13,235 matches
-
făcut altceva decât să-l bucure enorm. Jurnalistul a dezvăluit că “Țara cu un singur gras” - cartea în care descrie experiența nord-coreeană pe care a trăit-o - a avut un succes de proporții. Nu se aștepta la acest lucru, dar vestea îl face extrem de mândru. "Cartea despre experința nord-coreeană a avut un succes pe care nici cei de la Polirom nu cred că l-au bănuit. Ca și mine, l-au dorit, însă nu cred că l-au bănuit. La Târgul de
Adelin Petrișor, copleșit de emoție. "Nimeni nu cred că a bănuit" () [Corola-journal/Journalistic/44833_a_46158]
-
zis eu. Oricum, mult mai bun decât zero din cinci. Le-am predat cărțile vânzătorilor. — Și acum pe ce raft le puneți? i-am întrebat, spe rând să-i pot da amicului meu Silviu, autorul cărților rătăcite și parțial regăsite, vestea că au fost puse la locul lor. — La romane, au răspuns cei doi într-un glas. — De ce? — Păi, e simplu: pe site-ul nostru scrie că e roman. — Dar nu e roman. Poate că pe site scrie că autorul e
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
prezenta, cu bunăvoință și zâmbet, la Muzeul George Oprescu, care se află vizavi de casa mea. Acest display al lucrurilor frumoase, care subjugă și nu iartă, ne-a legat pe veci. Firește, el n a știut niciodată. Nu mai am vești despre el, dar, dacă tot îi port numele (deși ilicit), îi dedic această scurtă povestire adevărată. Sunt un om cvasiobișnuit. Predau engleză la o școală generală. Timp de trei ani am predat și desen, în stagiu, și i-am încurajat
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
cineva care o să strice ideile și afacerea ta, dar tu să nu o asculți, refuză orice idee ți-ar da, nu-ți vrea binele. Norocul nu te lasă. Joia și sâmbăta sunt zile cu noroc pentru tine. Vei primi o veste pentru afacerile tale unde vei câștiga o sumă frumoasă. Loto: 83-29-53“ Am vrut să i-l dau înapoi, dar a spus că îl pot păstra. Am zâmbit și i-am mulțumit. Nu era nimic adevărat. M-am ridicat să plec
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Înfrânți. Pe noi ne apără Cerul și Pământul, vă este cunoscut?: "Și de-aceea tot ce mișcă-n țara asta, râul, ramul, Mi-e prieten numai mie, iară ție dușman este, Dușmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste." E Mircea, e Mihai, e Decebal, e Zamolxe, e Ștefan, e Bolintineanu, e Coșbuc, e Eminescu, sunt toți adunați la hotarul nostru, cu noi, În noi, În jurul nostru și cu ei, prin noi, Învingem, pentru că de-a lungul veacurilor n-
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
să se complacă În expresii de genul: "așa vreau eu..." etc. Știți, omul simplu vă vede "imaginea" (de care nu vă puteți dezlipi o să muriți cu "imaginea" În brațe) la televizor sau direct; mai citește un ziar, mai ascultă o veste; Îl mai aude pe unul vorbind; tace, aude, vede și concluzionează: "... prostul nu-i prost destul, dacă nu-i și fudul!" Trageți concluzia dumneavoastră singuri, stimați reprezentanți ... ai cui?! că ai țării și ai poporului acestuia chinuit nu mai sunteți
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
În vecii vecilor. Amin!” Știm, pentru asta trebuie să luptăm din greu, dar: ...„tot ce mișcă-n țara asta, râul, ramul, mi-e prieten numai mie, iară ție dușman este. Dușmănit vei fi de toate, făr’ a prinde chiar de veste.” Nu vă doresc să fiți dușmăniți, ci iubiți, dar pentru asta trebuie să Împrăștiați și voi lumină, crez În bine și frumos, Într-un viitor luminos și curat și multă, multă dragoste și Înțelegere. Și pentru toate astea aveți nevoie
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
mai perturbăm o generație sau două de copii. Ce mare scofală, nu? Și apoi s-ar putea să ne șifonăm imaginea În fața cadrelor didactice care rămân fără catedră, nu-i așa?! Imaginea publică contează; mai ales că aducem și o veste așa bună ca aceea că F.M.I. binevoiește să nu mai crească, deocamdată, prețurile, dar tot În funcție de dolar; chiar dacă scade, peste o lună iar se dublează toate! Gata! Dar Încă nu ne-am răcorit. Sunt atâtea și atâtea de spus, că
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
nu sunteți dulăi, sunteți și voi, acolo, niște bieți cățeluși care hămăie, dar asta nu deranjează, că tot nu vă aude nimeni. Și apoi nu vedeți cât avem de muncit și de gândit : vă intoxicăm de vre-o săptămână cu vești despre război și nu ne oprim aici. Că doar am avut grijă să trimitem și niște copii de-ai voștri acolo ca să stați cu sufletul la gură ; ce dacă-i transformăm În carne de tun ?! Vor primi și o medalie
