1,701 matches
-
bază, al acestei lucrări: Problema Transilvaniei în raporturile româno-germane (1940¬1944), interesul inițial ne-a fost „stârnit” de lucrările istoricului Gheorghe Buzatu , completate de studiile istoricilor Ottmar Trașcă, Petre Țurlea, Dinu C.Guirescu și alții. Problema Transilvaniei, deschisă prin dictatul vienez, după opinia istoricului Gheorghe Buzatu, a fost una din problemele delicate care a afectat raporturile româno-germane în anii 1940-1944 (alături de relațiile româno-maghiare, participarea la războiul împotriva Uniunii Sovietice, problema petrolului și a altor produse, ș.a.). Același istoric afirma, prin afirmațiile
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
de o importanță vitală pentru Axă”. La numai două luni după agresiunea sovietică în nord-estul României, Berlinul aprecia că trupele Moscovei se apropiaseră excesiv de mult de râvnita zonă Ploiești. Garanțiile acordate României de Germania și Italia, imediat după impunerea dictatului vienez au semnificat, în context, și un avertisment adresat Moscovei, în sensul că extinderea dominației sovietice dincolo de Prut avea să o angajeze în dispută cu înseși Puterile Axei. Reacția lui Molotov nu a întârziat: el acuza Germania pentru garanția acordată României
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
puterilor. O situație cu totul curioasă, chiar anormală, a existat de-a lungul anilor 1941-1944, când România s-a angajat în războiul drept al eliberării Basarabiei și nordului Bucovinei și al distrugerii comunismului, alături de Germania, care fusese inițiatoarea impunerii dictatului vienez, împreună cu Italia și Ungaria, care era beneficiara nefastei decizii. Dar ceea ce trebuie bine reținut, Ion Antonescu n-a acceptat dictatul vienez, l-a declarat caduc cu începere de la 15 septembrie 1941, l-a atacat pe diverse căi, inclusiv, dacă nu
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
războiul drept al eliberării Basarabiei și nordului Bucovinei și al distrugerii comunismului, alături de Germania, care fusese inițiatoarea impunerii dictatului vienez, împreună cu Italia și Ungaria, care era beneficiara nefastei decizii. Dar ceea ce trebuie bine reținut, Ion Antonescu n-a acceptat dictatul vienez, l-a declarat caduc cu începere de la 15 septembrie 1941, l-a atacat pe diverse căi, inclusiv, dacă nu chiar în primul rând, la Adolf Hitler, autorul „ soluției ” în 30 august 1940. Cei care au condus „ostilitățile" diplomatice, cei care
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
proces istoric a fost redeschis prin Arbitrajul de la Viena...”. În ciuda demersurilor sale, Mareșalul n-a provocat, până în august 1944, o intervenție a Fuhrerului - nici nu putea impune ca însuși făuritorul Axei s-o demoleze din interiorpentru anularea concretă a dictatului vienez, ci doar promisiuni, apoi asigurări în acest sens. În definitiv, a fost exact ceea ce Hitler a declarat la a doua întrevedere, din 23 noiembrie 1940, din direcția menționată - și anume, că istoria nu avea să se oprească la acel moment
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
absolută că nu se va întâmpla nimic”, că va interveni decisiv „în cazul celui mai mic pericol (Schmidt). Era vorba, evident, de desfășurarea ostilităților și Mareșalul putea pleca liniștit de la Rastenburg, convins că Fuhrerul avea să se răzgândească în privința arbitrajului vienez. Oricum, Antonescu n-o declară, dar deja se putea dispensa de o asemenea asigurare, de vreme ce Germania nemaifiind capabilă să asiste România, el a rămas convins că-l alertase pe Hitler în privința posibilei detașări a Bucureștilor de Axă , deși stenograma Schmidt
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
dată, previziunea lui s-a dovedit a fi corectă, sprijinul oferit de Kremlin contribuind decisiv la 98 rezolvarea disputei în favoarea României . În etapa postbelică, în cadrul preparativelor delegațiilor românești pentru participarea la Conferința Păcii de la Paris, chestiunea anulării integrale a dictatului vienez s-a aflat, se înțelege, în centrul preocupărilor. După cum și în politica Marilor Puteri, al U.R.S.S. de exemplu. În mai-iunie 1946, Bucureștii au primit cele dintâi semnale liniștitoare în sensul că Marii Aliați (U.R.S.S. în rândul întâi) respinseseră
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
atare condiții a fost de înțeles motivul pentru care, la 13 august 1946, în excelentul expozeu prezentat în plenul Forumului Păcii de la Paris, ministrul de externe al României, Gh.Tătărăscu, a insistat, din primul moment, cu satisfacție, asupra anulării dictatului vienez, după cum urmează: „ Proiectul de Tratat de Pace oferă întregului popor român și o altă sursă de recunoștință prin hotărârea formulată de articolul 2, care declară nulă și neavenită sentința de la Viena din 30 august 1940, în virtutea căreia Transilvania de nord
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
