3,744 matches
-
sunt pe deplin cunoscute, dar au fost sugerate multiple ipoteze. Modificările fiziologice și morfologice induse de vârstă care ar putea contribui la alterarea umplerii diastolice precoce includ: prelungirea relaxării izovolumice secundară recaptării întârziate a calciului de către reticulul sarcoplasmic; creșterea rigidității ventriculare datorată modificărilor calitative și cantitative ale colagenului miocardic și ale conținutului de țesut fibros; scleroza valvelor mitrale cu alungirea consecutivă a timpului de umplere diastolică; creșterea grosimii parietale și creșterea de postsarcină (1). Din perspectiva evaluării ecocardiografice, scăderea progresivă cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
umplere diastolică; creșterea grosimii parietale și creșterea de postsarcină (1). Din perspectiva evaluării ecocardiografice, scăderea progresivă cu vârsta a velocității protodiastolice a fluxului transmitral se însoțește de o creștere compensatorie a contribuției sistolei atriale pentru menținerea unui volum de umplere ventricular adecvat. Și velocitățile miocardice diastolice sunt influențate de vârstă. Astfel, cu vârsta, velocitatea maximă protodiastolică a inelului mitral scade, în timp ce velocitatea maximă protodiastolică crește. 13.1.1.4. Rotația și torsiunea ventriculului stâng Studii care au evaluat dinamica roțatională a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
grosimii septului interatrial, îngroșarea valvulară și/sau a mușchilor papilari, dilatarea atriului stâng sau biatrială, revărsat pericardic, disfuncție diastolică tip relaxare întârziată în fazele incipiente și pattern restrictiv ulterior, velocitatea diastolică de la nivelul inelului mitral sub 8 cm/s. Disfuncția ventriculară nu este pur diastolică, deoarece chiar în fazele incipiente în care fracția de ejecție a VS este normală, există disfuncție sistolică longitudinală cu scăderea disproporționat de severă a velocităților tisulare față de gradul afectării fracției de ejecție. Aspectul ecocardiografic impune frecvent
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
volumului miocitelor, precum și prin creșterea colagenului interstițial. Fibroza interstițială și depunerea de amiloid se accentuează odată cu înaintarea în vârstă. Este notată de asemenea o cantitate crescută de lipofuscină intramiocitar, iar intermiocitar crește cantitatea de țesut adipos (10). La producerea hipertrofiei ventriculare stângi contribuie și modificările de la nivelul arterelor mari, prin creșterea impedanței la ejecția din VS. La bărbații vârstnici a fost evidențiată o creștere moderată a volumelor telediastolic și telesistolic în repaus, cu o modificare minimă a fracției de ejecție, aspecte
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
la ejecția din VS. La bărbații vârstnici a fost evidențiată o creștere moderată a volumelor telediastolic și telesistolic în repaus, cu o modificare minimă a fracției de ejecție, aspecte care nu apar și la femeile de aceeași vârstă. Consecința hipertrofiei ventriculare stângi este apariția ischemiei miocardice, iar creșterea cantității de colagen miocardic determină apariția mai precoce a dilatării VS și a insuficienței cardiace. Endocardul parietal și cel al aparatelor valvulare stângi este îngroșat. Valvele sunt indurate, sclerozate și retractate, uneori fiind
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
a inotropismului. Viteza de scurtare a fibrelor miocardice este redusă, durata contracției fiind prelungită. Fracția de ejecție și fracția de scurtare prezintă o reducere comparativ cu adulții sănătoși, fără a se modifica însă procentual. Reducerea complianței și creșterea rezistenței peretelui ventricular au impact asupra presarcinii. Miocardul mai rigid se va relaxa mai lent în timpul diastolei (disfuncție diastolică). Întârzierea relaxării determină reducerea umplerii precoce a VS, contribuția atriului stâng la umplerea ventriculară devenind foarte importantă. În aceste condiții, chiar și la vârstnicii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
