32,832 matches
-
analizelor economice savante, ci al buletinelor de știri și al jurnalelor de televiziune. Vândute, fără excepție, noii puteri iliesciene, canalele de televiziune propagă în stil nebunesc imaginea unei Românii atrofiate, în care putere de expresivitate mai are doar putregaiul, crima, violența și tragedia domestică. în felul acesta se dorește ascunderea marii tragedii naționale: imuni la nefericirea aproapelui nostru (pentru că la asta conduce bombardamentul de crime cu satârul și cuțitul de bucătărie, violul tată-fiică și incestul mamă-fiu, înecurile cotidiene în bălți imunde
Român, o dată pe lună by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15916_a_17241]
-
care continuă excelenta anchetă a lui Florin Diaconu, un titlu care spune totul despre conținutul volumului: "Antisemitism la nivel parlamentar, Manual antievreiesc sub egida Academiei Române." Hogea instigă la antisemitism, constată ziaristul de la JURNALUL NAȚIONAL. De asemenea, deputatul PRM instigă la violență împotriva țiganilor. Citatele pe care le oferă autorul anchetei sînt cum nu se poate mai limpezi din acest punct de vedere. Deputatul Hogea, avocat, este membru al Baroului din Iași, iar cartea pe care a publicat-o a fost girată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
urmăresc seriale americane și telenovele, oamenii rămîn înrădăcinați în propria cultură; națiunile, chiar și cele mai sărace, sînt conștiente și mîndre de propria identitate și se tem să nu fie absorbite, dominate. Discuția a fost pasionantă. Referindu-se la recentele violențe de stradă ale anarhiștilor de stînga din timpul Reuniunii G8 de la Genova, Mihai Zamfir și apoi, preluîndu-i ideea, Nicolae Manolescu au adus în discuție o nuanță ignorată pînă atunci de vorbitori: noi, cei din Est, am mai trăit o lungă
PEN-Cluburile Europene - Argumente ale unei Europe Unite by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15961_a_17286]
-
Dimpotrivă. Interesele Europei față de noi sunt mai mari decât e dispusă chiar Europa să admită. Cu o Rusie tot mai agresivă și mai setoasă de revanșă, cu o Iugoslavie ce nu și-a spus încă ultimul cuvânt în materie de violență și nebunie politică, e clar că Europa are obsesia creării în Balcani a unei zone scutite de turbulențe. Dar țările europene - și asta n-am înțeles flecarii de noi - preferă să facă lucrurile în liniște, cu calm, măsurând de-o
Luciditatea e un cuvânt franțuzesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15960_a_17285]
-
își condamnă victimele la moarte prin înfometare, sau - pentru a fi siguri că vor scăpa mai curînd și de grija de a-și hrăni victimele din cînd în cînd - îi bat științific, pentru a le grăbi moartea, fără urme de violență. Culmea e că legea nu pedepsește asemenea păcăleli sinistre, iar bătrînii care sînt furați astfel nu se mai pot plînge decît bunului Dumnezeu. Dacă acest gen de ticăloșie n-ar fi căpătat o amplaore rușinoasă, la fel de rușinoasă ca și abuzurile
Banii pentru săraci by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15975_a_17300]
-
a putut "să placă" - el a "deranjat" prin prezentarea lipsită de orice menajamente și de concesii a unei adolescențe debusolate, crescută în promiscuitate, "la umbra blocurilor-ghetou socialiste", cu frustrări de toate genurile (sociale, financiare, sexuale, afective) care duc la delincvență, violență, crimă. Un film rece, eliptic, cu o cromatică înecată în gri-cenușiu, cu o regie "absentă", care nu pledează, nu polemizează, nu moralizează, ci arată. Nu întâmplător, un astfel de film a fost distins cu Premiul Special al Juriului, al unui
Previzibilul Karlovy Vary... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15956_a_17281]
-
orice fel. Indiferent că aparțin unei bătrîne bolnave care-și redescoperă gustul pentru viață (Judi Dench) ori fiicei ei de o stupidă severitate (Carrie-Anne Moss), unei neveste umilite care renaște spectaculos (Lena Olin, soția regizorului) sau bărbatului ei de o violență obtuză, înnebunit de emanciparea femeii (Peter Stormare), unui tînăr preot pasionat de jazz ori unui bătrîn îndrăgostit întîrziat. Iubirea spirituală și iubirea carnală - deopotrivă în firea omului - sînt repuse în drepturi de către frumoasa cofetăreasă, care află și îndeplinește dorințele cele
Ciocolată și film by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15972_a_17297]
-
studio de creație, cît de un principiu și de un climat. Un om care a muncit, care a făcut ceva, care a avut rezultate, care și-a cucerit, teoretic, în timp, dreptul elementar de a fi respectat, e tratat cu violență minimalizatoare, cu invidie și ură. Nu e prima și nici ultima dată cînd valoarea suportă un tratament inadecvat; cultura română beneficiază, se știe, de o bogată tradiție în acest sens. Apoi, în lumea noastră cinematografică, din ce în ce mai săracă și mai dezorientată
Scrisoare deschisă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16004_a_17329]
-
spre sensul de agent uman, care concurează derivatele cu sufixe specifice (panacotar, panacotist) mi se pare paralelă cu cea care a transformat un împrumut recent din engleză - racket - din nume al acțiunii (de obținere ilegală de bani, prin șantaj sau violență) în nume al agentului specializat (tâlhar, jefuitor), cu pluralul, frecvent în româna actuală, rackeți.
