1,948 matches
-
decăt de propria sa evaluare eronată asupra potențialităților sale și ale adversarului. Îi lipsesc cunoașterea resortului confruntării și plusul de energie în raport cu ofensiva celuilalt. În acest context, se pierde un conflict-duel și nu o confruntare capcană. Răutatea renunță la marama vicleniei pentru că, în asaltul său, nu mai întâlnește fragilitatea naivității. Ea poate izbândi sau rata în demersul său malefic. Însă, ceea ce importă aici este nu rezultatul expansiunii uneori debordantă a negativității celuilalt, ci însăși această negativitate. Prin urmare, în ce constă
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
Omul se împrumută în această perspectivă din ferocitatea viețuitoarelor pe care le-a depășit prin inteligență. Din pol al inter-relaționării benefice cu semenul ce-i punctează apropierea el devine agentul unei jungle emancipate, vânător abil și prădător inspirat de scânteierile vicleniei. Condus de mirajul distrugerii și neutralizării celuilalt, o astfel de individualitate este determinată, în opțiunile și actele sale, prin răutatea ce se relevă ca impuls cotropitor spre mai mult. Acest mai mult indică o sete nestăvilită de surpare metafizică a
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
acest iureș trepidant spre atingerea reușitei mundane postulată iluzoriu ca pisc izbăvitor al existenței individuale, fiecare poate fi chiar prin lejeritatea neintenționării, obstacol și temei al încurcării pentru celălalt. Aici survin orgoliul concurenței, invidia dublată de exagerarea sentimentului de neputință, viclenia ca înțelepciune trunchiată și decăzută, falsitatea compătimirii de sine, răutatea glacială înveșmântată în fardurile înșelătoare ale unui curaj ancorat într-o dreptate inexistentă, slăbiciunea isterică ascunsă de masca care mimează rafinamentul și buna-credință, vorbirea intensă ce sub stindardul nevoii eliberatoare
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
nimic mai mult, dar nici mai puțin decât hotarul Bisericii. Cei fideli Tradiției apar, de aceea, ca niște oameni hotărâți și veghetori. Programul anunțat al revistei lui Gh. Racoveanu și Nae Ionescu era de a denunța și a eradica „erezia, viclenia și prostia” celor prinși de „duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire”, indiferent dacă era vorba de laici sau de fețele arhierești. Numai astfel, în anul 1937, Predania putea să fie citită și discutată de oamenii educați
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de atavismele identității sale. Pasiunea cunoașterii trecutului continuă să facă victime, fiind, de la Adam încoace, cea mai profundă rană în trupul umanității. Modernitatea ne-a dovedit, după lungul secol al formării națiunilor, cât de stabile sunt prejudecățile, forța demenței și viclenia sentimentelor, în bezna cărora europenii și-au pierdut de atâtea ori cea mai bună zestre. Revoluția tehnologică ne-a arătat cât de ușor și bulversant este să treci granița între fantezie și realitate. Catastrofa ne-a mijlocit revelația enormei diversități
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
deja ne-am referit. Dar și aici se vede cum întîmplătoarea personalitate a suveranului este totul și cum totul depinde de ea. În ansamblu, însă, organismul politic se bazează pe sistemul [231] castelor și, în consecință, totul se face prin viclenie, violență, tiranie. Indienii, ca și chinezii, nu au mai practicat de mult timp navigația, deși în legendele lor se găsesc unele referiri cu privire la navigație. Principiul mării le este străin lor. Nu au făcut niciodată cuceriri, iar comerțul l-au practicat
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
oferite de misionari, de exemplu de abatele francez Dubois [251]. Tot așa, sînt și informațiile aduse de oficialitățile engleze, publicate în jurnalele lor. Toate acestea coincid în afirmația că nu există nimic mai lipsit de sentimente morale decît națiunea indiană. Viclenia și șiretenia constituie trăsătura fundamentală de caracter a indianului: înșelătoria, furtul, jaful, omorul sînt pentru el obiceiuri; în fața stăpînului și învingătorului se tîrăște umil și slugarnic, iar față de cel învins și față de inferior este crud și lipsit de considerație. Este
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
mai semnificativă, după cît se pare, în această privință, dintre cugetările indiene "Vîrtej de primejdii, lăcaș al purtării rele, cetate a faptelor îndrăznețe, depozit de păcate, izvor al neîncrederii, cuprinzînd o sută de feluri de înșelăciuni, coș plin de toate vicleniile, păpușa cu numele de "femeie" greu de înțeles chiar pentru oamenii mari, aleși între aleși cine oare a creat-o pe lume, otrava aceasta plină de nectar, spre pierzarea virtuții?" (191). E drept că atare cugetare "e cu umor și
