12,368 matches
-
o fermă de 250 de hectare, după încheierea mandatului, și la o livadă de 50 de hectare cu piersici. Mircea Dinescu a deținut o fermă de 800 de hectare, pe care a vândut-o, iar în prezent cultivă viță de vie la moșia sa din județul Dolj, pe malul Dunării. Întrebat de DeCe News cum se va descurca președintele și ce profit poate face, Dinescu i-a dat câteva sfaturi, din experiența personală. -Credeți că va reuși să plătească datoria la
Dinescu i-a făcut plan de afaceri lui Băsescu. Câți bani va scoate președintele din livada de piersici by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/36778_a_38103]
-
Ai de unde investi, îți scoți repede banii, căci soiurile astea noi fac producții puternice. -De ce v-ați plâns că e greu în agricultură? -Eu am făcut agricultură din pasiune și, dintr-o pasiune bolnăvicioasă pentru vin, am pus vie. Via este costisitoare, costă mult mâna de lucru. O tai cu omul, o legi cu omul, sapi, trebuie s-o stropești după fiecare ploaie. Dacă ai noroc de un an bun, zici că scoți ceva, dar apoi vezi că nu e
Dinescu i-a făcut plan de afaceri lui Băsescu. Câți bani va scoate președintele din livada de piersici by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/36778_a_38103]
-
formulei din acest spectacol vine din tonuri de glas, din căutarea umbrei, a luminii și a întunericului din cutia neagră și din viață. Unde este iubirea? Peste tot și niciunde. Sau doar în pămîntul în care Treplev o îngroapă aproape de vie pe Nina. Doar Nina evadează. O vreme. Doar Nina zboară. De aceea, înfrîngerea ei pare și nedreaptă, și insuportabilă. Tot ce se întîmplă între Nina și Treplev în finalul acestei viziuni regizorale este copleșitor și pentru că felul în care este
Zbor și prăbușire by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3535_a_4860]
-
destrămare a imperiului țarist. Bande de jefuitori bântuiau pretutindeni, patrioți basarabeni erau uciși de partizanii rămânerii Basarabiei în granițele unei "Rusii unitare". întârziind la o întâlnire, memorialistul scapă miraculos cu viață. Un martor îi relatează " Stăteam la o masă în via lui Hodorogea și discutam în liniște. Deodată apar trei soldați ruși înarmați și au început să vocifereze, insultându-ne. Atât Hodorogea, cât și Simion Murafa, care fiind basarabeni știind bine rusește, au încercat să-i potolească, dar în zadar, au
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
opa m-au întristat mult căci Murafa, unul dintre cei mai de seamă bărbați ai Basarabiei moldovenești, dacă nu m-ar fi întâlnit pe drum și nu m-ar fi întrebat unde e locul de întâlnire pentru a merge la vie, și eu nu i-aș fi spus, el poate ar fi trăit până astăzi. Pe mine m-a salvat în aceeași zi Alecsandri când m-a reținut acasă la el, pentru a da pe seama mea traducerea lucrării lui Tolstoi, Calea
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
fi spus, el poate ar fi trăit până astăzi. Pe mine m-a salvat în aceeași zi Alecsandri când m-a reținut acasă la el, pentru a da pe seama mea traducerea lucrării lui Tolstoi, Calea vieții". în fapt "atacul din via lui Hodorogea n-a fost fapta unor bandiți obișnuiți, ci un act de natură politică, căci prin pierderea acestor doi oameni moldovenii basarabeni au fost lipsiți de cei mai energici luptători ai lor." În plină anarhie socială, tânărul profesor are
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
de mult această operație fiindcă sunt obligat să scriu. Sunt mai instruit decât caii și câinii miraculoși din manualele de psihologie. Pot spune câte ouă roșii a dat Miron Costin de Paști călugărilor papistași, câte butoaie de vin a dat via din Copou a paterului 6 Franțisc Fișer, cât pește a vândut fratele Benedict la Galați și câte bastoane a mâncat de la cutare crâșmăriță. Și alte mult mai știu. Dar nu mai cuget. Nu că înainte aș fi obținut cine știe ce rezultate
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]
-
arsă iar dinaintea mării care stă în față aș rumega cu filosofie capătul fibros al unei burueni. Dorință deșartă... Am mângâiat totu[și] acest măgar ca pe un frate. Cu cele mai bune gânduri, Florio [Alla gentilissima signorina Georgetta Ghimpeanu, Via Toamnei, nr. 35a, Bucarest, Romania]. * [București, 27 noiembrie 1926] Dragă Georgeta, Formule ca „vechiul meu prieten" sau „dragă Florio" nu mi se par nici mucegăite nici spălăcite, dacă nu sunt puse numai pentru simetria epistolară. Cât privește atributele de „filosof
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]
-
compensații financiare fermierilor și/sau APIA în cazul în care proiectul Roșia Montană va afecta suprafețe de pajiști pentru care s-au încheiat contracte multianuale de agro-mediu, în cazul scoaterii din circuitul agricol, suprafețe având categoria de folosință viță de vie sau livezi, pentru care s-a obținut finanțare din fonduri comunitare (total sau parțial), în cazul scoaterii din circuitul agricol, și producători agricoli care operează atât în sistemul clasic, cât și în sistem ecologic, în ipoteza producerii unui accident.
