1,336 matches
-
foarte apreciat dar care avea să treacă În desuetudine În saloanele boierești spre mijlocul veacului, nu constituia nici un fel de piedică În asimilarea noii mode, dansurile de salon occidentale, cadrilul, valsul, mazurca, pe care Barbu Lăutarul le cânta cu aceeași virtuozitate și sensibilitate. Storcea lacrimi cu romanța de o melancolie „sălbatică” „Tu-mi ziceai odată”, cu marșuri naționale și cântece țigănești, revărsări sentimentale și „izbucniri nebune, melancolice ale pustietăților”, cum citim În foiletonul din săptămânalul francez, care l-a făcut vestit
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
să aibă un rol pur estetic precum În cazul cubismului. Depășirea realului nu va explora autonomia expresiilor abstracte, ci va condensa Într-o imagine manipulată informații denotative și conotative aparținând arhitecturii. În această abordare, realul nu ar fi considerat inadecvat virtuozității și integrității artei (În accepțiunea teoreticianului modernist Clement Greenberg), ci arta Își va adaptalimbajul pentru a cuprinde complexitatea realului arhitectural vizibil și non-vizibil. Vom remarca faptul că un astfel de discurs imagistic va fi un artefact, artificial și neconcord cu
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
dar nu va fi niciodată autonom ci va completa discursul acesteia. Contemplate În continuarea secvențelor de fotografii „clasice― din categoria realismului aparent (vizual), miza unor atare imagini manipulate va consta În păstrarea realismului esențial prin a nu fi deviat În virtuozitate abstractă și de a fi exprimat condensat, eliberator, prin jocul conotativ, realități arhitecturale care dinamizateinterpretativ pot generaidei noi. Aceasta din urmă poate fi o provocare interesantă adresată imaginii: asumarea rolului generator de noi idei arhitecturale, prin interpretarea lucidă și „arhitecturală
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
cel mult, atmosferizare, spre acele stări și dispoziții lăuntrice, discutate deja. Cum va proceda autorul pentru a capta, în cheia stilistică a unei astfel de poetici (definibilă prin raccourci, discreție și finețe, atenuare „litotică”, a oricărei ostentații de ordinul vreunei virtuozități „tehnice”), cuvântul acelei „voci” interioare, „rostit” doar pentru sine, poate ezitant, ori încă „încețoșat”, tulburat, parcă, de teama de a-l duce până la capăt și a-l face astfel ireversibil? Lasă ori nu autorul, prin naratorul său (cu care nu
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
Dimpotrivă, Baltagul, Creanga de aur, Locul unde nu s-a întâmplat nimic, Nopțile de Sânziene mizează, întemeiat, pe o artă subtilă, de o paletă a procedeelor absolut remarcabilă ca flexibilitate și nuanțare, niciodată împinse însă către zona unor efecte de virtuozitate tehnicistă și demonstrativ „modernă”. Dimpotrivă. Autorul Baltagului alege calea „psihologicului sugerat” și nu pe cea a „romanului psihologic”. Nu optează pentru narația la persoana întâi, pentru „naratorul-actor” și narațiunea „homodiegetică”, dar integrează narației „tradiționale” (fără excese intruziv-auctoriale) crâmpeie, „enclave”, chiar
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
amici numeroși și nu de puține ori a fost afectuos chiar cu subsemnatul. În jurul său roiau poeți și literați amuzanți între care cel mai drag i-a fost Tonegaru, atât de devreme plecat dintre noi. Trona în saloanele literare cu virtuozități 1 Mihai Drăgan - Reacții critice, Iași, Editura Junimea, 1973 2 op. cit., p. 160 104 de gest, rostind solemne condamnări și oferind cununi de formule universitare. Nu am citit mulți autori scriind cu atâta detașare și eleganță stilistică. Cultiva cuvântul cu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
