KorAP: Find »[drukola/base=vocală & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...40 41 42 ...106 >

2,638 matches

Corola-website/Law/127431_a_128760

an/furnizor de servicii G-MPCS 1622 Tarif pentru furnizorii de servicii G-MPCS de transmisii vocale/vocale și de date ............................................................................... 2.000 dolari S.U.A./an/furnizor de servicii G-MPCS 1623 Tarif pentru furnizorii de servicii G-MPCS de transmisii video/video și vocale/video și de date/video, vocale și de date ..................................... 5.000 dolari S.U.A./an/furnizor de servicii G-MPCS 17 Serviciul de amator NOTĂ 17: Tariful este exprimat în lei și se datoreaza anual. 171 Tarif pentru stații cu puterea mai

ORDIN nr. 398 din 29 decembrie 1999 privind aprobarea Procedurii de tarifare şi a listei cuprinzând tarifele practicate de Regia Autonomă "Inspectoratul General al Comunicaţiilor" în exercitarea atribuţiilor ce îi revin conform legislaţiei în vigoare. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/127431_a_128760]
Tarif pentru furnizorii de servicii G-MPCS de transmisii vocale/vocale și de date ............................................................................... 2.000 dolari S.U.A./an/furnizor de servicii G-MPCS 1623 Tarif pentru furnizorii de servicii G-MPCS de transmisii video/video și vocale/video și de date/video, vocale și de date ..................................... 5.000 dolari S.U.A./an/furnizor de servicii G-MPCS 17 Serviciul de amator NOTĂ 17: Tariful este exprimat în lei și se datoreaza anual. 171 Tarif pentru stații cu puterea mai mică sau egală cu 50 W

ORDIN nr. 398 din 29 decembrie 1999 privind aprobarea Procedurii de tarifare şi a listei cuprinzând tarifele practicate de Regia Autonomă "Inspectoratul General al Comunicaţiilor" în exercitarea atribuţiilor ce îi revin conform legislaţiei în vigoare. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/127431_a_128760]
Corola-website/Law/127380_a_128709

deosebite de cele de baeti. 62. Fie-care scola de fete va ave doue institutrici din cari una va fi totu de-o-data și directrice. Pentru religiune se va numi pe catu se va pute unu preotu catichetu. Aseminea și pentru musica vocale se va numi unu profesoru deosebitu. 63. Directricea va trebui să aibă șederea în localulu scolei și dacă va fi locu, și cea altă institutrice. 64. Directricea va ave în acestă calitate administrațiunea scolei. 65. Articolile 45 pînă la 60

LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex (1864) [Corola-website/Law/127380_a_128709]
a mesuriloru și greutatiloru, elemente de ținerea registreloru. Geometria, Algebra, Trigonometria; Istoria naturale, elemente de Fisica și Chimia; Istoria Generale și Istoria Romaniloru; Cosmografia, Geografia statistică; Elemente de Filosofia și Retorica; Elemente de Economia politică și de Dreptul admitrativu; Musica vocale; Gimnastică. 117. Consiliulu permanente alu instrucțiunii va determina objectele de studiu ale gimnasieloru, alegendu din cele cuprinse în articlulu precedinte. 118. Tote limbele sînt facultative, afară de cea elenă, francesa și latină; tote cele-l-alte invetaturi voru fi obligatore. 119. La finele

LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex (1864) [Corola-website/Law/127380_a_128709]
în art. 32; ... b) Noțiuni de fisica, chimia, istoria naturale; ... c) Noțiuni de agronomia, orticoltura și viticultura; ... d) Noțiuni de medicină populară și veterinăria. ... e) Esercitie înscrisu și orale de predice; ... f) Noțiuni de logică și morale filisofica; ... g) Musica vocale și cantari bisericesci; ... h) Confesiunea ortodocsa, leturgia, istoria noului și vechiului Testamentu, istoria bisericesca, teologia morale și pastorale; ... i) Istoria și geografia; ... 234. Invetaturele seminarieloru de gradulu al douilea, voru fi, deosebitu de cele cuprinse în art. precedinte: a) Teologia

LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex (1864) [Corola-website/Law/127380_a_128709]
Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183

constituirea consoanelor și implicit pentru inteligibilitate. (12, 225) Spectrul sunetelor vorbirii se exprimă în relație cu audiograma tonală, ca pragurile auditive pe frecvențele dominante corespunzătoare pentru fiecare din tipurile de foneme astfel: zona A domeniul frecvențelor fundamentale, zona B domeniul vocalelor, zona C domeniul consoanelor sonore, zona D domeniul consoanelor surde, formând în ansamblu o arie cu aspect de „banană'. (fig. 1.14) Indicele de articulare reprezintă proporția cu valoare între 0 și 1 în care sunt auzite informațiile la pragul

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
nu coincide cu sfârșitul inspirației ci cu momentul în care viteza transglotică de curgere a aerului este maximă, iar apropierea maximă a corzilor vocale se plasează când viteza de ieșire a aerului transglotic este maximă. Electroglotograma fonatorie în emisia unei vocale, la o frecvență de 200 de c/s, în registru de piept, cu o intensitate de 5 dB permite înscrierea următoarelor faze ale unei electroglotograme normale (figura 1.26): Sub aspectic fiziologic glota trece prin următoarele faze: - faza de deschidere

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
de apropiere în care contracția mușchilor tiroaritenoidieni interni determină deschideri scurte rapide, ritmice și fusiforme ale glotei; - faza de acolare. (figura 1.27) Glotograma se modifică în raport cu intensitatea și înălțimea sunetului, cu trecerea de la un registru la altul, cu schimbarea vocalei și tehnicii de emisie, cu excitabilitatea sfincterului glotic, intensitatea și impedanța laringeană. (102, 198) Electromiografia velopalatină, faringiană și laringiană Electromiografia velopalatină, faringiană pe mușchii constrictorul superior și mijlociu, și laringiană pe mușchii tiroaritenoidieni - mușchii fonatori propriu-ziși adductori al corzilor vocale

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
disgrafii) II.4. Recuperarea în disfazii II.5. Recuperarea surdomutității și dislaliilor Recuperarea anomaliilor pronunției primei regiune de articulare Recuperarea anomaliilor pronunției în a doua regiune de articulare Recuperarea anomaliilor pronunției în a treia regiune de articulare Recuperarea în dislalia vocalelor Introducere în recuperarea tulburărilor de comunicare verbală 89 „Limbajul este haina gândirii”Samuel Butler î1835-1902) II.1. Introducere în recuperarea tulburărilor de comunicare verbală II.1.1. Principii de recuperare a tulburărilor de comunicare verbală II.1.2. Obiective ale

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
Françoise Estienne dispun de un material lexical care este supus operațiilor de inversare, de substituire, de adiționare sau de diminuări de elemente și care este grupat în texte fără semnificație și texte cu semnificație. Textele fără semnificație: - structuri silabice consoană+vocală în permutări cu adăugare progresivă de vocale: de, id, ad, da, du, ud, od, do, adi, uda, dua, dao, oda, dia, ada, duda; - structuri simetrice reversibile: ad, da, as, sa; - structuri complexe dezvoltate de la un singur fonem: e, ed, en

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
care este supus operațiilor de inversare, de substituire, de adiționare sau de diminuări de elemente și care este grupat în texte fără semnificație și texte cu semnificație. Textele fără semnificație: - structuri silabice consoană+vocală în permutări cu adăugare progresivă de vocale: de, id, ad, da, du, ud, od, do, adi, uda, dua, dao, oda, dia, ada, duda; - structuri simetrice reversibile: ad, da, as, sa; - structuri complexe dezvoltate de la un singur fonem: e, ed, en, , eil, ealo; Texte cu semnificație urmăresc: - compararea

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
p-b, t-d, m-n, s-ș, c-g sau încercuirea literelor într-un text. După Fr Kocher ordinea recuperării fonemelor este: f, b, j, l, m, r, d, n, v, k, q, t, p, precedate sau urmate de vocalele a, e, i, o, u, iar la final c, g, x, z, s, h. Voiculescu face o ordine grupată în recuperarea fonemelor: aou, mpb, ei, vf, td, sș, kg, nr, cizg, ă, î, j. Berca I. diferențiază dificultatea progresivă în

