1,121 matches
-
fi un tipar pur inițiatic. Antofiță prinde, ca și în colinde, la a noua încercare puiul vidrei și îl chinuie pentru a afla de existența peștelui miraculos. Chemată de plânsul lui, vidra vine la suprafață și îi aduce flăcăului pescuitul visat, nu fără a-l și pedepsi. Scufundându-i vasele și înecându-i pescarii, vidra îl obligă de fapt pe Antofiță să treacă prin abluțiunea inițiatică: el este înghițit de apele începutului și iese din ele chiar în insula de unde s-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
naivă. Mie această schimbare mi-a dat aripi, visam la arta naivă, dar, lucrările începute trebuiau terminate. Cu aceste lucrări mari mi-am propus să obțin premiul I la următoarea ediție. Munca nu a fost zadarnică deoarece am obținut premiul visat și totodată titlul de laureat al festivalului. Premiul obținut m-a impulsionat, urmând apoi o perioadă de glorie. Am realizat chiar și o expoziție personală în incinta instituției în care lucram, la care instituția, prin atelierul de tâmplărie mi-a
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
foaie de cort, ci cară În rucsac - eufemistic vor- bind - toate facilitățile citadine cu care s’a obișnuit: șoseaua, benzinăria, buticul, cârciuma, hotelul, lada de gunoi; adică antropizează, chiar dacă În mai mică măsură, și acel mediu natural, cândva sălbatic, neobținând visata evadare din citadin, ci doar schimbarea locului. În schimb, activitatea din oraș nu diminuează, ea fiind organizată În foc continuu. Iar orice activitate productivă e În sine poluantă, căci ea Înseamnă extracția negentropiei din materia primă și Înglobarea ei Într
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
năruie. Doctorița, obișnuită să vindece oameni, căuta disperată un tratament pentru tata, căuta să-l smulgă din tristețea lui tăcută și să-l întoarcă la ea, întremat, gata s-o iubească amețitor, ca la început. Irina n-a găsit panaceul visat. În schimb, însănătoșirea tatei s-a produs altfel. Nu era însănătoșirea așteptată de ea, dar era o însănătoșire. În planurile de construire a hidrocentralei, era prevăzută și strămutarea unei mici localități, Satul Vechi, chiar așa se numea. Vatra sa avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
dar mă abțin, îmi stăpânesc emoția, învăț să mă comport și eu cum se cuvine, nu ca un copil fără minte, vreau să fiu la înălțimea momentului. Îngerul Lazarus scoate de sub sutana ce pare croită din aur lichid cărticica mult visată și mi-o întinde fără cine știe ce solemnitate, cu un aer firesc, de parcă mi-ar da ceva ce mi se cuvine negreșit, iar nu cartea tuturor secretelor. Mă pregătesc s-o deschid. Mi-e teamă, mi-e o teamă grozavă să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
adică la locul ei de muncă, la spălătorie. Stând pe taburet în fața focului aprins, mama se bucura asemenea arabului care, mergând pe lângă cămila lui răbdătoare, prin soarele ucigător și furtunile orbitoare de nisip, ajunge în cele din urmă la limanul visat, care pune capăt suferințelor sale: OAZA. Antonia, colega ei de muncă și de suferință, la vederea mamei a rămas uimită. Rozalie, Rozalie! Cine te pune să faci acte de vitejie??! Copiii tăi n-au tată; vrei să rămână și fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
fost mălaiul copt scoțând aburi fierbinți. Eram singur în bancă și n-am mai rezistat Am pus cu grijă mâna și... l-am înfulecat. Mi-am însușit prin furt o turtă de mălai De-acum închisă-i calea spre mult visatul RAI. Dar șoarecii nemernici se zvârcoleau în burtă Și mă mușcau cerându-mi o porție de turtă. O! Himalaia toată s-a prăbușit pe mine Strivindu-mă sălbatic sub valuri de rușine. Și sufletul și trupul atâta m-au durut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
solemnă să-ți spună, Cu glasul de cinstire-al tuturor, Că viața e splendidă cunună Unui destin ce s-a știut dator Mereu lângă al Patriei Erou - Pe românescul veșnic plai de dor - Să poarte-n slavă timpul țării nou, Visat, zidit de un erou popor.“ („Cu glasul de cinstire-al tuturor“, Scînteia, 8 ianuarie 1984) „În noul timp al patriei, lucidul Și cutezatul vis spre viitor Se-adună în credința tuturor Prin trei cuvinte-adânc gravate-n inimi: Poporul, Ceaușescu și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pardesiul le asortau cu ghetele, iar briantina și apa de colonie, folosite fără zgârcenie, încheiau gama pregătirilor. Astfel, gătit ca un mire în fața altarului, fericitul îndrăgostit pleca în mare grabă, pe potecile cele mai scurte, ca să nu întârzie la mult visata întâlnire. Colegii urmau să ducă tratative cu pedagogul și cu șeful de meditație să nu bage de seamă ora nocturnă la care respectivul învoit se întorcea din oraș. Ca să se achite față de colegii care l-au ajutat să arate ca
