1,550 matches
-
de perete ca totdeauna de când se încălzise vremea. Păși în odaia lui, căută pe masă, în locul obișnuit chibriturile și le găsi. Aprinse și văzu în pat pe Ilona, îmbrăcată, cu ochii deschiși, ca și când I-ar fi așteptat, sigură că are să vie. De altfel nici el nu se miră. Chibritul se stinse, dar Apostol, și prin întuneric, vedea ochii ei. Apoi Ilona se ridică și Apostol o îmbrățișă cu disperare, sărutîndu-i gura, ochii, părul... Apoi deodată îi dădu drumul, spăimântat, mormăind: ― Am
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
îngrămădească în ea rochii, postavuri, șiace, cearceafurile de pe pat, odicoloane, văpsele, bijuterii, cupe, sfeșnicele din cameră. — Ce faci, dragă? - zise Vodă uimit. — Ce să fac? - răspunse Ruxăndrița. Iaca adun, că doară n-o să plecăm cu mâna goală! Cine știe ce matracucă are să vie în locul meu, de ce să-i las toate astea ei? — Nu e frumos ce faci, suflețel - spuse Vodă. Nu sunt lucrurile tale, sunt ale Curții. Uită-te la mine: sărac am venit, sărac plec. — Prost ai fost și prost ești - răspunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
don Capitano a dat naibii refrenele muzicale care le fredona, ca să-mi arate că se Încredea În măndel și să mă apropie dă ideile lui mai intime, care io le-am socotit puzderie dă aiurea și, matale n-are să-ți vie să crezi, m-au alarmat. Planu, ce mai, d-a dreptu napaleonic iera că să-i facă arșice cu acidu prusic nu numa pă Caponsacchi și tot neamu lui adormit și neadormit, ci și p-o porție dă fârtați potop
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
-mi promiță o ambasadă. După conferența dă presă, Cufărașu a luat hotărârea care-l define dă sus până jos: m-a delegat să-i duc lu Locarno plicu și s-o Înformez că, chiar dupamiază, la șase p.m., iel o să vie cu mașina oficeală să-i buchisească descursu care Îl răsplătise c-o tonă d-aplauze. M-am dus la datorie, nu fără regretu că Fonseca rămânea stăpân pă poziții ș-o să câștige, cântându-le În strună, favorurile dă la oficealii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Și la asfințit, pe jumătate de cer cuprins de munți de nouri, s-a arătat deodată un tighel de aur frânt, neregulat, pe toată marginea îngrădirii întunecate. Parcă ar fi încremenit pe cer un fulger rupt, ca o amenințare. Are să vie vremea rea, neică Marine!... Vânătorul nu întoarce capul; vâslește încordat; și din lulea se înalță pânze ușoare de fum. În asfințit, nourii se sparg deodată, și asupra Iezerului, prin spărturi, țâșnesc izvoarele sângeroase ale amurgului de flăcări. Balta neclintită pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
îmi spune că i-s dragă, ș-are să mă ieie... Ție nu ți-a fost drag nimeni? Nu! șopti Haia, și dintrodată simți o mâhnire mare în suflet. Amândouă tăcură o vreme. Odaia se întuneca pe nesimțite. Când are să mai vie să te vadă? șopti domol fata lui Sanis. Nu știu, poate mâne-sară... Mai vorbiră un timp, cu greu, despre altceva, apoi Haia se sculă să se ducă acasă. Tudorița o apucă de mână. Da’ să nu spui la nimeni. Auzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Calistru își scutură pletele albe. Nu încă, grăi el, nu se schimbă. După cum scrie la gromovnic, în zilele acestea sunt legate vânturile și furtunile, până și-a cloci ouăle în stâncile mării paserea alchion... Boghean nu răspunse. —Anul ista are să vie târziu iarna, adăogi moșneagul. Flăcăul își dădu părerea cu oarecare sfială: — Cum s-a îmbrăca o leacă pământul, noi suntem gata uncheșule. Ne suim la locurile noastre. Dacă ne-a ajuta Dumnezeu, măi băiete. Atâta patimă mai am și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
unde s-o atârne și cum să lucreze, ca să-i scoată cât mai frumos blana. Acea piele are să meargă la București, are să călătorească la Paris, ori la Berlin, prin expoziții; au să se mire domni și doamne în jurul ei; are să vie un domn președinte să-i dea o medalie de aur; așa încât Culi se simți, într-o privință, onorat de operația pe care o făcea ursului său, în acea zi însorită de octomvrie. Domnul Ionaș Popa se îndeletnici o vreme cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
1751 (7260) a lui Costantin Mihai Cehan Racoviță voievod pentru a întări hotărnicirea făcută de Tasie Petrache fost cămăraș de izvoade. Fostul cămăraș de izvoade spune: “Facem știre cu această carte a noastră că, din poronca luminatului preînălțatului domnului nostru... viind înaintea noastră svințiia sa arhimandritul Paisie, egumenul de la Galata, și svințiia sa, ieromonah Paisie, egumenul de Sventâi Ioan Zlatoust, epitropul sfintei mănăstiri... de la Rumele, Adriano, de la Arghirocastro, au arătat zapise amândoi,... scriind pre niște locuri de casă și de dughene