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]
-
indiferență? Spectacolul se încheie, conform indicațiilor lui Mrozek, în ritmurile tangoului La Cumpacita. Aș fi simțit nevoia să recunosc aici, în cîteva cuvinte, sinteza analizei regizorului, exprimată prin alt tip de limbaj, cel al dosarului. Aș fi vrut să recunosc violența reținută, mecanica pașilor, visceralitate, sentimentul de posesiune, de izbîndă, tensiunea, confruntarea. Toate astea sînt în piesă și în schema dansului. Să nu fiu înțeleasă greșit. Nu vorbesc despre un moment de virtuozitate, în sine. Spectacolul s-ar fi terminat foarte
Nunta lui Artur cu Ala by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15594_a_16919]
-
Foarte bună în măsura în care se iau în serios ca scriitori. Dar unii dintre ei încearcă-n ultimul timp cele mai ilicite feluri de-a ajunge notorii. Mulți ar fi mirați să știe cît de sătui sînt cititorii germani, de exemplu, de violență și obscenitate doar de dragul scandalului. Nu mai merge, sînt lucruri care nu pot duce undeva. Bineînțeles, lumea românească de-acum e violentă și obscenă, iar arta legată de ea nu poate fi numai iubire și apă de trandafiri. Am tot
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
de justiție. În această defel aleatorie trecere în revistă urmează la rînd Hundstage/Dog Days - radiografia unei psihoze cu un pronunțat caracter de masă, acutizată la vreme de caniculă, executată cu rece detașare de către austriacul Ulrich Seidl, interesat de escaladarea violenței și agresiunii la o populație alienată din cauza saturării, a bunăstării în exces. Într-o proximă vecinătate geografică, la limita subzistenței își duc viața într-un adevărat cerc vicios membrii familiei din filmul slovacului Jan Cvitkovic Pîine și lapte/ Kruh in
Speranțele Salonicului by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15649_a_16974]
-
2001 ne arată că fractura între religii e reală și profundă, oricît ar încerca s-o umple cu vorbe goale adepții "corectitudinii politice". Uriașul scriitor Salman Rushdie avea dreptate să ironizeze refuzul politicienilor și jurnaliștilor occidentali de-a căuta sursa violențelor arabe în învățăturile "cărților sfinte" asiatice, ci nu în nebunia cutărui dezaxat. Acestor orbiri mai mult sau mai puțin vinovate (e vorba de aceiași oameni care în vara trecută n-au dat nici o atenție dărîmării de către talibani a statuilor budiste
Europa are urechile înfundate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15688_a_17013]
-
nu o forța să onoreze contractul inițiat de soțul ei (sex cu parteneri schimbați), prin grosolănia sa, îi amintește că este în viață. Această excrescență machistă nu are doar inocentul rol de a alinta suav vanitatea bărbatului. Ea ușurează integrarea violenței masculine (inclusiv ca manifestare fizică!) în circuitul evoluției spirituale feminine și legitimează provocarea suferinței ca o necesară cale către împlinire. Suferința fiind necesară, pasul următor e convingerea că, de altfel, femeii îi place. înclinațiile sadice ale masculului nu se pot
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
iubirea pentru o femeie poate să fie un mod de apărare. Recunosc că era un lucru pe care-l credeam doar pe jumătate. Am să revin la distopie mai încolo. Așa cum spui, 'blândețea' e o constantă, chiar dacă există momente de violență sălbatecă în unele poeme, uneori chiar în tonul poetic. Un Desperado e în general dizlocat. Ești dizlocat de două ori: o dată din Ungaria în Anglia, a doua oară de la pictură la poezie. E dizlocarea, în cazul tău, izvor de încordare
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
în artă, liniștea de doi bani nu liniștește pe nimeni. Poemele tale au un aer de viață dincolo de moarte. Menționezi în The Shared Bath 'intimitatea țestelor.' Scrii o poezie tăinuitoare, iar taina ta e dincolo. Pe măsură ce citim, descoperim urme de violență copleșitoare. Nu de puține ori m-am gândit intens la Chagall citindu-te. Ai aceeași visare îngrozită. E o asociere de vorbe nepotrivite, dar le topești cumva la un loc, așa că lectorul abia dacă-și dă seama că e pe cale
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
serviciu"... Cu un declic brusc, frigiderul începu să clănțăne în tăcerea nopții în timp ce visam un fluture mare cap-de-mort... Supt la față, osos, cu ochi adânci, depărtați, cu părul tuns scurt ascunzând un început de chelie și cu un aer de violență abia stăpânită, purtând totuși o urmă de duioșie. M-a întrebat, clar: ,, Vrei să-ți produc o suferință?" Cel mai mult m-a șocat predicatul, atât de cult, de intelectual: ,,să-ți produc..." Cei doi morți pe munte (Lacul Bâlea
Fiicele Indiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15697_a_17022]
-
