1,711 matches
-
lumina zilei, la Vânătările Ponorului, mai sunt . Temperatura aerului în coridorul principal este cuprinsă între , iar în Sala Minunilor de la 13 până la peste 20. Peșteră a fost amenajată pentru vizitare în 1986 dar amenajarea a fost distrusă în întregime de viituri. Nu are ghid și vizitarea ei poate fi făcută numai de speologi foarte experimentați. Peșteră este o capcană care poate surprinde vizitatorii în caz de ploaie torențiala în poljia de la Vânătările Ponorului sau topirea bruscă a zăpezii. În anul 1980
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
experimentați. Peșteră este o capcană care poate surprinde vizitatorii în caz de ploaie torențiala în poljia de la Vânătările Ponorului sau topirea bruscă a zăpezii. În anul 1980 o echipă de la Polaris Blaj condusă de Viorel Ludușan este surprinsă de o viitura cauzată de topirea zăpezilor în Labiritul Ludușan pe care tocmai îl descoperiseră. Reacția rapidă a speologilor, buna lor pregătire și faptul că Viorel Ludușan cunoștea foarte bine peșteră, i-a salvat. Situația se repetă în 2010 când 3 speologi de la
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
Ludușan pe care tocmai îl descoperiseră. Reacția rapidă a speologilor, buna lor pregătire și faptul că Viorel Ludușan cunoștea foarte bine peșteră, i-a salvat. Situația se repetă în 2010 când 3 speologi de la Geoda Târgu Mureș sunt surprinși de viitura aproape de finalul peșterii. Ei reușesc să se întoarcă pe galeria activă urmărind scăderea nivelului apei. Aproape de intrarea peșterii, după 24 de ore, întîlnesc echipele salvamont alertate de colegii rămași afară care îi ajută să parcurgă ultima porțiune foarte dificilă. Echipament
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
făcut cu siguranta din această o atracție pentru om de la apariția lui în zonă. Și primul om în zonă a fost Omul de Neanderthal acum 50 000 de ani. Urmele lăsate în galeria activă au fost cu siguranta șterse de viituri dar în Sala Minunilor, în masă imensă de chiropterit cu siguranta se găsesc stratificate viețile miilor de generatii care au trăit aici. În plină epoca a bronzului când probabil a fost descoperit aurul Apusenilor, așezările umane explodează și urcă de pe
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
lui Zamolxis care se află în acest munte. Muntele luase numele de la râul ce curgea alături, deci râul era mai important decât muntele. Menirea ei era să-i protejeze pe localnici de forțele necurate din adâncul peșterii care provocau regulat viituri în zonă. În forma actuală a fost reclădita în 1797 și refăcuta în 1993. Alături s-a construit după 1990 o mănăstire de călugărițe cu hramul Sfintei Cuvioase Paraschiva. La 1839 Lenk v. Trauenfels menționează în scrierile sale această peșteră
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
de stradă cea mai fantastică peșteră din Apuseni. Amenajarea a fost întreținută de membrii clubului câțiva ani după care a trecut în administrarea primăriei Sălciua. Lipsa de pricepere a acestora a dus la degradarea treptată a amenajării, în final o viitura de proporții distrugând-o complet. În 2002, Clubul Polaris este afiliat Universității "1 Decembrie 1918" din Albă Iulia, sub coordonarea prof.univ.dr.geolog Nicolae Ludușan, care ia în custodie și Peșteră "Huda lui Papara". În colaborare cu asociația "ALBAMONT", în anul
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
Aluniș) se ajunge folosind DN10 Buzău-Brașov. Pentru Bozioru și Brăești, în localitatea Măgura se trece pe stînga Buzăului pe firul Bălănesei în amonte, pe drumul județean DJ 203L, aflat într-o stare accentuată de degradare (datorate alunecărilor de teren și viiturilor ce spală versanții văii). Panta este destul de accentuată, până la intersecția cu DC 86 (care duce spre Nucu), în prima parte a traseului. Un indicator către peșterile rupestre aflat în comuna Bozioru, indică distanța de 10 km și un timp de
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
de inundații s-ar putea ridica la 0,6% din produsul intern brut . Inundațiile din ultimele zile au afectat peste 100 de localități din 14 de județe. În afara pierderilor omenești, a caselor distruse de ape și a drumurilor afectate de viituri, zeci de mii de hectare de culturi au fost compromise. Inundațiile au produs pagube de 133 milioane de lei. Peste 125.000 de hectare de teren agricol au fost afectate de inundații, dintre care peste 25.000 de hectare au
Inundațiile din România (2010) () [Corola-website/Science/319898_a_321227]
-
