3,155 matches
-
poate începe”. El este prima și ultima treaptă a creației / Creației: „Iată, îți dau un cuvânt / și cu el îți dau lumea/ și nu-ți cer nimic / numai să ții minte Cuvântul”. Rostirea poetică, spune și eseistul, are o soartă vitregă în evul modern și în cel postmodern, care tind către pierderea sensului. Dar tot ei îi revine misiunea de a-l recupera și reacredita, și prin aceasta de a salva lumea (este ceea ce mărturisește B. răspunzând la întrebarea „De ce scrieți
BALTAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285591_a_286920]
-
coșmarul vieții mele, un bețiv ordinar, un jegos, un împuțit obraznic, nici o calitate... In: Să înțeleg că nu avea nici o calitate... I: Toate defectele din lume adunate... (Inculpata vorbește cu multă patimă, durere și totodată cu multă ură despre tatăl vitreg, ceea ce relevă existența acumulării în timp a unor tensiuni, frustrări, nemulțumiri cauzate de acest părinte). I: Acesta nu avea nici una (vorbește despre inexistența unor trăsături pozitive de caracter ale tatălui vitreg), ce să mai lungesc, a fost un ordinar. In
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
patimă, durere și totodată cu multă ură despre tatăl vitreg, ceea ce relevă existența acumulării în timp a unor tensiuni, frustrări, nemulțumiri cauzate de acest părinte). I: Acesta nu avea nici una (vorbește despre inexistența unor trăsături pozitive de caracter ale tatălui vitreg), ce să mai lungesc, a fost un ordinar. In: Au stat împreună... I: Au stat împreună 38 de ani. In: Cu ce se ocupa... I: Cu ce se ocupa? Era instalator de gaz și apă. Asta era meseria de bază
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
doi ani, la cineva din cartier, o persoană la care părinții fuseseră chiriași. Nu după mult timp [două luni] această persoană [,,o alcoolică”] duce inculpata la bunica și bunicul din partea mamei, părinții urmând să locuiască la P., la rudele tatălui vitreg, nemaiinteresându-se de ,,viața” inculpatei. În perioada cât a locuit la P., mama inculpatei naște cel de-al doilea copil, un băiat pe care inculpata mărturisește că nu-l cunoaște: Este cu trei ani mai mic decât mine. Mama a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
un mecanism substitutiv, ea adresându-se surorii mamei - care locuia cu familia, soț și fiică la bunici - cu apelativul mamă, aceasta având față de inculpată o atitudine protectivă, plină de afecțiune. În jurul vârstei de șapte ani ai inculpatei, mama și tatăl vitreg revin cu domiciliul în B.: „Și-a adus și ea aminte de mine, fiind deranjată de faptul că îi spuneam mamă mătușii.... cum altfel să-i zic... eu, de ea nici nu îmi mai aminteam...” nemaiînțelegându-se cu neamurile din partea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
eu, de ea nici nu îmi mai aminteam...” nemaiînțelegându-se cu neamurile din partea soțului, acesta provenind dintr-o familie modestă cu copii mulți, copilărind într-un climat nefavorabil. De altfel, determinismul mesajelor parentale și-a pus amprenta asupra personalității tatălui vitreg - vicios, bețiv, recalcitrant, evazionist... O perioadă de doi ani, mama și soțul au locuit împreună cu bunicii. După ce mama inculpatei beneficiază de repartiția unei garsoniere, inculpata împreună cu tatăl vitreg și cu mama se instalează în noua locuință.) In: Descrie-mi, te
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
De altfel, determinismul mesajelor parentale și-a pus amprenta asupra personalității tatălui vitreg - vicios, bețiv, recalcitrant, evazionist... O perioadă de doi ani, mama și soțul au locuit împreună cu bunicii. După ce mama inculpatei beneficiază de repartiția unei garsoniere, inculpata împreună cu tatăl vitreg și cu mama se instalează în noua locuință.) In: Descrie-mi, te rog, cum a decurs viața ta în continuare... I: Din acest moment a început calvarul vieții mele cu ordinarul de bărbat care mi-a mâncat sufletul și cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și de patul în care dormeam, dacă se supără este patul lui și eu o să mă culc pe jos... teroare psihică continuă... când o bătea pe mama, mă bătea și pe mine...”) In: Spune-mi, te rog, atitudinea (comportamentul) tatălui vitreg s-a limitat doar la invective, bătăi ...? I: Comportamentul lui s-a limitat că până la urmă a venit la mine în pat... In: Și... I: Pe atunci, aveam vreo nouă ani, eram la școală... fiind beat, mama era la schimbul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
