conform legii lui Laplace, stresul de perete (s) este direct proporțional cu presiunea intraventriculară (P) și cu radiusul (r) și invers proporțional cu grosimea peretelui ventricular (h), conform formulei s = (P r) / 2h. O creștere în grosime a peretelui reduce
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
funcția sistolică fiind menținută în limite normale. Numărul crescut de sarcomere și îngroșarea VS permit menținerea capacității de muncă a mușchiului cardiac, în timp ce tensiunea parietală se menține stabilă, contribuind astfel la reducerea consumului energetic al cordului. Ulterior, o dată cu persistența suprasolicitării ventriculului stâng, celulele miocardice suprasolicitate prezintă o rată crescută a consumului energetic. Dat fiind dezechilibrul dintre producția și consumul de energie la nivel miocardic, rezultă un deficit energetic cronic, ducând la apoptoza/moartea celulară. Un factor important legat de funcția diastolică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
entitate histologică. în practică, efectuarea biopsiei miocardice reprezintă însă un eveniment extrem de rar, astfel încât dovedirea directă a proceselor maladaptative la nivel miocardic, în special a celor fibrotice, este dificilă. Ca urmare, în practica curentă se utilizează măsurători indirecte ale mărimii ventriculului stâng (VS), ale geometriei și funcției sale. Ecocardiografia este o procedură diagnostică non-invazivă care, în condițiile unor protocoale riguroase și ale unui ecografist exersat, permite determinarea riguroasă a unor parametri cu semnificație diagnostică certă (grosimea septului interventricular, a peretelui posterior
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
de asemenea și în studiile longitudinale la pacienții renali și non-renali [Middleton et al., 2001]. Care sunt parametrii ecocardiografici utili în evaluarea modificărilor morfofuncționale cardiace la pacientul renal? Derivat din formula de mai sus se calculează indicele de masă a ventriculului stâng (IMVS), după următoarea formulă: IMVS (g/m2) = MVS / suprafața corporală în populația generală, MVS este crescută în funcție de vârstă, sex (masculin) și mărimea corpului. Pentru a permite comparațiile, MVS este normalizată față de diverși indici ai mărimii corporale. Metoda ideală de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
pacienții sunt clasificați în patru categorii [Koren, 1991]. Această clasificare (vezi figura 2) s-a dovedit a avea semnificație prognostică la pacienții cu hipertensiune arterială esențială, la care hipertrofia ventriculară stângă reprezintă o anomalie adaptativă mult mai frecventă decât dilatația ventriculului stâng. Când dilatația VS este prezentă, absența HVS reprezintă un marker de prognostic negativ, peretele ventricular subțiat trebuind să lucreze în condiții de tensiune înaltă. în mod eronat, în clasificarea lui Koren, acești pacienți sunt considerați normali, în condițiile în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
HVS concentrică (volum cavitar < 90 ml/m2, HVS prezentă); dilatația VS (volum cavitar > 90 ml/m2); disfuncție sistolică (fracție de scurtare < 25%) [Foley et al., 1995]. Cu ajutorul ecografiei Doppler se poate calcula un parametru definitoriu pentru disfuncția diastolică (complianța) a ventriculului stâng: raportul E/A (între viteza de umplere precoce maximă E și viteza de umplere atrială A), normal >1,5. Disfuncția diastolică survine atunci când ventriculul stâng rigid (prin HVS și/sau fibroză intramiocardică) se destinde relativ dificil în cursul diastolei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
1995]. Cu ajutorul ecografiei Doppler se poate calcula un parametru definitoriu pentru disfuncția diastolică (complianța) a ventriculului stâng: raportul E/A (între viteza de umplere precoce maximă E și viteza de umplere atrială A), normal >1,5. Disfuncția diastolică survine atunci când ventriculul stâng rigid (prin HVS și/sau fibroză intramiocardică) se destinde relativ dificil în cursul diastolei, având drept consecință scăderea fluxului sangvin în diastolă precoce și presiuni de umplere ventriculară mari. Un raport E/A subunitar în contextul unei funcții contractile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
proporția pacienților necesitând medicație antihipertensivă în grupul DPCA fiind semnificativ mai mare față de pacienții hemodializați (65% față de 38%). în același timp, HVS a fost mai severă în grupul DPCA (157 g/m2 față de 133 g/m2 la subiecții hemodializați), cavitatea ventriculului stâng cuantificat prin diametrul telediastolic fiind similară la cele două grupuri. HTA mai severă la pacienții peritoneali este în mare măsură explicată prin controlul mai dificil al stării de hiperhidratare la această categorie de pacienți. Clasificarea unui pacient ca fiind
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