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
de nerăbdare. L-a văzut! Suntem salvate, mamă! L-a văzut! Bucuria îi învăpăia obrajii. E-n oraș. Nu ți-am spus eu? Bătrâna o privi cu niște ochi mari, speriați, strângându-și brațele la piept atât de slăbită de vestea cea mare că nora trebui s-o sprijine. N-auzi, mamă? o zgâlțâi ea s-o trezească. Tom! Tom! Despre Tom este vorba. L-a văzut Miluță astă-noapte! Bătrâna parcă ar fi surzit brusc sau ar fi uitat sensul cuvintelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
o învăluia ca o lumină și-i dădea aripi.. Da, dumneata? Ai terminat maratonul de dimineață prin capitalele lumii? Ei, aș! protestă el. Sunt abia la-nceput. Ascultă-ncoa, dacă vrei să te amuzi. După o noapte bună, oricum, o veste reconfortantă din București nu strică. "Ieri, 21 curent, după-amiază, a avut loc inaugurarea noului restaurant al Consiliului de Patronaj, instalat în subsolul palatului Ministerului de Interne." Ai idee? Pe unde vine asta? Solemnitatea a avut loc în prezența doamnei mareșal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
-l imagină stând cuminte pe scaunul greu de lemn, înalt și-ncăpător ca o strană de biserică, sprijinit cu piciorul de lemn în tejghea și coatele pe masă, și râsul lui care ar fi trebuit să izbucnească la apariția ei. "Veste mare, bunico! Ai auzit? Cu domnii s-a terminat. Vin tovarășii!" "Ce-i, domnu?" "S-a-ncheiat pace! Armistițiu! S-a zis cu nemții." "Să fii sănătos, domnu!" Își mușcă buzele să se stăpânească, dar ceva se rupea în ea, valuri-valuri. Ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
se scărpina nu-l mulțumeau cu asprimea lor mirositoare a rășină și sânge de iarbă. Venea să-i simtă moliciunea degetelor scurmându-i între coarne, s-o ia cu el undeva, să-i arate ceva sau să-i anunțe o veste. Tudor îi spunea, se-nțelege, și lui. Multiplicat în arbori și vietăți, Tudor era prezent peste tot. Cerbul care-și arunca umbra tremurată împreunată cu aroma amară întinsă până pe malul scăldătoarei ei și-a lui Tudor celălalt, calul huțul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
prietenul ei din celălalt neam. După cum venea în dimineața asta, când Tudora provoca și-ncerca vânoșenia cavalerilro ei admirată de ciobani și de berbecul bătrân și-nțelept care-nțelegea limba lupilor și a câinilor, ca și a oamenilor, avea o veste mare pentru ea. Gonea așa, săltând și-naintând prin valurile nămeților, scuturându-și coarnele rămurate în aerul încărcat de cristale, făcând să răsune tot cerul, ca un candelabru. Alerga dorind să trimită vestea înaintea lui. Cerboaica surâse, dar nu-i ieși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
a câinilor, ca și a oamenilor, avea o veste mare pentru ea. Gonea așa, săltând și-naintând prin valurile nămeților, scuturându-și coarnele rămurate în aerul încărcat de cristale, făcând să răsune tot cerul, ca un candelabru. Alerga dorind să trimită vestea înaintea lui. Cerboaica surâse, dar nu-i ieși în întâmpinare. Așteptă nemișcată în patul alb, pe cerga mițoasă, cu ochii pe geamul înfrigurat sub ninsoare. O izbitură, scurtă, zgudui ușa. Se ridică și-i deschise. Stătea în prag cu ramurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
scurtă, zgudui ușa. Se ridică și-i deschise. Stătea în prag cu ramurile coarnelor ajungându-i până la umeri, nările umflate și botul negru plin de mustul zăpezii. Cerboaica îl scărpină în steaua frunții. Ce vrei să-mi spui, Tudore? Ce veste-mi aduci? Cerbul mugi, tremurându-și buzele, și-i adulmecă pieptul izbind-o cu botul. Nu mă păcăli! Mi-ai mai spus o dată c-a venit, și nu era el. Se sumeți mândru, scuturându-și greabănul puternic, și-o mireasmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
lui, cu șolduri musculoase, pieptul puternic, arcuit ca o platoșă, fumuriu pe spinare și roșcat-alburiu în partea dorsală, din care se contura proeminentă teaca însemnelor lui nobiliare sub moliciunea burții spuzită cu-o ușoară spumă sidefie. Dacă se dovedește adevărată vestea pe care zici că mi-o aduci, îi declară, patetic, Cerboaica, ai de la mine un bolovan de sare! Tudor scoase un muget slab zbârcindu-și nasul cu nările tremurânde, și buzele i se umflară dezvelindu-i dinții într-un râs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