diametru de 7,5 cm, singurul instrument melodic al aborigenilor, și acesta Împrumutat se pare de la papuașii din Noua Guinee. În scenă Întră treptat dansatorii care execută cu pricepere mișcări, mai Întâi lente, apoi tot mai alerte, nu lipsite de virtuozitate, sugerând mersul animalelor, scene de vânătoare, de război, prezența spiritelor protectoare. A doua zi, dis-de-dimineață, la răsăritul blând al soarelui, ne reîntoarcem, nu mai Înainte de a mai admira Încă o dată comorile aborigenilor din „Timpul Visării”: Kings Canyon, Kata Tjuta, Uluru
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
grandorii construcțiilor umane din dorința apropierii de Măreția Creatorului (Monaco; Sf. Sofia-Istambul; Cornul de Azur). La aceasta putem adăuga plăcerea privirii freamătului de culoare cuprins pe zidurile patinate ce mărginesc canalele din laguna Veneției (Gondolă la Veneția; Veneția Istambulului). Totuși virtuozitatea acuarelistei o descoperim în mica imagine „Saint Tropez”- trecerea poetică între zi și noapte în care totul se odihnește în reflexul auriu al lacrimilor luminii solare revărsate în întunericul mării. Prezenta expoziție dezvăluie adevăratul filon de aur existent în sufletul
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
un sumum, un dat finit ce prin valențele-i expresive se eliberează de efemer. Piese bine armonizate într-o expoziție echilibrată vădesc faptul că artista a adăugat sensibilității înnăscute un travaliu ce a ajutat-o să-și însușească „tainele” meșteșugului. Virtuozității cu care realizează majoritatea lucrărilor, Viorica Toporaș îi adaugă și subtitlul „joc secund” al titrărilor, căci numind un anume ansamblu floral propune, de fapt un haiku (să amintim doar „Și viața aceea violetă...”). Nuanțarea violetului ce amintește de piesele sale
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
comerț profitabil cu icoane provenite din Creta. La acești refugiați, în icoanele lor se oglindea legătura neschimbată cu istoria și tradiția civilizației patriei mame pierdute(...), aceasta contribuind la păstrarea tipologiei școlii grecești. Astfel caracterul tipic al icoanelor acestei perioade este virtuozitatea tehnică și ma‑ rea varietate a modelelor iconografice. 8.4. Secolul al XVII‑lea până la Conciliul Vatican al II‑lea În primul sfert al secolului al XVII‑lea iau ființă multe școli de pictură re‑ ligioasă. Pictura școlilor este rafinată
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
sale componistice. Interpretate în primă audiție la 9 ianuarie 1904, la Societatea Națională de către pianistul spaniol Ricardo Viñes, Estampes vor aduce confirmarea reorientării spre noi mijloace de expresie ale limbajului muzical, dar și redimensionarea orizonturilor universului său estetic. Marcat de virtuozitatea artei japoneze, Debussy dă glas unei noi concepții ornamentale de structurare a discursului, reflectată în natura arabescurilor decorative și rafinate ale Pagodelor, figurațiile de chitară ale Serii în Grenada cu ritmul său languros de habaneră, precum și în motivele stilizate ale
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
3. Jardins sous la pluie (Grădini sub ploaie) Precizia tactilă strălucitoare a motivelor stilizate din Jardins sous la pluie aduce în prim-plan o manieră tradițională de pianistică, ce datorează mult Clavecinului bine temperat al lui J. S Bach, precum și virtuozității expresive a Studiilor lui Frédéric Chopin. În pofida uniformității de avansare, figurațiile dețin o mare forță sugestivă, creând cu ingeniozitate o adevărată pictură sonoră, un caleidoscop de lumini și umbre creat prin juxtapunerea unor variate culori tonale (minor, major, scară în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în scopul de a construi imaginea iconică de „val”, ce își află culminația în fragmentul măsurilor 48 - 50 ( f ). Claritatea interpretării arabescului superior se va asocia cu precizia ritmică a octavelor din registrul grav, executate cu un atac legato. Deși virtuozitatea pianistică în creațiile debussyiste servește rareori în construcția punctelor de climax, Reflets dans l’eau reprezintă una dintre excepțiile acestora, afișând o pasiune de o amploare cu adevărat lisztiană. După o reproiectare a temei secunde în prim-planul registrului acut
