1,808 matches
-
Codreanu a luptat și a căzut împreună cu alte mii dintre cei mai buni ai lui, numele Căpitanului nostru nu poate să apară într-o publicație, cărțile cu cu gândurile și lupta lui sunt interzise, iar cântecele care i-au cântat vitejiile și i-au însuflețit toată acțiunea, sunt oprite cu pedeapsă de muncă silnică. Toate acestea nu se întâmplă din cauză că Mișcarea Legionară de azi ar fi alta decât aceea de pe vremea când trăia Căpitanul, ci pentru că azi, ca și ieri, Garda
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
imaginii, lumea reală lăsând loc imaginarului și fantasticului. Statuia are și puterea de a se ridica la nivelul simbolului, de exemplu, Gânditorului de la Hamangia exprimă starea de gândire, Venus din Milano simbolizează frumusețea sau David al lui Michelangelo ce arată vitejia și curajul. Caracteristica simbolistică a statuii poate fi observată și în cadrul barocului, în lărgirea spațialității statuii pentru a face posibilă mișcarea în spațiul formelor imense, așa cum se întâmplă în Apollo și Daphne de Gian Lorenzo Bernini care are ca finalitate
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ca model pentru suflet, ne rămăne să căutăm ce este cetatea dreaptă. Iar cum dreptatea e de căutat printre virtuți, și cum virtuțile sunt corespunzătoare claselor, dreptății îi rămăne să fie, cum spune autorul deja menționat, condiția suficientă a înțelepciunii, vitejiei și cumpătării. Ajungem la concluzia că omul drept este omul în care fiecare parte a sufletului (rațională, pasională și dezirabilă) își face funcția proprie. Dreptatea este deci o armonie sufletească. Cu toate că s-a ajuns prin multe șlefuiri și decantări la
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ramona Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2299]
-
sancti Benedictini, ed. Mabillon-Ruinart, Paris, 1668-1701, vol. II, p. 534). Dimensiunea militară este și ea subliniată în „Vita Arnulfi”: Nam virtutem belligerandi seu potentiam illius deinceps in armis quis enarraret queat? („Căci cine ar putea să dovedească în mod amănunțit vitejia războinică a acestuia?”) (în Monumenta Germaniae Historica, Scriptores Rerum Merovingicarum, vol. II, p. 433) (apud Riché, op. cit., p. 398). Dimensiunea funcționărească a pregătirii tinerilor palatini merovingieni este atestată de cei care au ocupat asemenea funcții: Aredius avea cancelarii fortiter officium
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a vrut nici să-l laude, nici să-l blameze pe Ulise - crede Antistene. Dar scoliarhul era de altă părere, și anume că în Odiseea nu există polytropoi, adică „oameni cu gânduri ascunse care rostesc altele”; nu numai înțeleptul Nestor, vitejii Aias și Ahile și nici chiar Ulise nu sunt înfățișați de Homer în acest fel. Așadar, vorba nu li se potrivește. Mai subtil însă, Antistene bagă de seamă că termenul polytropos poate căpăta mai multe sensuri, inclusiv pe cel de
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dreptul civil roman, și numele dacic și latinesc (...)" (Cantemir, 1967, 72-73). Ca și în secolele ce au urmat, și atunci a fost nevoie de personalități extraordinare, de care noi avem nevoie ca să facem lucruri mari. Dragoș descălecătorul, sau Ștefan cu vitejia sa. Aura acestora se răspândea asupra celorlalți, generând interpretări laudative, precum aceea a leahului care scria la 1552 cât de viteji eram. Deși în cele două secole (al XIX-lea și al XX-lea) asupra căror ne aplecăm mai mult
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ignorate și de Bologa, la prima sa prezență în juriul Curții Marțiale), eroul va da curs emoției culpabilității. Tatăl lui Svoboda fusese, acasă, spînzurat. Discuția între ofițeri relevă și acest act de injustiție: Dacă în vreme ce tu, aici, suferi sau faci vitejii, niște ticăloși ar spînzura acasă pe tatăl tău sub o învinuire oarecare, spune, eroule, n-ai imita pe Svoboda? Adică tatăl spînzuratului?... întrebă Bologa cu ochii cît pumnii, întinzînd gîtul spre Gross. Bine, atunci de ce n-a vorbit, de ce? Și
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
servi ca izvor numai prin informațiile legate de relațiile și expedițiile lui Vlad Țepeș în mediul negustorilor sași), povestirea slavonă, nu lipsită de unele accente acuzatoare cu privire la cruzimea excesivă a voievodului, îi compune acestuia un portret ale cărui dominante sunt vitejia, înțelepciunea, mândria, orgoliul de „mare stăpânitor”, trăsătură preluată din tradiția bizantină. Sunt scoase în evidență latura antiotomană a acțiunilor voievodului, lupta cu boierimea pentru centralizarea statului, măsurile sale de o extremă severitate fiind menite să îndrepte neajunsuri social-morale frecvente în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288993_a_290322]
-