hăituit, căci, în curând, avea să fie arestat și să moară în gulagul comunist, Mihail Manoilescu, economistul de faimă mondială, în febra specifică presimțirii propriului sfârșit, și-a compus memoriile, în care, ca unul dintre foștii principali „actori” ai dramei vieneze, insera următoarea judecată și previziune în privința destinului celor care îi forțaseră mâna în problema sacrificării Transilvaniei: „..Ca într-o melodramă de gust
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
disecțiile pe cadavrele prizonierilor condamnați la moarte, în spitalul morții din Archiginnasio. Ca chirurg dezvoltă "tehnica italiană de reconstruire a nasului" , pe care o descrie în cartea sa De Curtorum Chirurgia per Insitionem (1597). 160 Eduard Konrad Zirm (1863-1944), oftalmolog vienez. Realizează prima "cheratoplastie" (transplant de cornee) de la animal și om din istoria medicinei (7 decembrie 1905). 161 Alexis Carrel (1873-1944), biolog și chirurg francez, laureat al Premiului Nobel pentru fiziologie și medicină, în anul 1912, pentru inventarea suturilor de vase
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
unui antisemitism religios Într-un antisemitism rasial care anula În parte efectele laicizării, pentru că făcea iluzorii tentativele de asimilare. Începuturile sionismului Acesta este contextul În care s-a născut și s-a dezvoltat sionismul, termen inventat În 1890 de către jurnalistul vienez Nathan Birnbaum pentru a exprima conștientizarea politică, de către evrei, a reînsușirii naționale a Pământului lui Israel. De la mijlocul secolului al XIX-lea și până la Începutul secolului XX putem distinge mai multe perioade. Prima, cea a protosionismului (1850-1880), se Înscrie În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
caz dimineață) - mi s-ar fi părut o alegere mai rezonabilă. După ce directoarea Institutului Cultural Român din Viena mi-a explicat puțin cum stau lucrurile acolo, m-am liniștit. Ghizii mei ocazionali prin Viena, Gabriel Kohn, lectorul român de la Universitatea vieneză, și Catherine Danielopol, austriacă prin naștere, româncă prin origine, m-au convins și mai tare. Bine, știam eu că Viena e o capitală culturală importantă, dar îmi lipsea simțul proporțiilor. Programul tuturor manifestărilor culturale dintr-o săptămână vieneză, cu o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
de la Universitatea vieneză, și Catherine Danielopol, austriacă prin naștere, româncă prin origine, m-au convins și mai tare. Bine, știam eu că Viena e o capitală culturală importantă, dar îmi lipsea simțul proporțiilor. Programul tuturor manifestărilor culturale dintr-o săptămână vieneză, cu o prezentare minimală a fiecăreia, ar putea fi strâns într-o carte de dimensiuni medii. În fiecare zi se întâmplă zece-douăzeci de lucruri: festivaluri de film, spectacole de teatru, operă, expoziții, seri de lectură, de muzică, happening-uri... Printre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
se plaseze cât mai bine ca să aibă vreo șansă să fie văzut și auzit. Concurența e acerbă - nu doar cu artiștii austrieci din toate branșele, ci și cu cei germani, englezi, spanioli, cehi, maghiari, columbieni, nord-americani etc., etc. Iar când vienezul pasionat de cultură își aruncă ochii pe programul manifestărilor săptămânale, nu cred că ar alege - de exemplu - să renunțe la un spectacol la Opera din Viena pentru o seară de lectură a unui autor român. Deocamdată, doar cinematografia românească ne-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
Austrie contemporană. Pe de altă parte, așa a putut apărea și succesul liderului naționalist Jörg Haider, actualmente guvernator al landului Carinthia. * * * Doar că asemenea discuții sunt prea serioase pentru niște luni de vacanță. Cred că niște fragmente disparate de viață vieneză de weekend s-ar potrivi mai bine momentului și, poate, ar oferi o imagine mai vie a capitalei austriece. Dar asta săptămâna viitoare... LA LOC teleCOMANDA Apocalipsa după Rating Alex SAVITESCU Exhibiționismul este cea mai grea boală a începutului de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
al celor care le ascultă. Arta lui Stich-Randall, dezbrăcată de orice artificiu, atinge perfecțiunea“. Era o epocă nouă, în care, cum își amintește într-un interviu Gabriel Dussurget, directorul Festivalului de la Aix, încerca și reușea să se detașeze de tradiția vieneză și cea a Festivalului de la Salzburg. „Donna Anna o cântau dame corpulente, mari soprane dramatice, extrem de încordate în ultima arie; interpreții nu erau tineri: Don Giovanni trebuia să fie un domn în vârstă, la fel ca și Contele din Nunta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
Lăpușneanu din Iași (da, strada pe care Rebreanu a întors capul după o frumoasă doamnă ș.a.m.d.), mă uitam la programul de la cel mai răpciugos cinematograf din oraș, când m-a izbit în moalele capului un vals așa-zis vienez. Respectivul provenea de la niște difuzoare montate în vreo trei-patru locuri, de la un capăt până la celălalt al străzii. Interesantă treabă, îmi spun, și privesc în jur. În pas de vals călcau tacticos câinii jerpeliți pe care îi hrănesc niște oameni de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