se modifica însă procentual. Reducerea complianței și creșterea rezistenței peretelui ventricular au impact asupra presarcinii. Miocardul mai rigid se va relaxa mai lent în timpul diastolei (disfuncție diastolică). Întârzierea relaxării determină reducerea umplerii precoce a VS, contribuția atriului stâng la umplerea ventriculară devenind foarte importantă. În aceste condiții, chiar și la vârstnicii sănătoși este prezent uneori zgomotul 4 la ascultația cordului. Gradul redus de tahicardizare în urma unei activități fizice moderate face ca durata diastolei să fie mai prelungită, astfel încât performanța cardiacă se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
riscul relativ asociat cu acești factori ar trebui să scadă odată cu înaintarea în vârstă, dar există încă un risc semnificativ atribuit acestora inclusiv la vârste înaintate. Prevalența factorilor de risc coronarieni crește odată cu vârsta, aceștia incluzând diabetul, HTA și hipertrofia ventriculară stângă (HVS) (13). Indexul de masă corporală crește până în jurul vârstei de 65 de ani, pentru ca după aceea să înregistreze un declin la ambele sexe. Dintre factorii de risc majori, doar fumatul înregistrează o scădere semnificativă la populația vârstnică. La
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
jurul vârstei de 65 de ani, pentru ca după aceea să înregistreze un declin la ambele sexe. Dintre factorii de risc majori, doar fumatul înregistrează o scădere semnificativă la populația vârstnică. La vârste înaintate, prevalența HTA, a dislipidemiei și a hipertrofiei ventriculare stângi este mai mare la femei decât la bărbați (13). Lipidele plasmatice măsurate la indivizi peste 65 de ani nu au aceeași putere predictivă de dezvoltare a bolii coronariene comparativ cu subiecții mai tineri (14) . Dislipidemia la pacientul vârstnic este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
reprezentați în trialurile clinice care demonstrează beneficiul terapiei antihipertensive, dar din punctul de vedere al tratamentului HTA sistolice izolate există un beneficiu clar atât pentru boala coronariană, cât și pentru accidentul vascular cerebral (AVC) (18). Modificările electrocardiografice de tipul hipertrofie ventriculară stângă, tulburări de conducere intraventriculare, modificări nespecifice de repolarizare la pacienții vârstnici semnifică cel mai adesea afectarea circulației coronariene (19). Suflurile femurale și carotidiene, frecvent întâlnite la vârstnici, se asociază cu un risc crescut de boală coronariană, la fel și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
afectare aterosclerotică polivasculară. Pacienților vârstnici cu HTA și diabet ar trebui să li se efectueze de rutină electrocardiograma periodic, pentru identificarea semnelor de necroză miocardică asimptomatică clinic. La pacientul vârstnic cu boală coronariană, o combinație între frecvența cardiacă crescută, hipertrofie ventriculară stângă electrocardiografic sau cardiomegalie pe radiografia toracică, scăderea capacității vitale semnifică cel mai adesea prezența insuficienței cardiace (20). Obezitatea nu reprezintă per se un factor de risc semnificativ pentru dezvoltarea BCI la vârstnic, dar creșterea în greutate și obezitatea abdominală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
accident ischemic cerebral, spondi- loză cervicală cu insuficiență circulatorie vertebro-bazilară) sau hipovolemii acute severe. Fatigabilitatea la vârstnici poate fi cauzată de decondiționarea fizică, reducerea debitului cardiac, dar și de terapia cu betablocante sau de hipopotasemie. Aritmiile , atât atriale, cât și ventriculare, sunt întâlnite odată cu înaintarea în vârstă i la populația sănătoasă, și la cei cu BCI, semnificând uneori chiar un eveniment ischemic coronarian acut. Moartea subită ca manifestare inițială a BCI este mai frecventă la această grupă de vârstă (8). Fibrilația
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
cu vârsta. Semnele de insuficiență cardiacă Killip III sunt mai frecvente, scorul GRACE fiind direct proporțional cu vârsta (14-16). Ascultația cordului obiectivează zgomotul 1 frecvent diminuat, expresie a disfuncției sistolice globale. Zgomotele 3 și 4 apar mai frecvent, consecința disfuncției ventriculare stângi preexistente sau instalate acut. Prezența unui suflu sistolic sau a frecăturii pericardice, expresia complicațiilor infarctului de miocard, se obiectivează cu o frecvență asemănătoare la vârstnic față de pacientul tânăr cu STEMI (14,17). Electrocardiograma (ECG) are atât rol diagnostic, cât