era la schimbul trei (de noapte), m-am trezit cu el în pat. A început să mă pipăie... să-mi promită... îți cumpăr... nu o să duci lipsă de nimic... să nu spui mamei... (Inculpata descrie cu multă oroare tentativa tatălui vitreg de a o viola. Este violată. Reușește să scape [,,el s-a dus la baie”], fuge la mama care lucra în schimb de noapte la o țesătorie pe strada Panduri. Până la urmă, mama reușește să mușamalizeze totul, împotriva ,,monstrului” neluându
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
lipsită de responsabilitate a mamei în cazul tentativei precedente de viol]. A treia tentativă de viol se soldează cu ,,balamuc rău de tot”. De data aceasta, administratorul blocului, în urma scandalului iscat, anunță poliția, care intervine și-l conduce pe tatăl vitreg la poliție [nici de data aceasta mama inculpatei nu este acasă]. Mama vine acasă, se deplasează la poliție și, în urma celor declarate, își eliberează soțul [„nu știu ce a declarat, dar l-a adus acasă”]. Starea de nesiguranță, bătăile, frica și anxietatea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de la părinți, locuind cu chirie. Nu după mult timp, la insistențele mamei [aceasta trecea printr-o perioadă mai dificilă, era bolnavă, trecea prin lipsuri materiale, soțul nu mai lucra...], inculpata ia decizia să revină, să locuiască cu mama și tatăl vitreg. Aici intervine un mecanism inconștient care declanșează acest comportament al inculpatei. Cu toate că ea cunoștea realitatea, atitudinea părinților față de ea, atmosfera familială, starea conflictuală existentă, ea decide să revină acasă: „Pentru a o ajuta pe mama, eu sunt o fire mai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
urmând ca la moartea ei (a mamei) să intre cu drepturi legitime în posesia garsonierei. Nici de data aceasta nu rezistă dorinței mamei (dezvoltă același pattern - vezi prima revenire acasă), vinde casa, urmând să locuiască împreună cu mama, fetița și tatăl vitreg. Mama moare în urma unei ciroze [„a consumat foarte multă băutură”]. După multe deliberări, certuri cu tatăl vitreg, face actul de succesiune al garsonierei, aceasta intrând în proprietatea ei și a tatălui. Și în această perioadă relațiile cu părintele vitreg erau
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
data aceasta nu rezistă dorinței mamei (dezvoltă același pattern - vezi prima revenire acasă), vinde casa, urmând să locuiască împreună cu mama, fetița și tatăl vitreg. Mama moare în urma unei ciroze [„a consumat foarte multă băutură”]. După multe deliberări, certuri cu tatăl vitreg, face actul de succesiune al garsonierei, aceasta intrând în proprietatea ei și a tatălui. Și în această perioadă relațiile cu părintele vitreg erau la fel de tensionate, încordate: „...dracul când se îmbăta mă dădea afară, spunea să mă duc în boscheți... să
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
tatăl vitreg. Mama moare în urma unei ciroze [„a consumat foarte multă băutură”]. După multe deliberări, certuri cu tatăl vitreg, face actul de succesiune al garsonierei, aceasta intrând în proprietatea ei și a tatălui. Și în această perioadă relațiile cu părintele vitreg erau la fel de tensionate, încordate: „...dracul când se îmbăta mă dădea afară, spunea să mă duc în boscheți... să-mi iau copilul... o dată, de două ori... până când mi-a venit tot sângele nebun în cap și atâta bătaie i-am dat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
viața mea, pentru tot răul ce mi-a făcut...”. Inculpata vorbește cu multă ură, patimă, defulează o serie de reprimări, de dorințe, impulsuri, nemulțumiri, idei, imagini pe care le-a împiedicat să se manifeste în timp. Îl consideră pe tatăl vitreg vinovat de toată viața sa, de toate eșecurile și frustrările sale [„...mi-am vărsat toată ura, m-am răcorit...”]. După bătaia administrată tatălui vitreg, polul de putere din casă s-a schimbat. Acesta era bolnav, îmbătrânise și nu mai avea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
idei, imagini pe care le-a împiedicat să se manifeste în timp. Îl consideră pe tatăl vitreg vinovat de toată viața sa, de toate eșecurile și frustrările sale [„...mi-am vărsat toată ura, m-am răcorit...”]. După bătaia administrată tatălui vitreg, polul de putere din casă s-a schimbat. Acesta era bolnav, îmbătrânise și nu mai avea curajul să o provoace deschis pe inculpată. În casă persista totuși o stare conflictuală latentă, datorată adversităților, nemulțumirilor, urii acumulate în timp de cei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
putere din casă s-a schimbat. Acesta era bolnav, îmbătrânise și nu mai avea curajul să o provoace deschis pe inculpată. În casă persista totuși o stare conflictuală latentă, datorată adversităților, nemulțumirilor, urii acumulate în timp de cei doi, inculpată-tatăl vitreg. Fetița era la școală. Inculpata de frica de a nu mai avea un eșec, o nouă dezamăgire afectivă, nu se mai implică într-o relație afectivă cu un bărbat: „... am fost singură vreo 7 ani, aproape 8 ani...”. In: Singură