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
9, pp. 37, 30, 44). Sau, în altă variantă, comeseni sunt : Dumnezeu, Sf. Petru, Sf. Ion și gazda (48, p. 46). În alte versiuni, gazda este descrisă stând la masă și așteptând să pogoare Dumnezeu („Facă-mi Domnu-atâta bine,/ Ca să vie pân’ la mine”), pentru a ospăta împreună și pentru a lăsa „în casă sănătate,/ Și prin curte bogătate [...]/ Rodu-n codru” etc. (9, p. 38 ; 48, pp. 46-47). Într-o splendidă variantă de colindă care se încadrează în acest tip, colindătorul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
strădania de a transmite cât mai multe cunoștințe elevilor se va îmbina și cu aceea de a-i învăța să iubească locul unde s-au născut, să deprindă gustul muncii la țară. După ce fusese nevoit să dea la C.A.P. via din “Dealul viilor”, forțat fiind de un regim comunist de import, opresiv și despotic, învățătorul Ioan Marcu se gândea totuși să înființeze o plantație de vie în apropierea casei sale, mai sus de livadă, drept pentru care a adus și
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
podcast or even to listen to one, you don't need to own an iPod, or any portable music player for that matter. În a nutshell, Podcasting is a new type of online media delivery. You publish selected audio files via the internet and allow your users to subscribe via an RSS feed to automatically receive new files. Podcasting lets you create your own syndicated online talkshow or radio program, with content of your choosing". 212 Jean François Gervais, op. cît
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
cette qualité plusieurs des grands pilotes roumains de l'époque : Bîzu Cantacuzino, Max Manolescu, Constantin Abeles (son instructeur de vol), Dan Scurtu, Marina Știrbey, Virginia Duțescu et surtout Nadia Russo, qui restera sa meilleure amie tout le long de sa vie et avec qui elle participera même à quelques compétitions aéronautiques vers la fin des années '30, sans pour autant obtenir les resultats brillants de Nadia. En tant que pilote mais également fonctionnaire de l'Aéroclub Royal, elle a eu l
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
așezat un butoi cu vin; un om sta în picioare și împărțea. Fiecare mușteriu întindea oala sub canà, vinarul o deschidea și lăsa să curgă vinul, după ce primea anticipat suma de 80 bani, plata litrului. O coadă nesfârșită aștepta ca să vie rândul fiecăruia. Apoi ereau mititeii. Câteva grătare în plin aer frigeau mititeii, pe care alături îi fabricau mereu bucătarii. Zecimi [zeci] de mii de mititei treceau astfel din mâinile bucătarilor în mâinile grataragiilor și de pe grătare pe hârtiuțele pe care
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
În comparație cu celelalte religii, creștinismul, în opinia lui Șerboianu, nu pune preț pe ceea ce este vremelnic, arhimandritul alegând aici un citat din Noul Testament, corespunzător atitudinii sale pro cremaționiste: "Trupul (carnea) nu folosește la nimic zicea Mântuitorul Christos Spiritul este cel ce viază (trăiește)"188. El venea cu o ipoteză interesantă, separând, în funcție de climă, preferința pentru incinerare: populațiile din sud o practicau datorită climei, cele din nord datorită suprafețelor mici de sol cultivabil, iar altele datorită credințelor religioase. Șerboianu arată că dovezile arheologice
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Marcu, Cap. VII. Ceia ce face din creștinism cea mai sublimă și desăvârșită religie este puțina importanță, dusă aproape de desconsiderare, a tot ce este vremelnic și trecător: "Trupul (carnea) nu folosește la nimic zicea Mântuitorul Christos Spiritul este cel ce viază (trăiește)". A fost nevoit să accentueze acest adevăr deoarece vedea că poporul evreu, se pierdea în // mărunțișuri și că toată viața-i religioasă se zbătea într-un formalism sec, punând preț mai mult pe viața aceasta decât pe cealaltă. Formalismul
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