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei () [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
-
și globale. La vârstnic se întâlnesc tulburări de kinetică segmentară mai întinse comparativ cu pacientul tânăr, cu repercusiuni importante asupra funcției sistolice globale. La pacienții cu vârsta peste 60 de ani se obiectivează mult mai frecvent o fracție de ejecție ventriculară stângă (FEVS) < 55%, iar FEVS < 35% reprezintă un factor de prognostic negativ independent pentru mortalitatea pe termen scurt și mediu (14,16,18). La fel ca și la tânăr, ecocardiografia poate fi utilă în diagnosticul diferențial, depistarea complicațiilor, aprecierea remodelării
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei () [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
-
cardiogen (32). Pe durata spitalizării, majoritatea pacienților cu vârsta de 60 de ani și peste prezintă semnificativ mai multe semne de insuficiență cardiacă congestivă. De asemenea, mai mult de jumătate dintre vârstnicii cu STEMI prezintă aritmii pe parcursul spitalizării. Aritmia extrasistolică ventriculară este semnificativ mai frecventă comparativ cu fibrilația atrială, tahiaritmiile supraventriculare, tahicardia/fibrilația ventriculară. Tulburările de conducere atrioventriculară, blocul de ramură dreaptă și hemiblocul stâng anterior sunt mai frecvente la vârstnici, cu semnificație statistică doar în cazul blocurilor atrioventriculare (18). Complicațiile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei () [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
-
și peste prezintă semnificativ mai multe semne de insuficiență cardiacă congestivă. De asemenea, mai mult de jumătate dintre vârstnicii cu STEMI prezintă aritmii pe parcursul spitalizării. Aritmia extrasistolică ventriculară este semnificativ mai frecventă comparativ cu fibrilația atrială, tahiaritmiile supraventriculare, tahicardia/fibrilația ventriculară. Tulburările de conducere atrioventriculară, blocul de ramură dreaptă și hemiblocul stâng anterior sunt mai frecvente la vârstnici, cu semnificație statistică doar în cazul blocurilor atrioventriculare (18). Complicațiile aritmice, insuficiența cardiacă congestivă, șocul cardiogen, reinfarctizarea, AVC și decesul se întâlnesc mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei () [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
-
infarctului sau poate fi o simplă descoperire la efectuarea ECG sau la necropsie. Sindromul confuzional, apariția dispneei, oboselii, vărsăturilor inexplicabile pot fi semnele de debut ale unui infarct în 32-42% dintre cazuri (55,57). Prezența cardiomiopatiei diabetice și a hipertrofiei ventriculare stângi repre - zintă factori de agravare a prognosticului bolii cardiace. Complicațiile precoce ale infarctului miocardic sunt mai severe decât la nediabetici, inregistrându-se reinfarctizări, rupturi de cord, mai ales în localizarea anterioară. Diabetul este un factor predictiv independent pe termen lung
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
mecanisme pentru explicarea sa: accelerarea frecvenței cardiace cu mai mult de 10 bătăi pe minut și alterarea vasomotricității coronariene asociate stenozelor. IMS se evidențiază prin monitorizare Holter și prin angiografie, pacienții beneficiind de revascularizare miocardică (55). 6.3.3. Hipertrofia ventriculară stângă Hipertrofia ventriculară stângă (HVS) reprezintă un factor de risc pentru evenimente coro - nariene și complică deseori evoluția diabetului. Factorii determinanți ai HVS la diabetici sunt multipli, iar prezența sa se materializează în anomalii de umplere diastolică ventriculară, tulburări de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
sa: accelerarea frecvenței cardiace cu mai mult de 10 bătăi pe minut și alterarea vasomotricității coronariene asociate stenozelor. IMS se evidențiază prin monitorizare Holter și prin angiografie, pacienții beneficiind de revascularizare miocardică (55). 6.3.3. Hipertrofia ventriculară stângă Hipertrofia ventriculară stângă (HVS) reprezintă un factor de risc pentru evenimente coro - nariene și complică deseori evoluția diabetului. Factorii determinanți ai HVS la diabetici sunt multipli, iar prezența sa se materializează în anomalii de umplere diastolică ventriculară, tulburări de ritm atriale și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