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
privesc în gol... Așa-mi trebuie! Ulciorul, care a mers de atîtea ori la apă, tot trebuia să se spargă odată prostia mea de-a face curte femeilor măritate ori divorțate, amăgindu-mă de fiecare dată că am găsit iubirea visată! Numai că... Eah!... Ce rost mai are să mă zbucium?! M-am aprins întotdeauna de la prima scînteie și am ars în întregime, trezindu-mă, în final, singur și epuizat, dar abia așteptînd o nouă scînteie, care să mă renască din urmele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
a hainei de azbest și clatin din cap afirmativ : Rămîn destule, Vlade... Datoria noastră, însă, e să visăm la cele frumoase. Și să luptăm pentru ele. Vlad se întinde din nou, începînd să recite: Mereu să cheamă țara de inimă visată, / Pe cîmpuri trandafiri fug picurînd tăcere."3 Fir-aș al naibii, că bine-i cînd învingi!... Și cum e "țara" aceea? întreb eu. Minunată!... Așa, în ochii lumii, nici eu nu o recunosc; dar acolo, în intimitate, cînd mă întîmpină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
-mi dă pace!...", gîndesc imediat ce usturimea din stomac se estompează. Mă uit cu lehamite la patul meu de fier, sub care stau îngrămădite scîndurile și suporții metalici pentru biblioteca proiectată. Nici măcar nu mă pot înfuria că nu am primit garsoniera visată. Mi se pare că totul s-a întîmplat demult, așa de demult, că privesc întîmplarea detașat, indiferent, ba chiar cu puțină ciudă că-mi pierd vremea gîndindu-mă la ea. "De mîine îmi iau concediu de odihnă și termin capitolul pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Scumpa mea, dulcea mea copilă mult iubită, le-am mai spus și că, orice ai face, n-am să te reneg niciodată și că ai să rămâi odrasla pântecelui meu, a sângelui meu, a creierului meu, a inimii mele: copilul visat. Nici lașitate, nici „salamalec“, nici înjosire ca să-mi scap pielea. Strivită fizic, dar cu fruntea sus, cu capul sus. Și așa are să fie până la sfârșit, sper. Îmi pare atât de rău după cărți; nu-mi dădusem seama, până acum, ce
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
bune urări, Jane Cardozo Treisprezece Urc cu pași împleticiți treptele blocului în care stăm. Îmi caut cheia abia ținându-mă pe picioare și, după trei încercări ratate, reușesc să bag cheia în broască. Din nou acasă. Din nou liniștea mult visată. — Becky? Tu ești? Aud vocea lui Danny printre sunetele pașilor mei pe scări. Mă uit spre etajul de sus cu privirea în ceață. Mă simt ca după un maraton. Nu, ce un maraton, șase. Ultimele două săptămâni au fost o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Mă bucur că ați intrat în casă nouă. Să fie într un ceas bun și să aveți parte de o atmosferă prielnică scrisului. De cînd m-am mutat, acum cinci ani, am devenit alt om. Am, în sfîrșit, camera mea, visată o viață, unde mă pot retrage între cărți și reviste. Iar dacă am din partea soției mele aceeași înțelegere ca mai înainte, atmosfera e cu totul alta. Nu mai am parte de nimic „comun”, așa ca în trecut, sîntem singuri în
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
să se cunoască calitățile curative ale acesteia și pentru a se crea o alianță cu spiritul plantei. În general, așa obține un curandero cunoașterea și puterea în arta vindecării. Întâlnirile cu spirite se întâmplă de regulă în timpul viselor sau în timpul „visatului cu ochii deschiși” sau al viziunilor (Lumea imaginară). În medicina personală, întotdeauna vor exista plante maestre care vor ajuta și potența calitățile ierburilor de dietă și deasemenea vor ajuta participantul să mențină conștiința majoră și concentrația în timpul viselor (vise lucide
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
