9,098 matches
-
autoritatea unui filosof, dar o împinge în penumbră, relativizînd-o. De aceea, dialogul nu se poate lega decît dacă amîndoi se așază pe un teren de neutralitate: filosoful îi recunoaște preotului harul fără să-l problematizeze, iar preotul îi binecuvîntează filosofului vocația, încura-jînd-o. Altminteri totul se mărginește la o șuetă politicoasă între spirite ce nu pot comunica. Cartea părintelui Dogaru, acum preot la biserica "Sf. Vasile cel Mare" din Ploiești, reușește să depășească nu doar adversitatea tradițională dintre concept și har, dar
Filosoful întrupării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7057_a_8382]
-
la care ține mult: Noica este un filosof al întrupării. Oricum, cu sau fără substratul creștin al ontologiei nicasiene, ce avem azi prin acest jurnal este încă o dovadă a numărului mare de oameni asupra cărora filosoful și-a exercitat vocația modelatoare: prin cărți sau, ca în cazul părintelui Dogaru, prin prezență fizică imediată, Noica a fost un ferment cultural de excepție, un veritabil schimbător de destine. Și dacă, vorba lui Hegel, spiritul este întrucît se manifestă, atunci spiritul lui Noica
Filosoful întrupării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7057_a_8382]
-
XVII, care a fost Henry Purcell. Au fost păstrate datele caracteristice genului. Au fost impuse valori particulare, naționale, cele ale limbii care sonorizează, care particularizează muzica. Ceea ce nu se poate schimba, ceea ce rămâne drept un dat al civilizației europene este vocația umanistă a culturii continentului nostru. Așa cum au crezut, cum au creat câteva dintre marile spirite ale timpului nostru, inclusiv Enescu, Bartok, Honegger, Messiaen.
Este europeană promovarea valorilor muzicale naționale? by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7068_a_8393]
-
cu noroc, s-a datorat tot insistențelor lui Maiorescu. Slavici a încercat la început să scrie teatru (surprindem un incontestabil talent dramatic și în nuvele), a schițat cîteva proze de ambianță folclorică, a prelucrat chiar și cîteva basme populare, însă vocația lui se afla în cu totul altă parte și s-a lăsat ușor identificată: la vîrsta de 26 de ani compune prima nuvelă cu sunet propriu și cu univers narativ original bine configurat, Popa Tanda; peste încă doi ani îi
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
perfecțiuni." Nimic din suflul marilor drame, din rătăcirile lipsei de măsură: "Dacă Dante ar fi fost francez, ar fi descris doar Purgatoriul. Unde ar fi găsit în sine tării pentru Infern și Paradis, și cutezanța suspinelor extreme?" Cum n-are vocația singurătății, francezul lui Cioran, aimable, la urma urmei, ca și țara lui, n-are nici ambiția căilor aspre: Infinitul n-are loc în peisajul Franței. Doar maximele, paradoxele, notele și încercările. Grecia a fost mai complexă decât ea." Pare o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7075_a_8400]
-
le-a despicat ființa în două: jumătate a hărăzit-o ambiției profesionale, iar cealaltă jumătate a lăsat-o de partea chemării lăuntrice. Așa se face că, împărțit între două albii de care se simte legat în egală măsură - meseria și vocația - Petru-Vladimir Pătulescu e un exemplu de intelectual pentru care destinul nu înseamnă doar șirul realizărilor din trecut, dar și lanțul regretelor iscate de lucrurile pe care nu a apucat să le facă. Urmele acestei scindări se simt chiar în biografia
Malefica proliferare lexicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7078_a_8403]
-
unele. Nu există nici măcar o voce care să conteste talentul literar al acestui scriitor sau care să nege calitățile artistice ale scrierilor sale și noutatea experimentului realizat. Mihail Sebastian scrie: "rareori certitudinea de a mă afla în fața unui scriitor de vocație a fost mai directă la lectura cărții acestui tânăr debutant"; calitățile literare ale lui Blercher îi par "excepționale" și îi prevede un "un mare destin literar". Octav Șuluțiu consideră întâmplări... "o carte uluitoare", "o carte unică", "o carte mare", iar