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
judecată lumea în Numelelui Hristos, Care la trimiterea ucenicilor Săi în lume s-a rugat să fiepăziți doar de cel „rău”, iar nu de împotrivirea oamenilor (Ioan 17,16), căci nu aceasta este în lume lucrul cel mai rău, ci „viclenia”.Acolo unde este vorba de sinceritate chiar în răutate, Dumnezeu osuportă chemând la luarea crucii în urmarea lui Hristos, care-i deosebește pe ucenicii Săi de cele din lume. De aceea, lumea nu se poateruga: „Și ne izbăvește de cel
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
se puteaîmplini în cer și pe pământ Protoevanghelia: „Acela îți va zdrobicapul” (Facere 3, 15).Dacă Mântuitorul a scos pe cel rău din inimile credincioase,astfel, acela n-a fost alungat din lume, în care el rămâne cu armavestită a vicleniei: „Nu mă rog să-i iei din lume, ci să-i păzești decel rău” (Ioan 17, 16), prin care acela poate sparge casa inimii mi-lostive zidită cu ajutorul Mântuitorului, despre a cărui lucrare Dum-nezeu a spus: „Voi scoate din pieptul vostru
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ușă și bat” (Apocalipsa 3,20); „Pe cel ce vine la Mine nu-l voi da afară” (Ioan 6, 37). Aceeașilipsă de violență este arătată în Sfânta Scriptură și din partea de monilor care nu au putere asupra oamenilor, decât arma vicleniei.Demonii se apărau în fața lui Hristos care-i alunga, zicând că nu auforțat pe nimeni: „Ce ai cu noi, Iisuse!” (Matei 8, 29). Dar puterea Mântuitorului de a lumina în întuneric cu căldura harului este per-manentă până la sfârșitul veacurilor, atât
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
lua de la ei și atunci vor posti” (Matei 9, 15). Vorposti și vor mărturisi credința: „Pe această piatră voi zidi BisericaMea și porțile iadului nu o vor birui” (Matei 16, 18). „Porțile iadu-lui” sunt pe pământ urmarea zavistiei semănate prin viclenia șarpeluicu limba sa bifurcată. Acestea nu vor putea birui, deoarece Biserica„stă” în Hristos, și nu caută „lupta” cu vrăjmașii lui Dumnezeu.„Crezul” nu-i pomenește pe aceștia, iar cei care nu L-au mărturisit șinu-L mărturisesc pierd comuniunea ca
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
din inima lor, sau „jefuirea” de averide către tâlharii care i-au dus la sminteală cu dibăcie demonică(Luca 10, 30). Chiar dacă după sminteală erau îmbrăcați, oameniierau „goi” de Dumnezeu pe dinăuntru. Dar, tocmai această „lipsă”a însemnat răutatea și viclenia, în locul bunătății și adevărului:„Dumnezeu i-a zidit pe oamenii fără prihană, dar ei umblă cumulte vicleșuguri” (Ecclesiast 7, 29); „Șarpele era cel mai șiret”(Facere 3, 1), cel mai lipsit de inimă, stare simbolizată prin „cu-noașterea binelui și răului
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
închiderea inimii și vicleniaminții cu care oamenii nu pot sta înaintea lui Dumnezeu. Slava Sazdrobește pe cei protivnivci, care pentru a scăpa trebuie să se risipească fără să-L cunoască, adică fără să se poată împărtăși de El:„Ei din cauza vicleniei nu mă pot cunoaște” (Ieremia 9, 6); „Nu seva apropia de Tine cel viclean” (Psalm 5, 4). În Hristos El a zdrobitcapul șarpelui ca arma cea mai puternică a acestuia prin „viclenie”:„Cu duhul gurii Sale va bate pe cel
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
să se poată împărtăși de El:„Ei din cauza vicleniei nu mă pot cunoaște” (Ieremia 9, 6); „Nu seva apropia de Tine cel viclean” (Psalm 5, 4). În Hristos El a zdrobitcapul șarpelui ca arma cea mai puternică a acestuia prin „viclenie”:„Cu duhul gurii Sale va bate pe cel viclean” (Isaia 11, 4); „Luați sa-bia duhului care este Cuvântul lui Dumnezeu” (Efeseni 6, 17). În Iisus acest Cuvânt a fost sfințit ca adevăr în El Însuși, în profunzimea acestui Cuvânt prin
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Urmărește mersul evreului pe toată întinderea Europei, dezvăluindu-i ascensiunea economică, socială, momentele de mare tensiune, de regres, de închidere și supraviețuire prin propria-i credință. „Distinguo-ul talmudic” - spune istoricul - „i-a fost o adevărată armă, reprezentată prin curaj, încăpățânare, viclenie și chiar eroism”. Istoria Europei nu poate fi înțeleasă în complexitatea ei fără trecutul comunităților evreiești care au avut o importantă contribuție în marile rupturi, în marile discontinuități: exemplul pe care îl dă autorul este acela al saltului de la o
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
mentale capătă o patină socială definitorie care devine mediu permisiv al schimburilor informaționale și actante. Capitolul 9 Conștiință de sine și pattern cognitiv. Răsfrângerea formelor teoretice în viața lăuntrică Conștiința de sine preia, în virtutea unei unități constitutive sau în numele unei viclenii intra-structurale, de la sistemul cognitiv individual (cristalizat în etape succesive de sinteză schematizatoare) modele de aprehendare și, în general, structuri tipice de cunoaștere. Ea rezonează cu alte unități intra-psihice într-o interacțiune paralelă vizării generale care îi este caracteristică