rapiță, grâu și porumb. Inundațiile au afectat infrastructura drumurilor naționale din 19 județe, iar la o primă estimare, pagubele se ridică la 203 milioane lei. Guvernul României a promis 5.000 de lei familiilor care au pierdut pe cineva din cauza viiturilor Pentru construcția de case sociale, TVA va rămâne de 5%. Primăria municipiului București a decis să ajute județele afectate cu 2.200.000 lei . Vasile Blaga, Ministrul Administrației și Internelor, a declarat că ministerul a început demersurile pentru accesarea Fondului
Inundațiile din România (2010) () [Corola-website/Science/319898_a_321227]
-
legătură cu Bacău și porturile dunărene. În zona orașului, râul avea o lățime medie de 50 m și un debit de 50mc/s, care însă avea variații impresionante ce oscilau între 3 și 1080 mc/s, astfel că uneori marile viituri aveau caracter devastator pentru zona riverană. Localitatea era frecvent afectată de calamități inundații și, mai ales, incendii, (mai 1847, 9 iulie 1883, 14 iunie 1887, 6 iulie 1889, 18 august 1891 și 26 martie 1902). În anul 1897 o porțiune
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
să se întoarcă acasă pe data de 22 martie. Poliția a închis unele drumuri, dar acestea au fost redeschise pe data de 29 martie pentru unele autovehicule. După ce a fost observată o a doua fisură, care ar fi putut cauza viituri torențiale, drumurile au fost închise din nou, dar au fost redeschise pe 1 aprilie. Fisura este lungă de 500 m, direcția fiind de la nord-est spre sud-vest, cu 10-12 crateri care aruncă în aer lavă cu o temperatură de 1000 °C
Erupțiile vulcanului Eyjafjallajökull din 2010 () [Corola-website/Science/319127_a_320456]
-
otrăvitoare, în special la oi. Erupția eliberează între 150.000 și 300.000 tone de CO pe zi. La 14 aprilie 2010, vulcanul a erupt o a doua oară după o scurtă întrerupere, de data aceasta în centrul ghețarului, cauzând viituri de zăpadă topită, ceea ce a dus la evacuarea a 800 de persoane. Drumul din apropierea râului Markarfljót a fost distrus în mai multe locuri. Spre deosebire de prima erupție, a doua erupție a avut loc chiar sub calota de gheață. Apa rece a
Erupțiile vulcanului Eyjafjallajökull din 2010 () [Corola-website/Science/319127_a_320456]
-
membrilor Clubului South Fork.După o perioadă cu ploi abundente, barajul s-a rupt la ora 3:10, în după-amiaza zilei de 31 mai 1889. Apele furioase au lovit orașul Johnstown 47 de minute mai târziu, la ora 4:07. Viitura, cu o înălțime de 12 metri și o lățime de 700 m, a smuls 20 de metri de pământ în timp ce își croia drum spre Johnstown. Douăzeci de milioane de tone de apă au străbătut, cu o viteză de 60 km
Andrew Carnegie () [Corola-website/Science/316711_a_318040]
-
metri și o lățime de 700 m, a smuls 20 de metri de pământ în timp ce își croia drum spre Johnstown. Douăzeci de milioane de tone de apă au străbătut, cu o viteză de 60 km/oră, valea spre Johnstown. Când viitura a ajuns în oraș, a măturat totul în calea ei, 1.600 de case și 280 de întreprinderi. Peste 2.000 de oameni au murit imediat, iar autoritățile au estimat numărul de morți la un total de aproximativ 2.500
Andrew Carnegie () [Corola-website/Science/316711_a_318040]
-
lungi. Depune icrele pe sau sub pietre de care acestea se lipesc până la eclozare. Prolificitatea (numărul boabelor de icre depuse de o femelă) este scăzută, o femelă depune aproximativ 120-150 icre pe sezon. Icrele sunt foarte sensibile la turbiditatea apei, viiturile bruște sunt în măsură să compromită întreg sezonul de reproducere. Maturitatea sexuală este atinsă la sfârșitul celei de-a doua veri; în primăvara următoare, la vârsta de 2 ani, exemplarele se reproduc. Nu s-a reușit reproducerea în captivitate a
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
5 și 4 metri. Debitul râului în dreptul localității Feldioara atinge în medie 30 m³/s, însă primăvara, condiționat de factorii de climă, poate ajunge până la sute de m³/s. Spre exemplu, în 1932 s-a înregistrat o puternică undă de viitură provocată de topirea intensă a zăpezilor, ceea ce a dus la înregistrarea, în dreptul localității Feldioara, a unui debit de 358 m³/s și a unui volum de circa 740 milioane m³. Teritoriul Țării Bârsei este străbătut de o serie de râuri
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
se așeză deasupra acesteia, se anunța vreme defavorabilă. Precipitațiile atmosferice variază de la 747 mm în zona Brașov, la sub 20 mm în zona Bod. Îndeosebi vara, ploile torențiale sunt destul de frecvente, fiind însoțite de grindină și trăznete, ducând la apariția viiturilor pe râuri. Aceste precipitații depășesc uneori valoarea de 200 mm. Numărul mediu anual al zilelor cu precipitații este de 135 zile la Bod și 142 zile la Brașov. Într-o iarnă obișnuită, ninsorile cad circa 35 de zile pe an
