1,533 matches
-
permanent, un creator de literatură în stilul său și se remarcă prin un și mai intens schimb epistolar cu mari personalități literar - artistice, fiind mult mai prezent printre literați decât dacă s-ar fi aflat în țară. Caragiale e în vervă maximă, e în miezul problemelor literare, duce o viață trepidantă deosebită, se consumă zilnic în efortul uriaș pe care îl face în tot ceea ce întreprinde. În 1910, la 7 martie, e la Vlahuță împreună cu Delavrancea și Coșbuc. Vlahuță relatează: „E
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
în sfârșit, își găsea liniștea mult binemeritată (dar prea devreme) din Cimitirul Bellu. Asupra operei și personalității în discuție s-au emis aprecieri și judecăți de valoare de care niciun alt scriitor român n-a avut parte, subliniindu-se pregnant verva cuvântului rostit și scris și geniul activ permanent în orice împrejurare a vieții sale atât de zbuciumate și atât de rapid consumate. E unanim recunoscut ca un spirit combativ de primă mărime, e socotit temperamentul cel mai artistic, e cea
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
și a venit la mine să se documenteze pentru anumite aspecte ale monografiei. Ține cont că am lucrat un timp în Priponești, că sunt mai în vârstă. Își cere scuze că mă obosește, dar s-a convins că sunt în vervă deplină! Am rămas nemișcați schimbând păreri și impresii timp de patru ore. Nu am putut să-i ofer prea multe informații fiindcă în perioada 1947-1950 atât de agitată, nici prin gând nu-mi putea trece asemenea preocupări de care-mi
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Și ea ce-a zis? l-am întrebat din nou distrându-mă de minune. — Ea a zis: „Ba mi-ai spus, băiete. Și? Ce s-a întâmplat?“. Și tu ce-ai zis? i-am servit replica lui Luke plină de vervă. —Am zis: „Porcul s-a întâmplat, doamnă!“ — Și ea ce-a zis? — Aproape că a început să plângă și mi-a spus: „Dar nu e bine. Ești un flăcău în creștere, nu poți să mănânci numai ciuperci și patru-cinci ouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
coruperea formelor, asaltul putregaiului... Urcă, dinspre ulicioara murdară, spre Dealul Mitropoliei. La câțiva pași, Piața, zarva zarzavagiilor. Culoarul Lipscanilor, feeria negustorilor. Acum, totul amuțit, somnolând în lene și gunoaie. Câteva clipe în dreptul bisericuței lui Ioanikie Stavropoleos. Fațada grațioasă, baroc în vervă, în contrast cu interiorul auster, limpede, geometric. Trece pe lângă Palat, se oprește în fața Ateneului, contemplă brâul bolții, uitatele capete încoronate. În stânga, o nouă construcție, un bloc masiv și alb. Sicriele cutremurului din urmă cu trei ani, umplute cu betonul noilor fundații. Apatie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
și eu, în modesta funcție și cu modestele mele mijloace. Strălucit, îndrăznesc să afirm. Adică, corect, discret, cu bună-credință. De asta am și lungit conversația cu inginerul, deși nu oferea mare lucru. Cum am spus, Sursa nu era deloc în vervă. Poate mai interesant ar fi fost subiectul clasic: la femme. Mi-ați interzis însă să mă bag în chestia asta. Oricum, ne revedem peste două săptămâni la meciul de football cu Italia. Bilete nu se mai găsesc de mult, așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
își regăsise sora, trăia plăcerea necontenită de a putea să își asume din nou rolul de frate mai mare. Era pentru ea prieten și protector, îndrumător și sprijin, era o stâncă. În timp ce își recăpăta puțin câte puțin vechea vigoare și vervă, Aurora a început să se gândească să își ia o diplomă de echivalare a bacalaureatului și să se înscrie la colegiu. Tom a încurajat-o să își pună planul în aplicare, promițând să o ajute dacă sarcina avea să i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
dar curând debitul a crescut până când stropii au început să i se reverse pe fustă, acompaniați de icnete și suspine. Fusese așa de convinsă că de data asta chiar era însărcinată, că de data asta avea să aibă parte de verva nașterii pruncului ei și al lui Luca, că de data astea avea să cumpere cărți pentru gravide și să se lase dusă de valul fericirii. Doar toate semnele fuseseră acolo, nu? Sau poate că, din disperarea de a fi însărcinată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
din mai multe unghiuri noua freză a lui Ruud Gullit. Urmează fotografii cu noul ceas al lui Dan Petrescu - un Swatch cu ecran mare, pe care sunt încrustate douășpe diamante de paișpe carate. Vocea prezentatoarei este entuziastă, șfichiuitoare, plină de vervă și fericire. Sabina o întreabă pe tanti Cucu ce vrea să mănânce: ia taci! Ia taci! Mamăă ce ceas și-a luat ăsta! După știri, mătușă-mea se repede în bucătărie și despachetează cârnații. Privesc hârtia maronie pătată de grăsime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