M. Blecher în epoca sa by Ada Brăvescu () [Corola-journal/Journalistic/8078_a_9403]
-
energia vieții sale spirituale. Și în felul acesta nu e de mirare că, prin mijlocirea fiecărui mare critic, dobîndim efigii inedite, nu o dată tulburătoare, ale autorilor asupra cărora se aplică. Pe bună dreptate, Oscar Wilde observa că un critic de vocație este "cel ce ne face să vedem o operă de artă sub o formă diferită de această operă însăși". Sublimă nouă întruchipare a operei, grație unui vampirism nu al criticului, ci al operei, care supraviețuiește absorbind sîngele moral al celui
GHEORGHE GRIGURCU: "La judecata de apoi a literaților, nădăjduiesc să fiu sancționat cu precădere ca poet" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8077_a_9402]
-
evidență care nu mai are nevoie de nici o demonstrație. Dacă Dimitrie Paciurea, primul sculptor român care a resimțit imposibilitatea coabitării unei arte realiste, de multe ori documentare, așa cum se regăsește sculptura în spațiul său originar, cu aspirația spiritualistă și cu vocația transcendenței din doctrina creștinismului oriental, rezolvă acestă problemă, aparent insurmontabilă, prin preluarea în tridimensional a bidimensionalului icoanei sau prin fuga în gigantism și în alegorie, dacă Brâncuși se adîncește în arhaic sau se înalță pînă simte tactil lumina glacială și
Silvia Radu sau a treia cale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8083_a_9408]
-
criticii literare și emit, în ritmuri din ce în ce mai susținute, volume monografice și sinteze doctorale, așa cum au făcut Daniel Cristea-Enache, Paul Cernat, Antonio Patraș, Angelo Mitchievici, Bogdan Crețu ori Alexandra Tomiță, devine cumva îndreptățit regretul matur al celui care și-a deturnat vocația către exclusivismul prizei directe. Pe care a ajuns s-o practice - sfântă putere de muncă! - zilnic. În atari condiții, panoramarea evenimentelor culturale curente din rubrica Viață literară a "Ideilor în dialog" are, dacă luăm în calcul frecvența revistei, o curată
Luna de miere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8090_a_9415]
-
fiziologii", înrudite ca spirit cu cele ale lui Negruzzi ori Kogălniceanu, dar prolixe și fără darul notației concrete (Provincialii și ieșenii, Vînătoria). Singurele pagini care mai pot prezenta astăzi oarecare interes sunt cele în care Ralet își arată veritabila sa vocație - aceea de moralist discret: într-adevăr, ce-i rămîne individului cultivat, lipsit însă de talent literar, decît registrul moralist, adică notarea detașată și științifică a spectacolului uman? în pagina care deschide volumul său de debut (bucata Eu de mine), Ralet
îndrăgostitul de Stambul: Dimitrie Ralet by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8095_a_9420]
-
bridge, Horia Gârbea e un literator multilateral și un utilizator excelent de registre. Se poate adapta cu mare ușurință la specificul fiecărui gen, deprinzându-i regulile și găsindu-și motivația profesională pe un teren mult mai larg decât acela al vocației de dramaturg. Între eseistică și istorie literară, cartea de față tratează personajele ficționale ca pe niște ființe vii, caracterizând prin ele societatea în care trăiesc. E chiar un joc de societate, pasionant și amuzant, ce presupune nu doar o anumită
Un joc de societate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8116_a_9441]
-
obligatoriu în sprijinul afirmațiilor, aici cu analiza personajului din piesa Rămășagul de Alecsandri și propriul personaj, Mătăsaru. În altă parte, în Holera, comentează o baladă populară, apoi un cântec popular în care deslușește "umor carnavalesc", iar într-o "recenzie" discerne vocația poetului Dăscălescu. Spiritul critic își găsește în tânărul fiu de boier, cu studii în Elveția, un începător de soi în cultura noastră, chiar cât privește rostul criticii. Ce este critica (literară)? "Prin critică nu înțelegem numai aceea care bate fără