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
apelor de primăvară începe a crește în medie în prima decadă a lunii martie. Procesul durează intensiv, atingînd cotele de 1-4 m peste nivelul convențional al apelor; scăderea nivelului durează 10-20 zile. Pe curba de descreștere a hidrografului se suprapun viiturile pluviale în cazul ploilor căzute. La rezerve mici de apă în stratul de zăpadă din bazin fenomenul nu se manifestă.Cel mai mare debit al apelor mari de primăvară (8,33 m3/s) s-a observat în s. Pîrlița, în
Râul Delia () [Corola-website/Science/325150_a_326479]
-
manifestă.Cel mai mare debit al apelor mari de primăvară (8,33 m3/s) s-a observat în s. Pîrlița, în anul 1973, minim (0,16 m3/s) - în anul 1990.După apele mari de primăvară trec o serie de viituri pluviale cu creșteri mari de nivele și scăderi rapide. Nivelul apei atinge aici 1,0-2,5 m.Iarna, din cauza moinelor frecvente și ploilor ce le însoțesc, nivelele sunt instabile. Creșterile de nivel sunt mici - 0,2-0,6 m.Înghețarea rîului
Râul Delia () [Corola-website/Science/325150_a_326479]
-
de fotografie. Sava Henția și-a găsit o locuință cu chirie pe cursul Dâmboviței, pe locul unde în anul 1890 se afla Hanul Babic. Din cauză că apele râului nu erau canalizate, într-o noapte a anului 1863 s-a produs o viitură care a inundat casele și curțile de pe mal. Henția s-a salvat înotând spre Dealul Schitu Măgureanu, dar s-a îmbolnăvit de febră tifoidă și ca urmare a rămas surd pe întreaga sa viață. Din acest motiv, la școală, tânărul
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
râul Bahlui. Confluența celor două ape are loc în zona fostului Stadion Constructorul. Pe teritoriul municipiului Iași, albia râului Nicolina este regularizată, fiind controlate debitele salubre, cele necesare satisfacerii cerinței de apă a consumatorilor casnici și industriali sau cele de viitură. Au fost construite diguri de protecție cu parapeți pentru a feri orașul de consecințele unor inundații. Pe malul stâng al râului, în cartierul Nicolina, se află Crucea lui Ferenț, un important monument istoric al Iașului. Modul de variație a temperaturilor
Râul Nicolina, Bahlui (Iași) () [Corola-website/Science/306056_a_307385]
-
suprafață. În intervalul martie-aprilie, se scurge cam 37% din volumul total de apă dintr-un an, ca urmare a topirii zăpezilor. Cea mai redusă scurgere medie lunară se înregistrează în luna octombrie (2,4% din volumul anual). Cele mai mari viituri produse ca urmare a ieșirii din matcă a râului Nicolina au avut loc în ziua de 24 iulie 1980, când s-a înregistrat un debit maxim de 87 m³/s. Din punct de vedere antropic, mineralizarea medie multianuală a apei
Râul Nicolina, Bahlui (Iași) () [Corola-website/Science/306056_a_307385]
-
în timpul luptelor pe care le-a dus cu Vasile Lupu, precum și ca locaș de surghiun pentru dușmanii săi. Biserica (în ale cărei detalii arhitecturale se văd influențe muntenești) precum și restul construcțiilor, au fost distruse în anul 1832 de o puternică viitură a Bistriței, care a rupt terasa pe care ansamblul fusese ridicat. Au supraviețuit până în prezent doar câteva structuri din corpul bisericii și cel al clopotniței, precum și câteva elemente de interior, mutate și conservate în alte edificii religioase din zonă. O
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
ce desparte comunele Zănești și Podoleni și merge limitrof canalului în paralel cu acesta. Edificiul, cu hramul Cuvioasa Parascheva, a fost ridicat în 1629 (1630 după alte surse) de către logofătul Dumitrașcu Ștefan împreună cu jupâneasa sa Nifia și, ruinat de o viitură care a surpat terasa Bistriței în 1832. Originea hramului Sfânta Paraschiva, se justifică - astfel cum scrie Melchisedec Episcopul în a sa "Cronică a Romanului și a Episcopiei de Roman"-, prin faptul că aici s-ar fi păstrat un deget din
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
cu Vasile Lupu. Numele de Bociulești în tradiția orală ar avea două origini, fie de la bocetele familiilor boierilor trădători ori cârcotași, surghiuniți și decapitați aici, fie de la bocetelor sătenilor ale căror case, cimitir și biserică ar fi fost distruse de viiturile Bistriței (ceea ce dealtfel a și determinat ulterior strămutarea vetrei satului pe terasele superioare ale râului). De numele mănăstirii, se leagă și o legendă locală care asociază existența unui blestem cu fictivele decapitatări ale soției domnitorului Vasile Lupu precum și ale fraților
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]