ibidem). Sau: ,,poemul ca un pistol versurile ca gloanțe viața ca vestă antiglonț/ purtată direct pe iriși sînge și mușchi" (dîra de miere și sînge plutește între cer și pămînt). Firește, totul e doar o înscenare, un simpatic décor al violenței în efigie, în felul în care Breton nu ezita să afirme: ,,actul suprarealist cel mai simplu constă în a ieși cu revolverul în stradă și a trage în mulțime, la întîmplare". Un terorism de cabinet! Precum în frenetica învolburare a
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
relevării unei energii în sine, a unei defulări ce răspunde nu numai ,,stării de furie" avangardiste, ci și unei disponibilități de reconstituire a unor rețele ce leagă la un mod neașteptat fenomenele, de frămîntare a unei materii cu inepuizabile latențe. Violența nu este, după cum s-ar părea, o emblemă a nihilului, ci una a refuzului locurilor comune, a sintagmelor tocite, deci de afirmare a vieții ce se cere periodic reabilitată expresiv. Grație scăpărărilor unor cuvinte silite să se ciocnească, a organizării
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
și minoritatea din România, economic vorbind. Reprezentant el însuși al unei minorități, etnice însă, Zigu s-a numărat printre cei puțini care au crezut în idealurile Revoluției Franceze, nu și în groaznicele ei forme de manifestare. Lui Zigu îi repugna violența, indiferent de justificările autorilor ei. Ura violența, tocmai pentru că credea în treimea Libertate, Egalitate, Fraternitate. Observațiile de istoric îl făceau să n-aibă încredere în politicieni. Visa la o societate civilă suficient de puternică încît să-i țină pe politicieni
Marea bibliotecă a lui Zigu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15720_a_17045]
-
el însuși al unei minorități, etnice însă, Zigu s-a numărat printre cei puțini care au crezut în idealurile Revoluției Franceze, nu și în groaznicele ei forme de manifestare. Lui Zigu îi repugna violența, indiferent de justificările autorilor ei. Ura violența, tocmai pentru că credea în treimea Libertate, Egalitate, Fraternitate. Observațiile de istoric îl făceau să n-aibă încredere în politicieni. Visa la o societate civilă suficient de puternică încît să-i țină pe politicieni sub control. Poate de aceea îi plăceau
Marea bibliotecă a lui Zigu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15720_a_17045]
-
pe linie dostoievskiană a fenomenului legionar, fără să fi aderat la mișcarea legionară care, însă, îi trezise un pasionat interes, de presupus în căutarea acelor obscure filoane ce complinesc o psihologie de mase cu coloratură mistică și cu explozii de violență, nihilism, autodistrugere. Dezbatere care, de altminteri, continuă să genereze contrarietăți în acțiunea unor ipoteze puternic opuse și în societatea de azi, convențional numit post-comunistă. Asistent la Catedra de literatură română modernă, a profesorului Călinescu, mai apoi cercetător științific la Institutul
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
teoriilor sale (nici Dworkin nu este o "separatistă"), cît datorită domeniului delicat ales pentru studiu și acțiune politică, pentru că trebuie precizat de la început că Andrea Dworkin este o militantă cu merite chiar în avansarea unor proiecte de lege legate de violența împotriva femeilor. Agresiunile de stradă, violența în familie (incluzînd desigur abuzurile sexuale) și modul în care pornografia susține asemenea practici constituie temele majore ale seriei de texte (studii, articole, discursuri etc.) grupate în volumul Războiul împotriva tăcerii. între timp, unele
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
o "separatistă"), cît datorită domeniului delicat ales pentru studiu și acțiune politică, pentru că trebuie precizat de la început că Andrea Dworkin este o militantă cu merite chiar în avansarea unor proiecte de lege legate de violența împotriva femeilor. Agresiunile de stradă, violența în familie (incluzînd desigur abuzurile sexuale) și modul în care pornografia susține asemenea practici constituie temele majore ale seriei de texte (studii, articole, discursuri etc.) grupate în volumul Războiul împotriva tăcerii. între timp, unele dintre problemele asupra cărora Dworkin trăgea
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
femeii, și prin pornografie, sînt răspunsurile găsite de Dworkin. Pornografia cu care luptă Andrea Dworkin este aceea care, în reprezentări sado-masochiste, figurează femei supuse unor torturi inimaginabile, în extaz erotic: "Pornografia este propagandă misogină. Ea nu încurajează doar actele de violență împotriva noastră, ci vrea să ne și convingă că ele ne fac plăcere" (Feminismul: o agendă de lucru, 1983). Problema se agravează în cazul filmelor snuff în care asemenea agresiuni sînt autentice, filmate pe viu. Cunoscutul scandal legat de filmul
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]