3. Hipertrofia ventriculară stângă Hipertrofia ventriculară stângă (HVS) reprezintă un factor de risc pentru evenimente coro - nariene și complică deseori evoluția diabetului. Factorii determinanți ai HVS la diabetici sunt multipli, iar prezența sa se materializează în anomalii de umplere diastolică ventriculară, tulburări de ritm atriale și ventriculare și reducerea rezervei coronare. HVS reprezintă un factor de risc independent pentru disfuncția diastolică din cardiomiopatia diabetică. Apariția sa poate fi independentă de existența HTA deoarece în DZ tip 1 cu control metabolic precar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
stângă (HVS) reprezintă un factor de risc pentru evenimente coro - nariene și complică deseori evoluția diabetului. Factorii determinanți ai HVS la diabetici sunt multipli, iar prezența sa se materializează în anomalii de umplere diastolică ventriculară, tulburări de ritm atriale și ventriculare și reducerea rezervei coronare. HVS reprezintă un factor de risc independent pentru disfuncția diastolică din cardiomiopatia diabetică. Apariția sa poate fi independentă de existența HTA deoarece în DZ tip 1 cu control metabolic precar, pe o lungă perioadă de timp
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
Holter pentru determinarea IMS, dar și angiografia coronariană, arată că masa VS este semnificativ crescută la diabeticii cu stenoze coronariene severe. Consecințele HVS sunt afectarea relaxării VS și inducerea complianței scăzute. Cea mai afectată este funcția diastolică, din cauza afectării umplerii ventriculare în diastolă și dependenței de sistola atrială. Pot apărea tulburări de ritm: atriale (secundare dilatării și hipertrofiei atriale stângi, care predispune la apariția fibrilației atriale) sau ventriculare (presiunea diastolică ridicată, exercitată asupra peretelui ventricular, scade perfuzia coronariană și predispune la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
și inducerea complianței scăzute. Cea mai afectată este funcția diastolică, din cauza afectării umplerii ventriculare în diastolă și dependenței de sistola atrială. Pot apărea tulburări de ritm: atriale (secundare dilatării și hipertrofiei atriale stângi, care predispune la apariția fibrilației atriale) sau ventriculare (presiunea diastolică ridicată, exercitată asupra peretelui ventricular, scade perfuzia coronariană și predispune la aritmii severe). Pacienții cu HVS au un risc crescut de moarte subită (55,57,59). Particularități de management al bolii cardiovasculare Din cauza etiologiei plurifactoriale a afectării cardiovasculare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
este funcția diastolică, din cauza afectării umplerii ventriculare în diastolă și dependenței de sistola atrială. Pot apărea tulburări de ritm: atriale (secundare dilatării și hipertrofiei atriale stângi, care predispune la apariția fibrilației atriale) sau ventriculare (presiunea diastolică ridicată, exercitată asupra peretelui ventricular, scade perfuzia coronariană și predispune la aritmii severe). Pacienții cu HVS au un risc crescut de moarte subită (55,57,59). Particularități de management al bolii cardiovasculare Din cauza etiologiei plurifactoriale a afectării cardiovasculare în diabet, tratamentul farma - cologic se adresează
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
de moarte de etiologie cardiovasculară cu 24%. Aceste modificări au fost similare la pacienții HD și la cei tratați prin DP [Benedetto et al., 2001]. În concluzie, grosimea intimă-medie (GIM) determinată prin ecografie de înaltă rezoluție se corelează cu hipertrofia ventriculară stângă și reprezintă un predictor independent al mortalității cardiovasculare, inclusiv prin accident vascular cerebral, la pacientul dializat. Modificările structurale carotidiene incipiente se corelează cu disfuncția endotelială și cu starea microinflamatoare caracteristică uremiei cronice. GIM determinată ecografic poate fi utilizată pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]