stângi la pacientul cu IRC în stadiile predialitice, dar mai ales la pacientul dializat. Corelația HVS-tensiune arterială este prezentă chiar la valori ale tensiunii arteriale considerate în limita (superioară a) normalului în populația generală. Există o asociere evidentă între masa ventriculului stâng și TA sistolică. Cu fiecare creștere cu 10 mm Hg a TA sistolice, masa VS crește cu 5,4 g/m2. Valorile TA obținute prin monitorizarea automată ambulatorie sunt superioare măsurătorilor clinice obișnuite în predicția HVS, fiind ca urmare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cu sporuri în greutate interdialitice mari la pacienții hemodializați oligoanurici. Această asociere a fost confirmată și de către un studiu efectuat la pacienți hemodializați vârstnici (peste 65 de ani), la care sporul interdialitic în greutate a reprezentat un determinant al masei ventriculului stâng [Neves et al., 1997]. Într-un studiu ecocardiografic prospectiv incluzând 80 de pacienți hemodializați, Dahan et al. [1997] au evidențiat o corelație între volumul telediastolic (un surogat pentru presarcina cardiacă, deci pentru statusul volemic) și HVS. Această corelație semnificativă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
în cazul pacienților peritoneali. într-un studiu comparativ cu pacienți hemodializați cronic, nivelul factorului atrial natriuretic (un indicator al statusului volemic) a fost semnificativ mai ridicat la pacienții tratați prin DPCA în comparație cu cei hemodializați. Mai mult, diametrul atriului stâng, masa ventriculului stâng și necesarul de medicamente antihipertensive un element sugestiv pentru hipervolemie au fost de asemenea crescute la subiecții cu DPCA [Enia et al., 2001]. Analiza multivariată a evidențiat că gradul expansiunii volumului extracelular și suprasolicitarea de presiune sunt predictori independenți
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
clearance creatininic mediu 36,3 ml/min), urmăriți pe o perioadă de 12 luni, a fost evidențiată apariția/progresia HVS doar la 25% dintre pacienți (definită printr-o creștere peste 20 g/m2 sau peste 20% față de start a masei ventriculului stâng). Prevalența HVS a fost invers proporțională cu funcția renală, corelându-se strâns cu prezența unor factori modificabili: hipertensiunea arterială sistolică și gradul anemiei renale. Autorii au demonstrat că o scădere cu 0,5 g/dl a Hb reprezintă un factor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
în stadiile predialitice. La pacienții dializați, scăderea cu 1 g/dl crește riscul de HVS cu 28%, iar pe cel de dilatație a VS cu 42%. Fiecare reducere a Hb serice cu 1 g/dl determină o creștere a masei ventriculului stâng cu 10 g/m2. De asemenea, reducerea Hb serice cu 1 g/dl cre[te riscul de apariție a insuficienței cardiace de novo cu 49% și al morții de cauză cardiacă cu 14% la pacienții uremici tratați prin dializă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
a insuficienței cardiace congestive poate trece mult timp neobservată, însă o dată recunoscută, este ușor corectabilă prin ligare/refacere chirurgicală. Contribuția fistulei arterio-venoase la geneza insuficienței cardiace poate fi relativ facil diagnosticată prin evaluarea ecocardiografică (la rigoare, cateterism cardiac) a volumului ventriculului drept și a debitului cardiac în timpul compresiei FAV. De altfel, între fluxul/debitul de sânge în fistulă și diametrele cardiace există o relație de directă proporționalitate [London et al., 1993]. Instalarea insuficienței cardiace congestive consecutive creării recente a unei FAV
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
între diametrul telediastolic, anemie și efectul determinat de ocluzia fistulei (exprimat în termeni de modificare a indexului cardiac DCi-ml/min/m2). Această formulă obținută prin analiză statistică multivariată exprimă de fapt contribuția anemiei și a fistulei arterio-venoase la apariția dilatării ventriculului stâng, alături de hiperhidratarea cronică. Efectele pe termen scurt ale FAV nou create au fost examinate de Ingram et al. [1987]: la 14 zile după realizarea anastomozei arterio-venoase, debitul cardiac, volumul-bătaie și fracția de ejecție ale ventriculului stâng (VS) au crescut
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
arterio-venoase la apariția dilatării ventriculului stâng, alături de hiperhidratarea cronică. Efectele pe termen scurt ale FAV nou create au fost examinate de Ingram et al. [1987]: la 14 zile după realizarea anastomozei arterio-venoase, debitul cardiac, volumul-bătaie și fracția de ejecție ale ventriculului stâng (VS) au crescut semnificativ, în timp ce rezistența totală periferică s-a redus (realizând astfel menținerea tensiunii arteriale la un nivel constant). De asemenea, s-a constatat creșterea diametrului venei cave inferioare, a suprafeței atriului stâng și a diametrului telediastolic ale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
stâng (VS) au crescut semnificativ, în timp ce rezistența totală periferică s-a redus (realizând astfel menținerea tensiunii arteriale la un nivel constant). De asemenea, s-a constatat creșterea diametrului venei cave inferioare, a suprafeței atriului stâng și a diametrului telediastolic ale ventriculului drept, toate aceste modificări denotând un status hiperdinamic/de hiperhidratare. în același sens, modificările descrise s-au asociat cu creșteri ale nivelului polipeptidului natriuretic atrial (PNA) și reducerea activității reninei plasmatice. Chiar și în acest studiu cu perioadă de urmărire