gând. Simți o caldă recunoștință, spunându-și în mintea lui că mamă-sa avea încredere în ceea ce plănuia el să înfăptuiască, și continuă să netezească și să șlefuiască scândurelele care în mintea lui, vor deveni cutia de rezonanță a viorii visate. Maria scoase din fântâna de lângă poartă, mai multe căldări de apă, pe care le goli în teuca din ocol pentru oi, iar vițeii se adăpară, rând pe rând, din găleata cărată de femeie. Zilele și nopțile își urmau cursul lor
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
se deschide și cineva strigă: „Stați! Nu trageți, că omul acesta e de-al nostru!” În scurtul răstimp i-am zărit fața negricioasă și o mustață a la Hitler. Acum așteptam apariția celui venit de la București. Deodată zăresc pe cel visat, mă îndrept spre el întrebându-l dacă nu cumva a venit pentru cazul meu și-mi spune că da”. Se recomandă, mă invită la etaj într-o încăpere izolată pentru discuții. Fapt incredibil pentru alții, acest vis, însă pentru mine
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
ouzo în timp ce patroana udă vârtos pe jos și florile ce dau o notă de veselie locului. Pe Liviu continuă să-l sâcâie durerile care acum s-au localizat în gât. Vineri 28 iulie 1995- Knosos- Creta Iată-ne în mult visatul palat din Knosos. După aproximativ două ore de vizitare ne-am așezat pe zidurile lui, la umbră, Liviu pentru a face câteva schițe, iar eu pentru a-mi nota ultimele impresii. Este răcoare la umbra pinilor, greierii cântă și din
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
sfârși așa. Vor fi și altele și astfel, calendarul se va subția, filă cu filă, și noi nu ne vom da seama cum s-a scurs timpul. Am uitat să spun că luni, 21 iulie, am fost la Barcelona mult visată. Primul contact cu acest mare oraș a fost peste așteptările mele, care, oricum, nu erau mici. Barcelona este cel mai frumos oraș pe care l-am văzut până acum și mi-a mers direct în suflet. Luni 28 iulie 1997
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
și în sala cu lucrări din perioada albastră. Deși aici toate lucrările mi-au plăcut, am fost decepționată din cauza numărului restrâns al tablourilor - dar asta nu mai e vina lui Picasso - și, de supărare am uitat să-mi fac fotografia visată. Puteam să mă întorc și să găsesc un moment de răgaz - căci publicul numeros (luni 25.28. '97) se perinda rapid și, după cum se vede pe fața lor, vizitatorii sunt dezorientați - dar am zăbovit în sala cu Meuinele, unde deși
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
i-am mărturisit și lui Liviu - că mi-e teamă, după atâta așteptare, nerăbdare și documentare să nu mergem la „pomul lăudat”. După un drum parcurs cu grija și teama de-a nu ne rătăci, am ajuns în orașul mult visat, unde eram așteptați de Dimitrin, care nu vorbește decât bulgărește, dar care a adus cu el o frumoasă fată pistruiată și cu ochii albaștri ca marea, vorbitoare de limba engleză. Ne-a întrebat unde vrem să fim cazați - în stațiune
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Ce-ați zice dacă într-o zi v-ați trezi în față cu un negru, în inima Braziliei, recitând în românește "Somnoroase păsărele"? V-ați freca la ochi, v-ați ciupi ca să vedeți că sunteți viu și treaz și nu visați, v-ați spune că așa ceva nu există și în final ar trebui să spuneți precum Galilei "E pur și muove", precum Arhimede "Evrika" sau Hamlet "E ceva putred în... Brazilia"! Pe negrul respectiv eu l-am văzut în carne și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și Împreună preiau liber toate aceste metode eclectice de lucru, le selecționează și le transformă Într-un spectacol original, o expresie a propriei lor creativități. Sigur că suntem departe de școala ideală imaginată de Gordon Craig. Nu am găsit insula visată unde să ne retragem cu un grup de tineri candidați În Arte și să căutăm secretul Încă nedescoperit al teatrului. Dar poate nici nu mai e posibil să te retragi din lume În condițiile de azi, când ideea americană de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
cu izgonirea mea din Scaunul Moldovei. Și a scăpat șobolanul? se repede Alexandru speriat. Nu mi-am aflat odihna până nu l-am scos din bârlogul de la Buda. I-am întins o cursă, dându-i pe la nas cu "Scaunul" mult visat. Prea flămând de putere, a mușcat momeala: chipurile "se pusese la cale un complot împotriva mea, și marii boieri îl pohteau iarăși în Scaun." Alexandru bate din palme cu bucurie, cu înfrigurare: Șobolanu' a mușcat!? L-ai tăiat! Așa-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]