Alecu Russo, spiritul critic și contemplația by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6949_a_8274]
-
comentăm), se ajunge la o concrescență a materiei afective cu verbul ce reverberează în lăuntrice ecouri. Diluările dispar progresiv, înlocuite de o concentrare cu personal sigiliu. Lirismul își reintră pe deplin în drepturi. Mai întîi, Aurel Rău își descoperă o vocație a privirii, devenite principal agent estetic. Se confirmă, printr-o atare manifestare congeneră cu cea a artiștilor plastici, acel "primat al vizualului", specific, conform lui Rene Huyghe, lumii moderne. Motivul cromatic devine resortul decisiv al unui poem: " Dacă vezi un
Poezia lui Aurel Rău by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6948_a_8273]
-
un simbol național, este o personalitate a raportărilor de semnificație în muzica europeană a primei jumătăți a secolului trecut, este artistul unui umanism consecvent, nebiruit de vicisitudinile vremii, de avatarurile timpului. Și nu au fost puține! Este un artist de vocație europeană. Prin spirit, prin credința în valorile umane, prin natura speranței. Oricât de potopitoare, la Enescu viziunea tragică rămâne consolatoare. Ca și la Honneger, ca și la Bartok sau, mai târziu, la Messiaen. A fost expresia însăși a adresării prin
Festivalul Enescu, ieri și azi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6955_a_8280]
-
noștri să apară în contextul internațional al valorilor muzicii secolului XX; etalon, în acest sens, rămâne concertul simfonic de muzică românească condus de Ghenadi Rojdestvenski. în ediția din anul 1995! A fost instituit concursul de compoziție; este competiția ce răspunde vocației esențiale a personalității enesciene. Cine își putea imagina că la ediția din acest an vor fi înscrise în concurs 184 de lucrări?! O participare mult sporită se înregistrează în cadrul competițiilor de pian, de vioară. Promovarea internațională, realizată perseverent, cu consecvență
Festivalul Enescu, ieri și azi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6955_a_8280]
-
că avem o cunoaștere a Gulagului românesc datorită eseistei literare Ruxandra Cesereanu, că înțelegem mai bine figura lui Nae Ionescu în contextul culturii interbelice și al posterității sale datorită politologului Voicu și filosoafei Marta Petreu etc. Totodată, o serie de vocații literare și-au temporizat și temperat imboldurile către poezie și beletristica în proză, socotind ca pe o datorie intelectuală de urgență să contribuie la înțelegerea cât mai grabnică a complexității moștenite, atât ca oameni de știință (prozatorul Stelian Tănase, poetul
Tabuizare, mitificare, transparență by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/6971_a_8296]
-
dovedește fără prea mari îndoieli că tînărul Stoenescu avea o excepțională dexteritate și o putere aproape naturală de a găsi cu promptitudine soluții convingătoare. Cel mai important moment din această perioadă, dar și unul dintre evenimentele artistice care dezvăluie psihologia, vocația și disponibilitățile creatoare ale tînărului artist, precum și o anumită perspectivă morală care se profilează acum, este acela al dublului său debut din 1905. La doar douăzeci și unu de ani, foarte apropiat profesorului său J.-P. Laurens, în atelierul căruia îi cunoaște
Eustațiu Stoenescu, rememorarea unui caz by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6980_a_8305]
-
carnea, latinii știau pasul morții, și-și acordau bătăile inimii cu el. Totuși, nu liniștea încrezătoare a elegiei căreia îi urmează oda, trecîndu-l pe cel dispărut într-o slavă mai bună, plutește peste versurile acestei nenorociri trăite. Din cele două vocații ale poeziei clasice, prietenia și moderația, Ungher o reține doar pe prima. Permițîn-du-și să jelească în voie, tulburînd, cernit, măsura și claritatea lumii dintîi, aceea din primele zece poezii: "Mă doare: e după un om./ Smerenia mamei tânjește,/ E'n