cum. La cină, Sabina a apărut într-o rochie neagră, șlițuită în partea stângă până la șold, teniși roșii, un batic verde cu floricele galbene legat la ceafă și o geantă albă de voiaj, pe post de poșetă. Era în mare vervă. Maria a încercat timid s-o chestioneze: - Ești bine, mamă? Ți-ai luat medicamentele de la doctoru’ Ionescu? Știi tu, pastiluțele alea verzi. Hm, iar psihiatrul ăla buzoian care făcea și desfăcea viața pacienților! După masă, Sabina a ținut neapărat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Trăgând ultimele concluzii posibile, atât poșeta, cât și seducătorul evoluționist puteau fi doar niște găselnițe care să-l ascundă pe Leo sub un travesti suplimentar. L XL Multe după-amieze mi le petreceam la spital, cu Sabina. Uneori o găseam în vervă - voia să recupereze timpul pierdut. Alteori zăcea tranchilizată, ciufulită, abulică. Stăteam lângă patul ei și mă întrebam cum de un om răzbătător ca ea putea să se prăbușească în așa hal, ca un inadaptat, în timp ce eu, care eram timid și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
și totul să meargă bine. Nu este simplu. Viața m-a schimbat. După ce micuța a fost botezată și s-au întors de la biserică, oamenii s-au așezat la masa pregătită în curte și-a început adevărata petrecere. Toată lumea era în vervă, doar Teofana îmbrăcată în haine noi și obosită de dezbrăcat, de muiatul în căzănelul cu apă de către preot, de îmbrăcat în hainele aduse de nașă, plimbată prin fața altarului, drumul până acasă, toate acestea o dăduseră gata. Dormea profund în pătuțul
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
să apese, de voie-de nevoie, întrerupătorul. Lumina electrică intransigentă, de neon, sancționează și mai drastic sărăcia lucie din vizuină, prin contrast violent și ireconciliabil cu fastul și cu luxul orbitor, de sus. La masa hodorogită, răsturnat pe-un scaun, în vervă, etalându-și pingelele roase, Nae Contrabandă scotea limba și se strâmba la ei, abțiguit. Intrase fără probleme, pe ușa lăsată descuiată, câtă vreme cei trei fuseseră invitați în vizită, la proprietăreasă. Spre lauda lui, de dată aceasta nu mai apăruse
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Administratorul, un ovrei gras și cu ochelari de aur, îl ia cu teorii și cu cifre, că ziarul are cheltuieli formidabile și nu se vinde deloc, deși e scris superb, fiindcă cititorii de azi nu mai sunt capabili să guste verva stilistică și spiritul polemic, ci umblă numai după crime și scandaluri, că... ― După vreo oră de discuție mi-am pierdut și eu calmul! făcu Gogu cu mândrie. M-am sculat, mi-am înfipt mâinile în buzunar și am declarat ritos
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
da’ ce au toț de mor de holeră în satul ăsta ? — Dacă nu știu altă boală, i-am răspuns. Învață-mă dumneata alta și-or muri de alta. Își rezervase dreptul să ne facă surpriza la urmă sau era în vervă. (...) — Dumneavoastră nu știți, nici rușii, cine sînt, nici oamenii p-aici. M-au prins, tot la o inspecție, cu Tolstoi în bibliotecă și Tolstoi era afurisit de patriarh. M-a întrebat : Bine, părinte, citești sfinția ta asemenea cărți drăcești ? Nu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
se referă la valoarea simbolică a gesturilor (a-i spune unui prieten „urâtule!” înseamnă a-l lăuda). Lipsa de flexiune a limbajului gestual se compensează prin topică, prin locul interesant, ocupat de semn în comunicarea gestuală. Costumația dansatoarelor stârnește mereu vervă. În 1988, patinatoarea germană Katarina Witt a apărut la Campionatul European într-un costum de showgirl realizat din câteva pene. Gestul ei a determinat ISU să impună ca “femeile să poate fuste și pantaloni scurți care să acopere fundul și
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
Spațiul se contractă mărindu-se, încât rămân doar mari necunoscute, iar noi ajungem Acolo - Atunci după o logică și mai simplă: fiecare după cum merităm. Spre uninominale Satul acesta e aproape gol... Poate numai primarul și cârciumarul se mai află în vervă. Oamenii nu-și mai dau coate să ajungă în față, nici nu mai strigă unul la altul - știu ei acum sigur: până la urmă tot or să ajungă acolo, iar mai departe cum o vrea Domnul. Poate așa-i mai ușor
Rătăcind pe vechile cărări by Mihai Hăisan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91699_a_92979]
-