compune o operă atât de frivolă. Când scandalul s-a liniștit, m-am urcat pe scenă și am întrebat publicul de ce devenise atât de furios. Răspuns: «Din cauza valsului». Eu: «Cum, din cauza valsului?» Regizorul: «Da, la Scala, publicul nu gustă „valsul vienez“ decât în balete». Am început să râd: Ce va fi atunci în actul al treilea, unde există mai multe valsuri?» Au ridicat din umeri... Începând de la a doua reprezentație valsul s-a cântat întotdea-una la pian, pentru a-i liniști
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
copilul, cu o ureche perfectă, are șansa de a fi elevul unei bătrâne profesoare din Viena, ea însăși elevă a lui Liszt, prietenă apropiată a Clarei Schumann și a lui Gustav Mahler. Madame Polkovska îl va propulsa, grație relațiilor ei vieneze, să debuteze la Festivalul Haydn de la Eisenstadt, la unul din cele două palate ale familiei Esterhazy. La Eisenstadt, în 1923, tânărul candid, dar deja infectat de stereotipurile antisemite va fi confruntat pentru prima dată cu propaganda naționalistă și pro-hitleristă, grupul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
română în societatea bucovineană. Și cei mai aprigi susținători ai cauzei românilor din Bucovina aveau studii temeinice în școlile germane. Fiii patriarhului boierimii bucovinene, Doxachi Hurmuzachi, Eudoxiu, Gheorghe si Alexandru Hurmuzachi, au făcut studii juridice, istorice și politice la școala vieneză, dar, reveniți în țară, au purtat cu însuflețire steagul emancipării culturale a românilor. Era o continuitate firească a Școlii Ardelene, cu cereri adaptate vremii în care trăiau. Din nou însă: ridicarea propriei culturi nu era concepută în dauna altor etnii
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
dominația asupra Bucovinei“ (p. 22). E greu de înțeles cum se vede aici istoria din două motive: a) Ca teritoriu, Bucovina n-a existat pînă la cucerirea și alipirea nordului Moldovei la Austria, însăși denumirea Bucovina fiind impusă de administrația vieneză <footnote Vezi Mihai Iacobescu, Din istoria Bucovinei, vol. I (1771 - 1862). De la administrația militară la autonomia provincială, Editura Academiei, București, 1993, p. 109 și urm.; Gheorghe Moldoveanu, Limba română în Bucovina. Statutul socio-cultural și politic, Editura A92, Iași, 1998, p.
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
este gloria și puterea. (Realitatea TV, 10.XII.2007) Așa cum și-a dorit Mazilu și compania. (Național TV, 27.XI.2007) cam toate au fost la rând, nu?... A fost latina, italiana, greaca, engleza, germana (N24, 5.V.2008) Târgurile vieneze sunt pline de turiști. Îi atrage nu numai aglomerația, ci și... prețurile. (B1 TV, 17.XII.2007) Cred că nu trebuie să cedăm tentației pe care ne-o face întâi stătătorul țării și crainicii Domniei Sale. (Realitatea TV, 25.I.2008
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
formă ireversibilă, fapt contrazis de manifestările intelectuale arătate de poet în cei șase ani de infern. De altfel, medicii de la institutul lui Leidesdorf nu vor împărtăși nici ei diagnosticul celor de la București. Dar din jurnalul de observații medicale de la institutul vienez lipsesc multe file, care nu știm ce conțineau, iar o presupusă a doua ladă cu manuscrisele poetului din acești ani a dispărut se pare pentru totdeauna. "Boala poetului spune Theodor Codreanu a fost vindecabilă. A devenit incurabilă, în schimb, grație
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în Italia, mai mult îl irita, în loc să-l liniștească. Deși strădaniile junimiștilor porneau preponderent din dragoste, ele nu s-au bazat totdeauna pe înțelegerea resorturilor profunde ale dramei în care acesta se zbătea. Iată ce-i scrie el, din sanatoriul vienez, bunului său prieten Al. Chibici-Revneanu: "Sufăr cumplit de lovitura ireparabilă care va avea influență rea asupra întregului rest al vieții ce voi mai avea de trăit /.../ Nu-ți poți închipui starea în care un om se află într-un institut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
chiar dacă demența (cu individualizările cunoscute) s-a clarificat puțin mai târziu (începutul secolului XX). Diagnosticul, "anticipat" în 1883, avea să fie infirmat în scurtă vreme, începând cu limpezirea "surprinzătoare", miraculoasă (după unii), la ieșirea (în primăvara lui 1884) din sanatoriul vienez. O revenire "spectaculoasă", de tipul remisiunilor specifice episoadelor de PMD (Psihoza maniaco-depresivă, între accese "readuce" bolnavul în deplină luciditate și responsabilitate). Corecțiile la diagnosticul inițial nu s-au făcut (lipsesc și însemnările medicilor din Viena) și, din acest motiv, se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]