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
conflictuală, tensionată, presărată cu certuri, chefuri, băutură: beam amândoi, ce, să fiu eu mai proastă...beam când eram supărată, să uit...lucram prin piețe... De data aceasta, când se ajungea la conflict, inculpata adopta față de concubin o atitudine proprie tatălui vitreg, un comportament învățat, acela de a-și goni concubinul din casă. Freud este de părere că personalitatea individului se structurează în copilărie și este marcată îndeosebi de procesul de identificare, de amintirea tatălui asociată ideii de bine și rău, ca
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
afirmă că nu a avut intenția să o omoare. A fost condamnată la 15 ani pentru omor deosebit de grav. Din familia inculpatei nimeni nu a mai făcut pușcărie. Menține relațiile cu fata, aceasta o vizitează, locuind împreună cu o verișoară. Tatăl vitreg a murit imediat după condamnarea inculpatei. Despre „soarta” concubinului nu deține informații. Consideră că pedeapsa este „prea aspră” și că cele mai tensionate momente din viața ei au fost: - când a fost violată la nouă ani; - când a fost arestată
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
care ea și ceilalți frați și surori s-au format ca entități biopsihosociale. Fratele cel mic este luat de o femeie din sat (,,se înțelegea bine cu fiul ei...”) și locuiește aici până la încorporarea lui ca militar. Cele două surori vitrege se căsătoresc. La împlinirea vârstei de 15 ani, inculpata este luată de sora vitregă, G., și dusă în orașul N. unde este angajată ca servitoare. Aici lucrează doar cîteva luni, după care începe o viață libertină, nonconformistă. În jurul vârstei de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cel mic este luat de o femeie din sat (,,se înțelegea bine cu fiul ei...”) și locuiește aici până la încorporarea lui ca militar. Cele două surori vitrege se căsătoresc. La împlinirea vârstei de 15 ani, inculpata este luată de sora vitregă, G., și dusă în orașul N. unde este angajată ca servitoare. Aici lucrează doar cîteva luni, după care începe o viață libertină, nonconformistă. În jurul vârstei de 21 de ani se căsătorește cu un băiat de aceeași vârstă, A.N. În
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
superioare stilistic, tematic și structural scrierilor anterioare. Copilăria, adolescența și tinerețea lui Nicolae Ostia (1971) reprezintă cronica unei fatalități existențiale. Până la maturitate, timp de cincisprezece ani, Nicolae Ostia trăiește coșmarul claustrării, fiind închis și legat în casă de tatăl său vitreg, sub pretextul participării tânărului la acțiunile unei bande de huligani. După moartea tatălui, la treizeci și doi de ani, este eliberat, dar nu poate scăpa și de absurdul ce-i guvernează existența: acostează pe stradă o femeie și, victimă a
BALANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285577_a_286906]
-
fostelor gărzi imperiale și i-a antrenat special pentru a-i lăsa în aceste tenebre pentru a le păzi. Vagabonzi? Povești de adormit copiii! Vagabonzii sunt niște câini puțin mai speciali decât ceilalți, căci ei pot supraviețui în condiții mai vitrege și un timp mai lung. Atât și nimic mai mult. Greșești! Sunt niște animale modificate genetic de către oamenii de știință ai Împăratului. Sunt niște bestii de un metru jumătate care aduc foarte mult cu niște câini, dar sunt mult mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
nesăbuită, iar consecințele greu de estimat. Îi vine să-și dea palme. De ce l-a ascultat pe Flaccus Vascularius? N-a luat deloc în considerație ipoteza că principele nu va fi dispus să plece urechea la acuzațiile aduse fiului său vitreg. În schimb, îi stă în putere să-i ordone lui moartea, chiar și fără vreo justificare legală. Găsește el una, dacă vrea să se răzbune sau să i bage pumnul în gură. Un tremur nervos îi zgâlțâie umerii. Pedeapsa capitală
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Tale ar putea fi ac ceptat de toți. Augustus nu răspunde. Își pungește în schimb buzele, perplex. Începe să înțeleagă planul Liviei. Vrea să-l silească, pentru a se arăta imparțial, să-și pedepsească într-un fel sau altul fiul vitreg. Speră, ca de dragul renumelui și al ordinii publice, să-i aplice măcar sancțiuni semijuridice. Își amintește cu sigu ranță cum a fost nevoit să-l condamne la galere pe bastardul Octaviei, propriul lui nepot, fructul unei iubiri nepermise. Mai rău
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]