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
valori de , expuse într-o revenire a tempoului inițial, precum și din insistenta repetiție la care se face recurs. Figurația de final a codei, declanșând reale analogii cu renumitele cadențe în stil lisztian, ne apare ca o scânteietoare celebrare a vieții. Virtuozitatea, atât de rar întâlnită în muzica pentru pian a lui Debussy, egalează pentru o clipă dezinvoltura acrobatică a predecesorului său romantic. Rapiditatea și luminozitatea figurațiilor în combinație cu disonanțele fugitive ale texturii armonice generează impresia de transparență. Libertatea improvizatorică decurge
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
mer cea de-a treia mișcare din suita orchestrală La mer (1905) recunoaștem aici rumoarea murmurată, dar și amenințătoare a introducerii, urletul oceanului răscolit de valuri, dar și grandioasele sonorități orchestrale ale acestei creații premergătoare. Deși expune o manieră de virtuozitate pur lisztiană, preludiul Ce qu’a vu le Vent d’Ouest se plasează departe de semnificațiile romantice ce antrenează imaginația la audierea Furtunii din Anii de pelerinaj. Eroul lui Byron, în lupta sa cu forțele supranaturale, este înlocuit de această
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
audiție la 5 aprilie 1913, de către pianistul spaniol Ricardo Viñes, la Societatea Națională. Senzația unei încântătoare plutiri își va afla corespondența sonoră în opțiunea pentru tempo Rapide et léger, care, asociat ritmului uniform , va asigura cadrul optim al „demonstrațiilor de virtuozitate” ale personajelor invocate. La nivel interpretativ, tempo-ul ar trebui să se încadreze în limitele indicației metronomice de , creându-se astfel un flux sonor perpetuu ce emană vioiciune și prospețime. Caracterul efervescent al inspirației sonore ce iradiază vitalitate marchează o
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de o intensificare a emoției, ce își află detensionarea într-o bruscă relaxare după momentul atingerii tensiunii maxime. Cu siguranță, Debussy contează, deopotrivă, pe efectul teatral generat de dificultatea execuției percepută atât vizual, cât și acustic, în pagini de o virtuozitate aproape lisztiană. Acestea concretizează o adevărată provocare acrobatică, într-un caracter impetuos și exacerbat, adresată interpretului în mod paradoxal de către un artist ce se afirmase inițial ca maestru al introvertirii. Printr-o continuitate de concepție asistăm la un nou discurs
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
comerț profitabil cu icoane provenite din Creta. La acești refugiați, în icoanele lor se oglindea legătura neschimbată cu istoria și tradiția civilizației patriei mame pierdute(...), aceasta contribuind la păstrarea tipologiei școlii grecești. Astfel caracterul tipic al icoanelor acestei perioade este virtuozitatea tehnică și ma‑ rea varietate a modelelor iconografice. 8.4. Secolul al XVII‑lea până la Conciliul Vatican al II‑lea În primul sfert al secolului al XVII‑lea iau ființă multe școli de pictură re‑ ligioasă. Pictura școlilor este rafinată
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
nu numai acordajul excepțional al instrumentelor, dar și tehnicile în care acordajul vizează schimbarea subită, neașteptată a unor relații în interiorul discursului sonor. Posibilitățile umorului redat prin astfel de scordaturi sunt multiple. Poate apărea între cadrul tonal imprimat și cadența de virtuozitate concepută în afara tonalității de bază a lucrării, pasajul, cântat oricât de perfect din punct de vedere tehnic, va suna fals ca în Gluma muzicală a lui Mozart. Scrisă pentru a distra și, deliberat, într-un mod stângaci impropriu, creația celebră