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
iar la final c, g, x, z, s, h. Voiculescu face o ordine grupată în recuperarea fonemelor: aou, mpb, ei, vf, td, sș, kg, nr, cizg, ă, î, j. Berca I. diferențiază dificultatea progresivă în achiziția literelor și fonemelor astfel: vocalele a, o, u, e, i, ă, â, consoanele sonante: m, n, l, r care pot fi prelungite asemenea vocalelor; fricativele: f, v, s, z, ș, j, h; ocluzivele: p, b, t, d, k, g, semiocluzivele: ce, ci, ge, gi, literele

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
ei, vf, td, sș, kg, nr, cizg, ă, î, j. Berca I. diferențiază dificultatea progresivă în achiziția literelor și fonemelor astfel: vocalele a, o, u, e, i, ă, â, consoanele sonante: m, n, l, r care pot fi prelungite asemenea vocalelor; fricativele: f, v, s, z, ș, j, h; ocluzivele: p, b, t, d, k, g, semiocluzivele: ce, ci, ge, gi, literele cu valoare fonetică variată c, g, s, x, și în final diftongii: au, ou, oi, ia, ei, ie, respectiv

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
cuvântului din memorie. Se folosesc cartoane cu imagini și denumirea scrisă pe verso și cartoane cu denumirea corespunzătoare prin care se fac exerciții de asociere auditivă-vizuală și lexicală receptivă și expresivă. Dificilă, după Voiculescu, este exersarea cuvintelor care încep cu vocală și a cuvintelor care se sfârșesc cu consoană sau care conțin diftongi, triftongi. La nivelul sintagmelor se citesc cuvintele scrise separat pe cartoane și apoi se reunesc. Se exersează serierea și formarea sintagmelor verbale sau adjectivale. La nivel propozițional se

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
lexiei. La nivelul literelor se copiază linii drepte, înclinate, curbe, frânte repetitiv pe rânduri sau în cadrul unor desene simple, se copiază litere de tipar mari, mici apoi cursive, separate și în cadru unor cuvinte, folosind culori diferite pentru consoane și vocale sau pentru consoanele perechi surde-sonore. În cazuri severe, copierea literelor din cadru cuvintelor separat și pe verticală ajută la diferențierea lor. Dictarea separată a literelor ce formează un cuvânt sau dictarea selectivă a unor litere afectate disgrafic, izolat sau în cadrul

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
fosele nazale, ca și deprinderea de a sta cu gura închisă și limba așezată pe palat s-au consolidat, se efectuează exerciții de respirație verbală, cu inspirație pe nas și expirație prelungită pe gură asociate cu pronunțarea prelungită a unor vocale. Exerciții de gimnastică fono-articulatorie cuprinde exerciții de gimnastică facială, gimnastică linguală, exerciții de pronunțare a fonemelor și exerciții de pronunțare coarticulată a grupurilor silabice. Se va insista asupra exercițiilor care antrenează mișcările necesare în articularea consoanelor cu o biomecanică complexă

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
după bătăile impuse de un metronom. Procedeul se aplică la începutul tratamentului deoarece înlătură rapid disfluențele, ca ulterior să fie înlocuit de procedee care antrenează cursivitatea enunțării orale a propozițiilor. Procedeul prelungirii sunetelor se utilizează fie sub forma prelungirii tuturor vocalelor sau numai a primei vocale din cadrul unui cuvânt sau a unei sintagme, cât și în reproducerea celor citite, de regulă cu voce șoptită. Se evită în schimb utilizarea exagerată a metodei existând riscul apariției vorbirii monotone („tărăgănate'). Procedeul continuității tonului