oastea slăvitului Ștefan cel Mare. Dorman s-a așezat la vărsarea Uzului în Trotuș, Coman, mai la deal, pe malul Trotușului, și Timofte, la vărsarea apei Dofteana în Trotuș. Ștefan cel Mare i-a dăruit lui Dorman, drept răsplată pentru vitejia sa, munții și dealurile de pe Valea Uzului, unde el a înființat o așezare omenească. În amintirea sa, urmașii care au venit au numit satul Dormănești, iar mai târziu Dărmănești, așa cum este cunoscut și în zilele noastre”. 10. “Peștera Necunoscută” “Se
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
10 mai . La scurt timp, Decretul regal din 24 mai 1897 statornicea instituirea „zilei de 10 Mai ca zi de sărbătoare școlară pentru toate școlile din țară”, căderea Plevnei (28 noiembrie 1877) urmând să fie sărbătorită, ca zi simbol a vitejiei ostașului român, iar elevii să fie antrenați În susținerea unor programe cultural artistice consacrate comemorării eroilor neatârnării . Un an mai târziu, o altă circulară (14 aprilie 1898), adresată de această dată directorilor școlilor primare, insista asupra sărbătoririi zilei naționale. În
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
Alecsandri (un volum de doine tipărit în 1852, îmbogățit și reeditat în 1855). O încercare timidă de literatură originală e nuvela istorică Popa Stoica Farcaș, unde o sentimentală intrigă de dragoste se împletește cu evocarea, pilduitoare, a unor vremuri de vitejie sub domnia lui Mihai Viteazul. Memorialul O călătorie pe Dunăre în ghimie (1851), cu supratitlul Arabescuri este o relatare cu momente patetice, de exaltare romantică (sub influența lui Lamennais și Mickiewicz), despre trimiterea în exil a unor fruntași pașoptiști. V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290628_a_291957]
-
oamenii de rând. La români drama liturgică pătrunde mai târziu, fenomenul fiind vădit înrâurit de teatrul popular apusean, în special de cel german și maghiar. Autorii acestui tip de teatru s-au inspirat din evangheliile apocrife, legendele hagiografice, cântecele de vitejie și chiar din romanele populare. Spectacolele care alcătuiesc repertoriul dramei religioase sunt Irozii, Mironosițele, Adam și Eva (Jocul cu pomul) și Lăzărelul. Cunoscută în cea mai mare parte a Moldovei, drama Irozii sau Vicleimul circulă în Muntenia și sub numele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
264. În acest caz, în literatura de călătorie, olandezii se reprezentau prin intermediul prototipului eroului mitic, care era de fapt o exagerare a unor fapte și personaje reale. În realitate, autorii literaturii de călătorie au oferit publicului eroi și fapte de vitejie pentru a satisface nevoia de repere mitice ale societății de la vremea respectivă, cu care puteau construi o identitate proprie, lăsând în urmă dominația spaniolă. În aceeași logică a fost construit și mitul lui William de Orange, în cazul căruia istoria
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
mai frecvent românilor în 1988 se regăsesc tot printre primele zece caracteristici pozitive în 1993 (cinstea, hărnicia, ospitalitatea, patriotismul, munca, omenia). Aceste caracteristici menționate în ancheta din 1988 nu mai apar în stereotipul etnic pozitiv relevant de ancheta din 1993 (vitejie, curaj, devotament față de patrie și popor, corectitudine). Și în ordinea dată de frecvența trăsăturilor psihomorale pozitive s-au înregistrat schimbări: în 1988 pe primele trei locuri erau menționate cinstea, hărnicia și ospitalitatea, iar în 1993 ospitalitatea, hărnicia și omenia". (Septimiu
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
este acel nume glorios, care cu armele în mână a alungat abuzurile și a înduplecat pe Poartă a pune în lucrare juruelile pe care ei demințesc de atâtea ori”. Se aminteau proclamațiile lui Tudor Vladimirescu, în care se văd „bărbăția, vitejia și iubirea de patrie”. Regenerarea unui popor se produce cu adevărat atunci când „vine din chiar sânul său, prin ai săi, iar nu din mână străină, fie aceea oricare, pururi egoistică, interesată, subjugătoare” . Este clară referirea la protectoratul rusesc. Sunt evidențiate
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
pe pereții din hol, plin de reproduceri ale unor litografii din perioada Bucovinei imperiale. Porțile muzeului se deschid în cele din urmă, iar ceea ce văd îmi depășește așteptările : un discurs muzeal al național-comunismului din anii 1980, bazat pe rădăcinile daco-romane, vitejia lui ștefan cel Mare și războaiele de „neatârnare”. Îmi plac liniștea din muzeu, mirosul de praf amestecat cu cel de la motorina cu care a fost frecată podeaua și lemnăria, parcă aș călători în trecut. Bucuria îmi este de scurtă durată