denunța succesiunea sau le disocia prezența simultană. Exem-plificînd din Strauss și din propriile lui compoziții, semnala diferența 239 între muzica reconstitutivă și cea evocativă, ce-1 preocupa Elena asculta fără să înțeleagă tot, dar cu o atenție ce-i stimula verva și cercetarea. îi mai arăta apoi gradațiile infinite cuprinse de o singură notă muzicală, cum și ecourile desprinse din ea și valorificarea lor pentru sunetele următoare. Surprinderea ei pentru acele minuni îl încînta. Era o școală muzicală cu totul diferită
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
stilistice, de la înțepătura ironiei la denunțarea segace a trăsăturilor vulnerabile ale naturii umane, se avântă fără falsă pedanterie în repudierea șabloanelor de gândire, a mentalităților și, în general, a racilelor care sălășluiesc în societatea în care viețuim. Conținutul plin de vervă al cărții este întovărășit de o suită de desene inspirate ale cunoscutului grafician Nicolae Viziteu, original de pe aceleași meleaguri cu autorul, iar coperta, în deplină concordanță cu conținutul, semnată de Traian și Iulian Boboc, întregesc lucrarea cu adausuri tonifiante. Așa cum
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93062]
-
pe trăgaci, descoperă partea întunecată a realității jalnice, sau și mai de temut - trăsăturile fizice și de caracter ale unor personalități publice responsabile de administrarea proastă a vieții economice și sociale. Toate aceste ținte din „poligonul” în care își exersează verva imbatabilă, el le înveșmântează cu substanțiale doze de sarcasm, ironie, umor, condimente stilistice ce stârnesc adesea, dacă nu întristare, atunci zâmbete și hohote de râs. Arsenalul subiectelor prin care se „intoxică” textul dedicat preopinenților este vast: Zicala populară, aluzia la
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
sunt „pe bune”prevăzute în nomenclatorul cu pricina. Dar cel mai mult m-a uimit clarviziunea guvernanților noștri care au legalizat vrăjitoria și alte practici de acestea care se credea că aparțin doar Evului Mediu cel întunecat. Autorul își consumă verva satirică într-un „război” cotidian cu guvernanții, calul de bătaie al tuturor relelor și nu numai. Se râde și de proști, și de agramați, și de jnapani, care-i umple insectarul cu personaje tipice și atipice zilelor noastre. Nimic nu
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
pentru Cristescu, apoi se așeză și ea, greoaie, cu mâinile în poală. Își pierduse vioiciunea obișnuită, iar privirea îi devenise sumbră. Nu mai semăna cu Florence de ieri sau de alaltăieri, amuzantă, cu replică acidulată, plină de viață și de vervă, de-o cochetărie subtilă cum puține femei știu să o aibă după ce au împlinit 50 de ani. Acum, în fața maiorului se afla o bătrână posacă, în ochii căreia ceva murise pentru totdeauna. Urmărea discuția cu intermitențe, fără să-și ascundă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
inseparabil, cu o alură de siamezi burghezi. Există, în conformația lor intelectuală și vestimentară, în rigiditatea mecanică a mișcărilor lor, un amestec, savant, de desen în maniera lui Magritte (acei domni cu melon interșanjabili coborând din cerul plumburiu) și de vervă apocaliptică de teatru absurd ionescian. Catastrofele în care intră cu seninătatea decerebrată a celui care se crede a fi Sherlock Holmes sunt forma lor particulară de inițiere în tainele lumii. Relația dintre cei doi agenți burghezi și Tintin, adesea complicată
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
călătorie adevărată nu poate fi pornită, împarte cu detectivii înclinația înnăscută pentru dezastre și nenorociri. În cazul său, Tintin este catalizatorul ce îl scoate din infernul beției, spre a-l propulsa în purgatoriul, instabil, al stării de trezie. Haddock are verva verbală inconfundabilă a unui geniu lingvistic. Invectivele sale au o savoare ce face din Hergé un artist ce forțează limitele limbajului. Atitudinile lui Haddock sunt, întotdeauna, excesive, iar umorile sale, atunci când sunt accentuate de vecinătatea funestă a băuturii, sunt asociate
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
12 Uneori, Călugărul întrecea măsura. Odată, de pildă, a susținut că fiecare iubire e o răstignire. Suferință, moarte și reânviere. Dodo s-a înfiorat auzindu-l. I se părea, și pe bună dreptate, un sacrilegiu afirmația Călugărului care, fiind în vervă, ca totdeauna când era amețit, nu s-a lăsat bătut. "De ce sacrilegiu? a strigat el. Nu e dragostea cel mai sfânt și mai omenesc lucru pe care-l avem?" Eu n-am glumit niciodată cu asemenea lucruri. Pe deasupra nu mi-
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]