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
de urmărire foarte scurtă (în total o lună) s-a constatat o progresie semnificativă a hipertrofiei ventriculare stângi existente. Contribuția suprasolicitării de volum determinată de crearea FAV a fost sugerată de corelația strânsă dintre nivelul plasmatic al PNA și masa ventriculului stâng. Singurul studiu prospectiv longitudinal care evaluează influența independentă a creării fistulei arterio-venoase (FAV) asupra geometriei cardiace aparține lui Ori [i col. [2002]. Aceștia au urmărit 12 pacienți în stadiu predialitic, înainte, la o lună și la 3 luni după
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
predialitic, înainte, la o lună și la 3 luni după constituirea chirurgicală a FAV. Nu s-au înregistrat variații în nivelul TA, al hemoglobinei serice sau în greutatea subiecților, factori care ar fi putut influența geometria și funcția VS. Masa ventriculului stâng, corectată pentru înălțimea pacienților, a crescut semnificativ de la 63,8 la 68,9 g/m la o lună și la 72,5 g/m la 2 luni (vezi figura 5). Această creștere a masei ventriculare stângi s-a datorat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
polipeptidului atrial natriuretic, în paralel cu reducerea activității reninei plasmatice și a aldosteronului plasmatic. Ca urmare, se confirmă și în acest studiu prospectiv importanta contribuție hemodinamică a creării fistulei arterio-venoase (prin suprasolicitarea de volum generată), precum și impactul ei asupra masei ventriculului stâng. Autorii subliniază, în această perspectivă, beneficiul potențial foarte important pe care introducerea/ creșterea dozelor de diuretic de ansă le-ar putea avea asupra statusului de hiperhidratare (prin scăderea presarcinii), cu posibil impact pozitiv și asupra geometriei cardiace, la pacienții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
reducerea indicelui de masă ventriculară a fost cu atât mai pronun]ată cu cât: TA sistolică s-a redus mai mult sub tratamentul hipotensor; tratamentul antihipertensiv a fost mai îndelungat; indexul masei VS pretratament a fost mai ridicat; indicele masei ventriculului stâng a fost redus cu: 12% de către inhibitorii enzimei de conversie (IECA); 11% de către blocanții de canale calcice (BCC); 5% de către beta-blocante; 8% de către diuretice, diferențele dintre clasele de antihipertensive fiind semnificative statistic. În concluzie, în hipertensiunea arterială esențială, deci
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
canale calcice (BCC); 5% de către beta-blocante; 8% de către diuretice, diferențele dintre clasele de antihipertensive fiind semnificative statistic. În concluzie, în hipertensiunea arterială esențială, deci în populația non-renală, IECA și BCC reprezintă cele mai potente medicamente hipotensoare din perspectiva reducerii masei ventriculului stâng. Sunt aceste evidențe din populația non-renală aplicabile la pacienții renali? La pacienții cu boală polichistică renală forma autosomal dominantă, fără disfuncție renală semnificativă (clearance creatininic peste 50 ml/min) , inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei s-au dovedit eficienți
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
evidențe din populația non-renală aplicabile la pacienții renali? La pacienții cu boală polichistică renală forma autosomal dominantă, fără disfuncție renală semnificativă (clearance creatininic peste 50 ml/min) , inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei s-au dovedit eficienți în reducerea masei ventriculului stâng: terapia timp de 7 ani cu enalapril a determinat reducerea semnificativă a IMVS începând cu primul an de tratament (131 g/m2 față de 146 g/m2 inițial, efectul menținându-se constant, cu o reducere a IMVS până la 98 g
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
și se asociază cu o mortalitate cardiovasculară și generală mai redusă în comparație cu HD convențională, nu pare să determine ameliorări semnificative ale parametrilor ecocardiografici. în schimb, hemodializa zilnică (2 × 6 ore/săptămână) este asociată cu un impact net favorabil asupra masei ventriculului stâng. De asemenea, dializa prelungită nocturnă la domiciliu (8-10 ore/noapte, 7 nopți/săptămână) ameliorează semnificativ cardiomiopatia uremică, normalizând masa ventriculului stâng. Similar cu transplantul renal, ameliorarea geometriei cardiace se constată la un an de la debutul tratamentului. Deși dificil de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
parametrilor ecocardiografici. în schimb, hemodializa zilnică (2 × 6 ore/săptămână) este asociată cu un impact net favorabil asupra masei ventriculului stâng. De asemenea, dializa prelungită nocturnă la domiciliu (8-10 ore/noapte, 7 nopți/săptămână) ameliorează semnificativ cardiomiopatia uremică, normalizând masa ventriculului stâng. Similar cu transplantul renal, ameliorarea geometriei cardiace se constată la un an de la debutul tratamentului. Deși dificil de implementat (din motive logistice și de acceptanță a pacientului), dializa prelungită nocturnă pare o soluție de viitor, fiind net superioară oricărei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]