Exploatarea de la Roșia Montana, aprobată de Guvern. Legea merge în Parlament by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/35649_a_36974]
-
bodegă bucureșteană. De aceea, Pop a îndrumat-o să-și pună pirostriile la Roma, unde ”modesta” nuntă ar fi costat jumătate de milion de euro, după cum relatează presa. Petrecerea Andreei Lavinia s-a ținut la Castello Della Castelluccia, aflat pe Via Carlo Cavina 40, în apropiere de capitala Italiei. Fata lui Mircea Pop s-a ”gătit” într-un salon de frumusețe exclusivist, MKC Beauty School in Rome.
Cine este Mircea Pop, eternul șef al Autostrăzilor lipsă din România by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/35737_a_37062]
-
lăsase mustață, încercând să-și schimbe înfățișarea, pentru a scăpa de urmăritori (astfel "deghizat", venise în noaptea de 17 aprilie la catafalcul socrului său, pentru a-i aduce un ultim omagiu), apoi a început să se ascundă pe la prieteni, la via de la Izvorani a socrilor săi, în casa Piei Alimănișteanu de la Predeal sau chiar în mansarda apartamentului familiei Pillat. Curând a devenit limpede tuturor, dar mai ales soției sale, că mai devreme sau mai târziu tot va fi prins și va
Zbor spre libertate? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Memoirs/9752_a_11077]
-
de la un umăr la altul și așa se putea vedea cât de subțire îi era trupul. Carnea nu adăuga nimic peste oasele șalelor, iar sânii, sleiți cum erau, abia dacă puteau umple scobitura pieptului. Gura îi era, însă, neobișnuit de vie pentru făptura aceea îndeajuns de firavă pentru a trece, în orice clipă, înainte și înapoi, prin chepengul care ținea granița dintre tărâmuri. Buzele îi erau roșii, ca niște artere întoarse, zvâcneau în ritmul unei inimi pe care n-o bănuiai
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
perdu, (sein, scyballe, regard, voix...) 2. După mai mult de opt ani de conviețuire liberă, "contrabandistul grec" își părăsește femeia și copilul de nouă luni. Undeva într-o pagină din "Mes departs", scriitorul notează: "Ma mčre aprčs huit années de vie commune avec mon pčre parlait tres bien le greque." Exegeta precizează: "Istrati fu donc l'enfant de deux langue, de deux culture - subjectivement vécues comme divisées du fait de cette radicale séparation dont il porta la marque toute sa vie
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
douăzeci de ani de la debutul în Serie A al lui Francesco , căpitanul echipei de fotbal AS Roma. S-au scurs două decenii de când acest fotbalist de geniu a îmbrăcat culorile unui singur club, galben-roșul formației ce-și are sediul pe Via di Trigoria. Și nu pentru că i-ar fi lipsit ofertele: ele au curs continuu și mai curg încă. Dar, la treizeci și șase de ani, Totti știe că mai importantă decât banii e propria legendă. Campion mondial, vicecampion european, campion
Totti by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3755_a_5080]
-
Paris. Mă bucur că doi intelectuali autentic creatori, cum se întâmplă să fiți amândoi, au parte de contactul cu marea metropolă a spiritului european, contact care nu mă îndoiesc că are să fie o experiență de adâncime pentru sensibilitatea atât de vie a fiecăruia dintre voi. Cred că revederea unui Paris, în care îți poți permite de astă dată luxul de a fi ghidul Anei, este pentru tine un prilej de încântare la pătrat, la care gândul nostru se asociază jubilator. Aci
Întregiri la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6373_a_7698]
-
în op. cit., p. 233. } Ioan vădită în atitudinea lui fermă a putut chiar și pe cei îndârjiți să-i tulbure și să-i rușineze 24. Nu a ezitat să se opună, când a fost cazul, nici împărătesei Eudoxia. Odată, răpind via unei văduve, aceasta din urmă l-a rugat pe Sfântul Ioan Gură de Aur să intervină la împărăteasă. Deși a rugat-o, a certat-o și a făcut apel la parabole, n-a reușit să o înduplece și, în cele
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
mediocrităților și nulităților. De asemenea, mă bucură că ai reușit să ajungi la o școală medie și că ești sănătos. Te-am așteptat vara aceasta ca să vii pe la Cireașov și plănuisem o expediție cu Ovidiu, zis Nae, cu prelungire, la vie. Vorbisem și cu ai dumitale în acest sens. Dacă voi mai trăi, poate că o realizăm la vară. Lui Piru i-am scris și eu nu prea de mult, rugându-l ceva într-o chestie minoră, dar n-a binevoit
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