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
curent literar de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Parnasianismul a apărut ca o reacție (neo clasică) la romantism, cultivând expresia impersonală, descriptivă, ornamentală și cizelată, raportată la peisaje exotice, dar și la obiecte de artă, cărora le consacra poezii de virtuozitate formală (sonet, rondel, rondo, gazel ș. A.). Parnasianismul promova: impersonalismul; natura obiectivată - în viziuni întemeiate pe receptarea strict senzorială a lucrurilor; cultivarea formelor fixe de poezie (sonetul, rondelul, glosa, gazelul etc.) și a tiparelor prozodice alambicate; elogiul civilizațiilor (arhetipale și interferențiale
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
ținutei și să sondeze respirația ascultătorilor săi. Părea un rug În deplină ardere, la căldura căruia se desmorțesc simțirile, apropiindu-se de cer. Nicolae Costenco - constata cu satisfacție că În Basarabia: o pleiadă de maeștri dirijori organizează cu pasiune și virtuozitate coruri care uimesc țara la concursuri. Sufletul basarabean, rebel la disciplină, sub bagheta acestui magician, produs direct al conștiinței muzicale tradiționale din Basarabia, se lasă Închegat În tact și tonalitate, prezența acestui omuleț... electriza. Nicolae Dunăreanu, venit la Ismail din
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
care-l propune dicționarul Littré: "Nume dat în glumă zețarilor în ateliere". Dacă ne gîndim la faptul că zețarul este cel care aliniază semnele, nu putem omite că singe [maimuță] este anagrama (grafică) a lui signe [semn]. Gimnastul trapezist, în ciuda virtuozității sale fizice, este deci mai puțin îndemînatic decît cel care aliniază și execută parangonajul semnelor limbii. Majusculele desenează "figura tipografică" a cuvîntului-titlu. De fapt, poemul se prezintă ca un joc de forme grafice ale primelor trei litere din titlu (G
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
tiparul adulat al prostiei omenești.] Prin privilegierea ritmului este mimat ritmul exercițiilor gimnastului; dezarticularea ritmică de la sfîrșit corespunde cu finalul lor și cu concluzia "salut". Așa cum se întîmplă adeseori la Ponge, putem citi acest poem ca pe o declarație poetică. Virtuozitatea gimnastului, pe care textul îl reduce la rangul de tipar al "prostiei", aduce cu cea a poeziei versificate cu care acest text se joacă subtil. Fără sonete, ode, epigrame" spunea Ponge, fără versuri în sensul propriu al termenului. Ponge opune
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
gimnastului, pe care textul îl reduce la rangul de tipar al "prostiei", aduce cu cea a poeziei versificate cu care acest text se joacă subtil. Fără sonete, ode, epigrame" spunea Ponge, fără versuri în sensul propriu al termenului. Ponge opune virtuozității pretențioase a versificatorului o scriitură debarasată de artificiile versificației. Însă o proză la fel de densă ca și versul în textura sa. Referințe și lecturi recomandate - Jean-Michel ADAM, Jean-Pierre GOLDENSTEIN: Linguistique et discours littéraire, Paris, Laroussse, 1976: 42-59. - Jean-Michel ADAM: Pour lire
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
În funcție de aptitudinile personale ale muzicianului, de experiența sa și de cît de des a repetat, acesta s-ar putea lipsi de sprijinul extern pe care semnele scrise sau tipărite îl oferă memoriei sale. Dar, oricare ar fi gradul său de virtuozitate, el nu va reține toate operele pe care le-a interpretat, încît să fie în măsură să reproducă după dorință, în orice moment, pe oricare dintre acestea. În orice caz, dacă muzicianul ar fi izolat și privat de toate mijloacele
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]