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
metronom. Procedeul se aplică la începutul tratamentului deoarece înlătură rapid disfluențele, ca ulterior să fie înlocuit de procedee care antrenează cursivitatea enunțării orale a propozițiilor. Procedeul prelungirii sunetelor se utilizează fie sub forma prelungirii tuturor vocalelor sau numai a primei vocale din cadrul unui cuvânt sau a unei sintagme, cât și în reproducerea celor citite, de regulă cu voce șoptită. Se evită în schimb utilizarea exagerată a metodei existând riscul apariției vorbirii monotone („tărăgănate'). Procedeul continuității tonului vocal are scopul să atenueze

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
spasmelor. Metoda ventrilogă („Ventriloquism”) constă în a sugera bâlbâitului că în timpul vorbirii amestecă și înghite aer, fapt ce reduce mișcările articulatorii, iar atenția pacientului se îndreptă spre modulația vocii. Procedeul asocierii pronunției cu scrisul înlătură bâlbâiților tendința de a pronunța vocalele într-o durată mai redusă decât aceea a consoanelor, prin abaterea atenției de la pronunție și prin cadențarea vorbirii cu scrisul. Citirea sonoră asigură concentrarea atenției pe expresia verbală ghidată de semnele de punctuație, reducând disfluența ce apare mai ales când

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
de obținut decât caracterul surd, încât realizarea unei sonorizări chiar accidentale se va încerca să se conserve. Dificultăți în articulare revin realizării fricativelor și unor consoane din a treia regiune de articulare cum ar fi c și g. În cazul vocalelor ordinea de corectare și însușirea lor este : a, o, u, e, i, ă, î și apoi se trece la diftongi, triftongi sau grupurile de diftongi și triftongi. Însușirea fonemelor trebuie completată de însușirea aspectelor prozodiale ale propoziției și frazei în

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
degetelor de la ambele mâini. - Dezocluzia largă și laxă bilabială determină un p ultrasurd ce poate fi corectat explicându-se tensionarea mai fermă a orbicularului buzelor, ce trebuie lipit de arcadele dentare, și micșorarea spațiului ocluziv bilabial. - Parazitarea fonemului p de vocala î devine evidentă în grupurile biconsonantice urmat de consoanele t, r, în cuvinte ca: prag, preș, șapte, opt, lapte care sunt pronunțate: pîrag, pîreș, șapîte, opîtî, lapîte. Excesul articulator al consoanei p și lipsa unui transfer articulator duc la apariția

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
Se explică logopatului necesitatea micșorării distanței temporale dintre articularea consoanelor, prin folosirea unei singure expulzii, cu implicarea succesivă a unei duble ocluzii: bilabială pentru p și dento-linguală pentru t, respectiv semiocluzie vibrantă pentru r. Se realizează legătura interfonemică cu eliminarea vocalei î parazitare. Antrenamentul motricității articulatorii 1. Exerciții de respirație integrate în gimnastica generală, cu inspir pe nas în etapa de relaxare musculară și expir scurt pe gură, cu suflu puternic, cu buzele rotunjite și obrajii umflați în etapa contracției musculare

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
toracele, gâtul și obrajii logopedului ce emite sunetul și cealaltă mână alternativ comparativ pe propriile sale organe fonoarticulatorii. Articularea fonemului b Poziționarea sistemului articulator se poate realiza facil, dar fonația laringeană a consoanei b se realizează greu. Simultaneitatea vibraților corzilor vocale cu explozia aerului prin dezlipirea buzelor nu poate fi ușor percepută de către subiect. Consoanele b și v au un loc apropiat de articulare și sunt asemănătoare prin modul de fonație. Transferul articulator de la un fonem la celălalt este facilitat prin

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
cu degetele arătătoare așezate vertical pe nasul și buzele amândurora, pentru a se percepe modul de generare și transmitere a vibrațiilor. După ce s-a edificat asupra producerii simultane a vibrațiilor laringo-naso-labiale, cu posibilitatea prelungirii lor în timp prin continuitatea emisiei vocalelor, subiectul își limitează acțiunea de verificare numai labial sau numai nazal. Se recomandă atragerea atenției asupra lungimii emiterii vibrațiilor labiale, pentru a deosebi controlul emiterii sunetului m de sunetul n, dar și pentru a păstra finețea de apropiere și dezocluzie

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]