Poezie și întuneric by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6983_a_8308]
-
Emanoil Marcu Jean-Claude Carričre s-a născut în 1931 în Franța. Deși a studiat istoria, a renunțat curând la această vocație, consacrându-se desenului și scrisului. Debutului literar (cu romanul Lézard, 1957) i-a urmat la scurtă vreme cel cinematografic, cu scenarii pentru Pierre Etaix si Jacques Tati. Colaborarea cu Buńuel (care a durat 19 ani) îl plasează în rândul scenariștilor
Jean-Claude Carrière - Povestiri filosofice by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6981_a_8306]
-
care ne-ar plăcea să-i imităm. Erau chestiuni importante, dar nici de data asta nu-l atingeau decât superficial. Ieșeau din sfera competenței lui. În afară de cuvinte, nu se pricepea la mare lucru. Observase de mult, ca atâția alții, că vocația colonizatoare a Angliei semăna de-a lungul planetei cuvinte ca gangster, dandy ori snob, deși pe acesta din urmă i-a fost greu să-l impună în mediul rural, mai ales în Belucistan. Constata acum, cu groază, că cei mai mulți dintre
Jean-Claude Carrière - Povestiri filosofice by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6981_a_8306]
-
Dincolo de evenimentele descrise și de semnificația lor politică, stihia care iese cu predilecție la lumină este persoana autorului. O personalitate pregnantă, expansivă și foarte incomodă pentru contemporani. Un om dificil și o fire imprevizibilă: un amestec bizar de călugăr fără vocație mistică și de artist cu înclinație de reformator social. O natură de anahoret peste care s-a altoit o puternică fibră de angajare politică. Un om făcut să trăiască în mijlocul lumii celei trecătoare, dar care alege calea retragerii din ea
Împlinirea unui suflet by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6988_a_8313]
-
de a descompune lumina naturală În cele șapte culori fundamentale. Dacă Eliade-omul a Îmbrățișat, În rătăcirile lui din tinerețe, culoarea verde, recunoscând-o În exil, de cea roșie nu s-a apropiat niciodată. Imaginarul său literar a fost construit prin vocația sinelui, adică a centrului, către orizonturile comunicării, musai diferențiate. Vezi experiențele nenumărate descrise și procesate În romanul Noaptea de Sânziene. Printr-un asemenea act de recuperare a valorilor de cultură din diaspora, printr-o evaluare concretă, deschisă, Gabriel Stănescu s-
DESPRE PREFAŢA LUI GABRIEL STĂNESCU. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_388]
-
Trupei de Teatru NiL. Pentru unii din ei, întâlnirea cu NiL a fost determinantă în alegerea unei viitoare profesii în domeniul artistic. Astfel, actori de pe afișul actual al T.G.S.T. , precum Ioana Iacob, Andrea Nistor ori Alexandru Mihăescu, și-au aflat vocația grație acestei trupe de teatru școlar“, punctează actrița Isolde Cobeț, coordonator din 1998 al trupei NiL. În această perioadă, trupa NiL a Liceului Teoretic Nikolaus Lenau e compusă din 30 de membri. Cu ocazia împlinirii a 10 ani de la înființare
Agenda2006-22-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284999_a_286328]
-
specială, directoarea ei, Jeannette Lozano, a numit-o așa după un poem al lui James Merrill, The Broken Bowl, și după un vers al lui Hölderlin despre preschimbarea divinului în omenesc. Ne poți spune mai multe despre această editoare de vocație care nu se gîndește în primul rînd la vînzări? În paginile Caietului de la Chihuahua - text care țese autobiografie în proză, poezie și imagine fotografică dureroasă, interogație asupra identității multilingvistice a unei familii strămutate din Liban în Mexic și apoi în
Cătălina Iliescu-Gheorghiu: „O antologie nu e o enciclopedie“ by Simona Sora și Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2860_a_4185]