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
a lui Machiavelli, încerc să subliniez concepțiile anumitor autori cu privire la noutatea pe care a adus-o Florentinul în acest domeniu. Precizez faptul că îmi propun să analizez arta machiavelliană de a guverna din perspectiva „noului principe” care cucerește puterea prin viclenie sau forță. N. Machiavelli, născut la Florența (1469-1527), în plină Renaștere, “reprezentant de seamă al științelor istorice și umaniste, este... un spirit inovator asemănător cu Leonardo da Vinci în domeniul unor astfel de științe.” În cultura europeană numele lui Machiavelli
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2272]
-
acțiunile politice. Autorul subliniază că există două feluri de a lupta, unul bazat pe legi, altul bazat pe forță. Primul este propriu oamenilor, ce de-al doilea animalelor. De la animale trebuie preluată forța specifică leilor, pentru a speria dușmanii, și viclenia specifică vulpilor, pentru a se apăra de cursele care i se întind. Așadar, unui principe îi este de folos să știe să fie atăt om, căt și animal. Principele trebuie sa pară că are calitățile cerute de popor: cinstea, onestitatea
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2272]
-
1, au devastat Troia, s-au înfruntat pe viață și pe moarte în războiul peloponesiac și i-au biruit pe persani. Chiar și când au fost învinși, au reușit izbânzi spirituale. În secolul al IV-lea î.Hr. au căzut pradă vicleniei politice a lui Filip al II-lea și legiunilor lui Alexandru Macedon. Dar acesta din urmă era mai degrabă un învins. Fusese cucerit de cultura elină și, ca elev al lui Aristotel, se considera grec - iar marele său război de
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lor, dar destule pentru a putea remarca „popularitatea” de care se bucura acest BPD, în special în mediul rural. Opinăm că dacă PCR ar fi candidat „solo”, scorul final ar fi fost de tot râsul dar așa, ascunzându-se cu viclenie și lașitate în spatele unei sigle „mobilizatoare” (BPD), a putut să se strecoare în Parlamentul de atunci exact pe ușa din dos și „in extremis”. Subcapitolul IX În episodul anterior am descris pe baze strict documentare atmosfera existentă în județul și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
chiar de către comuniștii înșiși) deoarece acest politician „burghez” fusese numit președintele delegației României la Conferința de Pace de la Paris ce-și va definitiva lucrările în anul 1947, fără un succes notabil pentru destinele țării noastre. Folosindu-se de abilitate și viclenie, partidul comuniștilor români și-a asigurat o bună și perfectă mască propunând inițierea acestei alianțe electorale care i-a propulsat nespus de ușor la masa bogată a puterii. Credem că dacă PCR ar fi participat la scrutin cu o listă
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
celor 56 de tineri socialiști, utemiștii vasluieni au întâmpinat numeroase probleme referitoare la deplina unificare a tuturor organizațiilor ce activau în județ și oraș. Nici falsa și mincinoasa etichetă de „tineret muncitoresc” pe care și-au atribuit-o cu maximă viclenie nu a sporit numărul amatorilor de politică bolșevică. De altfel, credem că a remarcat oricine că în toate rapoartele de activitate din care am citat în acest stufos material, secretarii uteciști, progresiști sau, mai nou, utemiști, se plângeau de lipsa
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
împlinire a „hotărârilor”. Credința femeii acesteia nu e deloc una definibilă după canoane: socotește că și „hotărârile” și „semnele” ce-i vor călăuzi „pașii” spre râpa-„mormânt” al bărbatului ei, ucis de „prietini”, ca și, nu mai puțin, abilitatea acelor viclenii și provocări ale ei ce conduc la mărturisirea de către ucigași a vinovăției lor i-au fost date, „trimise” de către puteri cerești. Dar, convinsă că le are pe acestea de partea sa, eroina nu se implică deloc mai puțin în tot
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
al X-lea. Însă în această versiune evreii asediați nu se sinucid, ci mai degrabă luptă până la moarte. Cât despre sinuciderea colectivă de la Iotapata, survenită după eșecul revoltei iudeilor împotriva romanilor în 70 din care Flavius Josephus scapă printr-o viclenie, predându-se împăratului Vespasian, ceea ce a făcut să fie considerat trădător -, aceasta este prezentată ca fiind contrară preceptelor iudaismului. Ideologia sicarilor din Massada era fondată desigur, cel puțin în parte, pe aceea a preoților de la Templul din Ierusalim. Mai multe
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]