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pe deasupra, și unchiul lui Păunescu, cel care e prieten cu ministrul poet Petre Gigea. Ei? îmi aprobați sau nu? Și i se aprobă. Ce este însă de-a dreptul caraghios mi se pare altceva. Păunescu se împăunează cu faptele de vitejie ale unchiului său tot așa cum cineva s-ar lăuda cu un văr care a fost campion de box, deși el este un sfrijit, cerând stima și respectul fizic datorate calităților celuilalt. Pentru că Adrian Păunescu, cel care se erijează în mare
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
orbitoare de nisip, ajunge în cele din urmă la limanul visat, care pune capăt suferințelor sale: OAZA. Antonia, colega ei de muncă și de suferință, la vederea mamei a rămas uimită. Rozalie, Rozalie! Cine te pune să faci acte de vitejie??! Copiii tăi n-au tată; vrei să rămână și fără mamă? De ce faci asemenea prostii? Pe timp de crivăț omul stă cuminte la casa lui. Nu iese nimeni din bârlog! Ai dreptate, Antonia, ai dreptate. Pe plita unde se găseau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
și lacrimi (București, 1932); Duduia Adela (București, 1932); Priveliști basarabene (București, 1941 - Premiul Academiei Române); Gospodarul din Orhei (București, 1942); D-aia n-are ursul coadă... (București, 1943); Moldova de la Nistru (București, 1943). În Biruitorii de la Țiganca (București, 1943) ne prezintă vitejia și eroismul ostașilor români în luptele pentru eliberarea Basarabiei. În corespondența din ultima perioadă a vieții, el își „inventaria“ opera care urma să fie publicată postum, precizând că are pregătite douăzeci de volume manuscris (romane, proză scurtă, versuri, piese de
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
patru ore fără să-și dea seama. Își imagina ce ar face în slujba unei anumite doamne, mijloacele pe care le-ar folosi ca să cucerească țara în care locuia ea, versurile, cuvintele pe care i le-ar spune, faptele de vitejie pe care le-ar săvârși pentru ea. Era atât de mândru de toate astea, încât nu vedea că erau cu neputință de dus la îndeplinire, deoarece doamna aceea nu era o doamnă de o noblețe oarecare; nu era nici contesă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
lumești pomenite mai sus; zăbovea și asupra lor timp îndelungat. Aceste gânduri atât de diferite se perindară prin mintea lui pentru multă vreme. Rămânea îndelung asupra acelora care-i veneau mai întâi, fie că era vorba de faptele lumești de vitejie pe care dorea să le împlinească, fie de cele care se trezeau în închipuirea sa ca să le facă pentru Dumnezeu, până ce, obosit, le lăsa deoparte și se îndeletnicea cu altceva. 8. Exista totuși o mare diferență: când se gândea la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
în fiecare seară, deși mergea călare, piciorul era umflat; de aceea socotea că e trebuincios să poarte încălțăminte în acel picior. Armele lui Isus Cristos 17. Apoi și-a reluat drumul spre Monserrat, cugetând, cum avea obiceiul, la faptele de vitejie pe care avea să le facă din dragoste pentru Dumnezeu. Și cum avea mintea plină de faptele cavalerești din istorisirile despre Amadis de Gaula și din alte asemenea cărți, îi veni în gând să le imite 1. Astfel, se hotărî
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
să-și apere stirpea, obiceiurile și religia. Își petrec viața pe pământul acesta și rămân în el și după moarte, reîncarnându-se în plante sau animale. Vorbele Aiei capătă tonuri patetice. Încep să fac haz de ea, afirmând că printre vitejii „apărători” am văzut câțiva aruncându-și scuturile și fugind cu lașitate pe câmpuri. Ea i-a apărat cu nevinovăție pe indivizii aceia, spunând că fiecare are dreptul la opțiuni autonome și responsabile. „În fond dezertori sunt peste tot. Și unul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
-se asupra faptului că "Eminescu nu poate fi taxat drept xenofob, pentru că nu naționalitatea "înstrăinaților " îl revoltă, ci modul în care aceștia nesocotesc istoria, valorile materiale și morale, nevoile ancestrale și viitorul unui neam străvechi, fără de ale cărui fapte de vitejie și glorie soarta Europei întregi ar fi fost cu siguranță alta". Tocmai de aceea trebuie apreciată "franchețea cu care Eminescu și-a exprimat în această creație sentimentele", precum și "lipsa de echivoc în privința opiniilor sale față de politicienii vremii". Un alt segment
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
gelos de fecioria ta. Nu te înșela, căci plăcerea e pentru o clipă, pedeapsa sau fericirea sunt veșnice. Încunună cu virtute nădejdile și așteptările acelor părinți care te iubesc și se jertfesc atât de mult pentru tine. Luptă-te cu vitejie, căci lupți cu Isus împreună și de El vei fi părtaș pentru totdeauna. De ești soție ori mamă anul nou îți spune să fii acea mamă înțeleaptă care își crește odraslele în frica lui Dumnezeu și pentru Dumnezeu. Fii întotdeauna
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]