să amân scrisoarea: mi-e așa de frică de ziua de mâne!). Sunt ostenită. Din ce în ce mai ostenită. Îmi vine să mă așez pe marginea drumului și să mor. Dar... n-am vreme. Am atâtea de făcut! Două zile am lucrat, la via dșomnuțlui Sadoveanu, ca să pun un pic de ordine în manuscrisele lui. Caietele, însemnările lui, claie peste grămadă într-un sac! Le-am scos, le-am netezit, le-am rânduit. Filosofie, psihologie, fizică, studii despre stil, versuri, teatru Papură-Vodă, Microcosm... Așa
O epistolă necunoscută a Otiliei Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4268_a_5593]
-
ea, ca și fratele ei? De ce să fi refuzat publicarea scrisorilor atât amar de vreme? Adevărul mi se pare important pentru posteritate. Vorba lui Jonathan Littel: „Je suis resté de ceux qui pensent que les seules choses indispensables à la vie humaine sont l’air, le manger, le boire et l’excrétion et la recherche de la vérité. Le reste est facultatif.” Casa Traducătorilor continuă să funcționeze foarte profesionist. De fiecare dată constat acest lucru, fiind uluită să descopăr că, deși această
Fulgurări dintr-un univers al traducerii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3123_a_4448]
-
descoperă o altă libertate și deopotrivă limitele înțelegerii noastre, Editura Humanitas, București, 2013, 214 pag. Cine are un acut simț al ordinii nu poate privi cu ochi buni absurditățile de care dospește lumea. Cauza stă într-o nevoie atît de vie de simetrie încît orice disproporție provoacă reacții virulente. Asemenea oameni posedă un instinct al armoniei care se manifestă sub forma aversiunii față de orice fenomen care le irită instinctul: oriunde apare o ruptură, ea e privită ca un simptom de incoerență
Timpanul spart by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2936_a_4261]
-
criticului literar Nicolae Oprea. El publică un amplu grupaj de versuri reflexive, de inspirație egeeană, scrise sub semnul lui Kavafis: „Olimpienii par întrupați în arbori și arbuști cu mari corole,/ De la măslinul sfânt până la leandrul roz și senzual,/ Vița de vie, arborele-trompetă, palmierul, arborele de mătase,/ Teiul înmiresmat și pinul înaintând spre mare/ Dinspre muntele verde Sithonia.” Așadar, în orice critic stă ațipit un poet? Banul public în cultură În DILEMA VECHE (nr. 513), Sorin Cristian Semeniuc răspunde la întrebarea Până
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2957_a_4282]
-
timp, am intrat la cinematograful Europa, de pe Moșilor, unde ai garanția că nu vei vedea te miri ce monștri hollywoodieni, ci filme de artă, de-ale noastre, europene. Mai ales că rula unul care tocmai luase Cannesul anul acesta. La vie d’Adèle este un film superlong, de trei ore fără un minut, în care cadrele sunt și ele la fel de lungi (că altfel de unde să obții trei ore?), indiferent că sunt discuții fără vreo semnificație sau scene de amor explicite, fără
Perspectiva furnicii by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2960_a_4285]
-
pocnea ca pușca, cu un colțișor de sobă rece și c-un pat... un „crivat”1 de fier negru ca un grilaj de mormânt. Nici ziua, cât m-am odihnit cercetând dosarele, n-am avut curajul să mă întind de vie în acea mobilă funebră. Am venit să mă culc la Iași! Astă noapte am visat tot timpul că fac referatul pe care l-am făcut azi (aveam emoții: prima mea anchetă!) și azi toată ziua am scris. Așa că o amețeală
Însemnări despre Otilia Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2716_a_4041]
-
atât de josnice erau amestecate în problemele de artă și luau pâinea de la gura bietului artist. Și acum mă furnică în tot corpul când mă gândesc cum a scos acel popă din Reghin o carte de școală, scena îmi este vie în imaginație și în momentul de față, în care era portretul cu totul șters al lui Petru Maior și demonstra vociferând că nu este nici o asemănare! Am răcnit la el: „Ce garanție avem că acel pictor mediocru l-a redat
Liviu Rusu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4750_a_6075]
-
a asigurat că e singura lui prioritate... N-a fost să fie, așa că ultimele cuvinte ale lui Enache vor rămâne cele adresate de la Hohenheim prietenului său din București, căpitanul Constantin Flotea, într-o joi a anului 186... : „Am făcut practică — vie și livadă — pe moșiile prințului Anton de Hohenzollern cu sprijinul fiului său, pe care l-am cunoscut ca student la Bonn. Am condus personalul de la proprietățile lor din Weinberg în Elveția, pe la Sigmaringen pe Dunăre și de la Freiburg. Pentru prima
Cărți de vacanță by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3343_a_4668]