aceea ați și venit la sfânta biserică unde se vestește și unde an de an se repetă vestea că Hristos a înviat [...]. El nu este aice, cum cred unii; El nu este aice mort. El este aice, dar viu și viază și în sufletele noastre dacă sunt credincioase [...]. Ați urmat chemării clopotelor venind la biserică, acum urmați chemării lui Hristos și mergeți acasă și vă veseliți în sânul familiei”. La numai câteva zile distanță, Nectarie trebuia să își înmormânteze fratele întru
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
poate îl va mai durea, și între aceste două planuri ale suferinții, se menținea într-un confort plăcut. Această beatitudine nu era contrariată de sonerie. Intervenirea unei vizite, ca distracție suplimentară, nu-1 supăra. Sia, în schimb, se gândi. că o să vie ea și ziua când n-o să mai sune unii și alții la orice moment, că o să vie ea ziua când n-o să mai ceară la orice lucru voia cucoanei Lina. Cu gândurile astea frumoase, repetă mai aspru: - Tanti, sună! în
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
plăcut. Această beatitudine nu era contrariată de sonerie. Intervenirea unei vizite, ca distracție suplimentară, nu-1 supăra. Sia, în schimb, se gândi. că o să vie ea și ziua când n-o să mai sune unii și alții la orice moment, că o să vie ea ziua când n-o să mai ceară la orice lucru voia cucoanei Lina. Cu gândurile astea frumoase, repetă mai aspru: - Tanti, sună! în adevăr, se auzise a doua oară, timidă, tremurătoare, soneria. - Deschide, fată, deschide! Ce lași să aștepte! zise
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
un minut. Era în curte, în dreptul culoarului odăilor din fund, legat cu sala mică a bucătăriei. . . Parcă deslușea pe cineva prin perdele. Storurile, trase pe inele, lăsau între ele spații mici. I se păru că e baba, dar care, în loc să vie spre ea, se îndrepta spre odăi. . . Poate vroia să-i deschidă prin față! Vru să pornească și ea într-acolo, dar umbra mișca acum din nou înapoi . . . Tot pe la bucătărie venea! ... Nu se arăta însă nimeni și aceeași umbră se
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
de cultura și de suplețea ei. Nu era o femeie frumoasă, dar, pentru tînărul bard romantic, preț mai Înalt a avut vioiciunea ei de spirit. Și-au jurat dra goste veșnică, legîndu-se ca, dacă unul din ei va pieri, supra vie țui torul să nu se recăsăto rească niciodată. Auzind acestea, des tinul a decis să joace cinic partida cu cei doi. A făcut ca poe tul, care era și actor, să fie cel ce a dat glas, la 15 martie
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
cuvinte magice, tot ceea ce face farmecul poeziei lui Nichita Stănescu constituie altă sursă de inspirație pentru tânărul poet: „Spun unu, spun doi / Spun: răsucește-te / Și fă-mă să mă simt unul, / Spun doi. Mai spun că ești unica persoană / Vie cât noi doi. Unu, spun unu / Mai spun că oamenii ‹ ‹ râd și eu mă simt nebun / Unu, spun doi / Spun: răsucește-te / Și fă-mă să mă simt unul, / Spun doar unu...“ De Nichita Stănescu aduce aminte și ceremoniosul genitiv
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
în toată durerea lui zâmbea, parcă așteptând-o să iasă din comă să i le spună și ei, să râdă împreună. Din nefericire, acum, Cecilia nu putea să râdă. Își amintea că a văzut-o plângând de câteva ori, dar vie în minte i-a rămas scena lacrimilor de bucurie pe care i le-a șters în avion la Frankfurt. Acum nu mai putea nici să plângă. Se uita la chipul ei care chiar sub aparate păstra frumusețea lui. A închis
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
lut, Stau pe țărmu-albastru-al râului de soare, Din mocirla cărui aur am băut. Păsările negre suie în apus Ca frunza bolnavă-a carpenului sur Ce se desfrunzește, scuturând în sus, Foile-n azur. Cine vrea să plângă, cine să jelească Vie să asculte-ndemnul nențeles, Și cu ochii-n facla plopilor cerească Să-și îngroape umbra-n umbra lor, în șes." Dar aceste acorduri nu rezultă dintr-o tehnică precisă, voluntară (atunci numai, ar fi adevărate câștiguri pentru poezia noastră). Sunt
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
cu casă crîcimă, șindilită și cu 4 dugheni alăture fiind tot în rînd, șindilite, supt un acoperemîntu cum și loc sterpu ca de două dugheni alăture cu pivnița...ce iaste la Ulița Măjilor...Așijdere au mai dat și șapte pogoane vie lucrătoare la łifești...au mai dat și 250 lei...agiutor la lucrul sfintii mănăstiri ce să face acum Mitropolii în orașul acesta al Iașilor, unde să...prăznuiește hramul Sfîntului marelui Gheorghie”. Să nu creadă sfinția ta că mitropolitul nu a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]