zvârlite în dreapta și în stânga cu nemiluita, zicând despre sine c-o să "aburce suta" pentru că "numai posacii se trec repede" și el "har Domnului" avea atâta haz în el, să mai dea și altora. Chiar zău? Nu știați?! N-ați primit veste? Nu ți-am spus? De la Tudor. Dacă asta-i vestea, mi-a adus-o Tudor în dimineața asta, da încă n-am deslușit-o... Ha! Ce Tudor! protestă pădurarul. Eu grăiesc de domnul Tudor și matali mă iei cu Tudor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
o să "aburce suta" pentru că "numai posacii se trec repede" și el "har Domnului" avea atâta haz în el, să mai dea și altora. Chiar zău? Nu știați?! N-ați primit veste? Nu ți-am spus? De la Tudor. Dacă asta-i vestea, mi-a adus-o Tudor în dimineața asta, da încă n-am deslușit-o... Ha! Ce Tudor! protestă pădurarul. Eu grăiesc de domnul Tudor și matali mă iei cu Tudor, cerbul! Am scrisoare! izbucni ea neputându-și stăpâni țipătul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cană de puterea-ursului și-o pulpă de păstramă... Cred că n-am greșit? Nu mă iei la sfadă pentru asta! și-am dat zor după cerb, că mă gândeam să nu te dai dusă. Vino să te pup, Ghiță! Ce veste mi-ai adus, n-am să te uit toată viața! Apoi că nici eu, doamnă, glumi Ghiță întorcându-i obrazul curat. Că și eu de când aștept asta! Uite-aici, pe fața asta, că pe cealaltă m-o pupat Hicler. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
voi, care curier trebuie să zboare ziua și noaptea către regele Matei și să-i dea de știre despre acești dușmani ai creștinătății”. În altă scrisoare, datată 9 iunie 1480, se adresează brașovenilor cu aceeași rugăminte, de trimitere rapidă a veștilor: “Să ne trimiteți iute de știre și noaptea și ziua, ca să fim și noi gata și să ne ridicăm împreună cu domnia voastră împotriva acelor vrășmași”. De bună seamă cererea sa era motivată și de existența unui sistem de legături, bine pus
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Înaltei Porți și răspunsul de la acesta”. O perioadă îndelungată, din corpul de curieri ai domnilor moldoveni au făcut parte și “umblătorii”. Voievodul Moldovei, Ștefan cel Tânărăștefăniță) trimisese la Constantinopol în anul 1521, trei “îmblători” pentru a-i aduce la timp vești de la turci. Umblătorii sunt întâlniți pe întreg teritoriul Moldovei. Aflat pe drumul Hârlăului, în apropiere de podul Siretului, lui Ștefăniță îi ieși în cale sosind în grabă, un umblător de la vornicul Țării de Jos, care îi adusese vestea sosirii unui
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
la timp vești de la turci. Umblătorii sunt întâlniți pe întreg teritoriul Moldovei. Aflat pe drumul Hârlăului, în apropiere de podul Siretului, lui Ștefăniță îi ieși în cale sosind în grabă, un umblător de la vornicul Țării de Jos, care îi adusese vestea sosirii unui ambasador turc”. Domnii Țării Românești și ai Moldovei au avut la curte dregători pentru toate nevoile, inclusiv pentru lucrările de cancelarie. Unul dintre ei, Marele Postelnic, se ocupa de serviciul poștal, ținea corespondența domnului, atât cea internă cât
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
valuri mari, unde se fac figuri acrobatice. raftingul - este coborârea cu bărci speciale ale unor ape repezi de munte, caracterizate prin anumite grade de dificultate (praguri, cascade, curenți puternici). Se realizează cu echipament adecvat, cum ar fi căști de protecție, veste de salvare, costume de neopren. Este un sport de echipă, unde coordonarea mișcărilor este esențială. Cel mai spectaculos traseu de rafting este cel din Defileul Jiului, între Livezeni și BumbeștiJiu, unde sportul se poate face din primăvară până toamna târziu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
în timpul citirii Evangheliei. Domnul mi-a spus: -„Tu ocupă-te de ridicare spirituală, că de mâncare am eu grijă!” Vreau să vă spun că din acel moment am avut din abundență tot ce mi-a trebuit. și continuă să vină vești bune pe toate planurile. Mă bucur și mulțumesc! știu că această ridicare spirituală ar fi trebuit să fie pe toate planurile: citit, scris, muncit. N-a fost chiar așa, am avut așa o stare de moleșeală vecină cu indiferența și
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]