35,255 matches
-
joi, trebuia să primească pe cineva în vizită. Mi-a arătat și cincizeci de lire - o sumă enormă pe vremea aceea - primiți de la părintele lui ca să mîncăm la prînz și seara într-un local de la Forte dei Marmi sau unde voiam noi. - Tata, comentă, nu fără o notă de ironie, este întotdeauna magnific. În ziua aceea s-a întîmplat cel mai ciudat lucru din timpul ciudatei mele vizite făcute lui Gabriele D’Annunzio: sacrificiul voluntar, de dragul Maestrului, al unei părți (nevitale
Umberto Saba - Domnul în alb imaculat by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2490_a_3815]
-
conservele Pancaldi de atunci, a căror existență îmi era total necunoscută. Cu toate acestea le-am mîncat nu fără o undă de tristețe. Din pricina datoriilor, Maestrul emigrase în Franța; nici o revistă importantă nu-mi acceptase vreo poezie, nici un editor nu voia să-mi publice, nici măcar contra cost, „prima mea carte de versuri”. Șapte ani. Nu erau mulți, dar pe vremea aceea așa mi se păreau; mi se păreau o viață de om. Pentru că tu, tinere cititor, trebuie să știi că în
Umberto Saba - Domnul în alb imaculat by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2490_a_3815]
-
am trimis pe Georges în locul meu. Ca să scap, să termin. Nu era loc în Franța pentru amândoi. Trebuia să omor o parte din mine. Jumătatea sumbră, neagră. Jumătatea mea barbară. „Umbre urmărind, fugare/ Își poartă omul nenorocul/ De-a tot voi să schimbe locul...”, spune Baudelaire. Personajele dumneavoastră își schimbă des locul, identitatea... Credeți că e o șansă, sau un blestem? Cred că e un blestem, cum zice Baudelaire. Cred că suntem prizonieri. Viața lui Georges este o promisiune. Dacă nu
„Țara mea adevărată e aceea unde oamenii se bat pentru demnitate“ by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2491_a_3816]
-
să-i deturneze oiștea, doar-doar s-o răsturna menajeria, doar-doar s-o închide Gura Leului VOLUMUL ÎNTÂI Gândurile autorului despre acest op al său sau cum își proiecta Gura Leului acest demers tipografic adresat celor care-o ascultaseră iar acum voiau să se și zgâiască preacitind-o: ...La începutul cărții va fi o prefață în care spun că este vorba, de fapt, de un roman avându-mă ca personaj principal pe mine în ipostaza de om cu gură mare și slobodă. Capitolele
„ÎN GURA LEULUI” în trei volume şi al patrulea ca audiobook. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_72]
-
reconstitui au făcut parte din Cabaretul politic radio pe care l-am început în anul 1993 și s-a prezentat periodic multă vreme pe unde radio și în spectacole cu public, ieșind la iveală sau punând „capul la cutie”, după cum voia guvernarea reprezentată în Consiliul de Administrație al Radiodifuziunii. Pentru acest prim volum am împărțit momentele bazate mai mult pe scriitură decât pe superba improvizație de moment, în două secțiuni: "Bibaniada și altele..." și "Agenda politică". Dacă titlul celei de-a
„ÎN GURA LEULUI” în trei volume şi al patrulea ca audiobook. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_72]
-
pînă se transformă într-o umbră de pasăre// poate e fata aceea tuciurie/ vînzătoarea de dulciuri și cafea/ dintr-o cofetărie din cluj/ decisă într-un tîrziu să vină/ să-mi acopere ochii cu palmele/ ca și cînd ar fi voit să mă lase fără amintiri” (Privesc în urmă). Ceea ce pentru subsemnatul ar putea fi o fantasmă dolorică, pentru Ion Cocora e o vitrină cu imagini aidoma unor păsări care cîntă de zor în colivie.
Poezia existenței by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2506_a_3831]
-
fix de mediu și vă întrebam dacă în afară de soluțiile acestea... Bogdan Chirieac: Domnul ministrul Marin Anton dacă are vreun punct de vedere, este bine venit Marin Anton: Sigur că am Remus Cernea: Pentru a încheia, și voi fi foarte scurt. Voiam să-i spun domnului Blănculescu că opozanții proiectului de la Roșia Montană au argumente în foarte multe direcții și cele în privința mediului sunt clare și Ministerul Mediului nu ar trebui să emită nici acordul, nici avizul de mediu. Pentru a vă
Este mineritul modern posibil în România, la Roșia Montană? - Citește aici transcriptul dezbaterii DeCe News () [Corola-journal/Journalistic/25045_a_26370]
-
turci din 1806-1812, pământul Principatelor "avea să slujească din nou de câmp de bătălie", când "la țară mizeria, jaful și hoțiile vor atinge un nivel nemaicunoscut până atunci", scria Neagu Djuvara. Atunci, românii și-au dat seama că „apărătorii ortodoxiei" voiau, de fapt, să-i transforme în gubernie. Rusia a fost foarte aproape de a anexa țările române pentru prima dată în 1812, însă cel care a zădărnicit planurile a fost împăratul francez Napoleon Bonaparte, care a invadat ținutul rușilor. Cu toate
Când au început românii să urască Rusia by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/25174_a_26499]
-
trebui uzat deloc” (Direcția nouă în poezia și proza română, 1872). Peste aproximativ un secol, I. Negoițescu va identifica în paloare unul „dintre cele mai pregnante simboluri eminesciene”3. Tempora... Înger și demon Strofa ultimă a poemului (ed. Maiorescu): Am voit viața-ntreagă să pot răscula poporul Cu gîndirile-mi rebele contra cerului deschis - El n-a vrut ca să condamne pe demon, ci a trimis Pe un înger să mă-mpace, și-mpăcarea - e amorul. În „Convorbiri literare”, 1 aprilie 1873, versul
„Așa făceam și cu versurile lui Eminescu“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2526_a_3851]
-
gîndiri rebele. El prezentul îl răscoală cu-a gîndirilor lui faimă Contra tot ce grămădiră veacuri lungi și frunți mărețe. Vrînd să readucă textul pe un făgaș logic, Maiorescu se încumetă a compune el însuși versul citat mai sus („Am voit viața-ntreagă să pot răscula poporul”). Intervenție bine intenționată, dar care își greșește ținta. Pentru că, de fapt, cum am semnalat cu alt prilej 4, în „Convorbiri literare” se strecurase o banală eroare de tipar: urmat în loc de armat! Versul corectat arată
„Așa făceam și cu versurile lui Eminescu“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2526_a_3851]
-
Nou scandal la Codlea! Zeci de persoane au protestat în fața Primăriei pentru că nu au fost lăsate să intre la ședința consiliului local. Oamenii voiau să ceară consilierilor să redeschidă spitalul care a fost închis în luna februarie. Câteva zeci de localnici au încercat, luni, să intre cu forța în Primăria Codlea, la ședința de Consiliul Local care a început la ora 14.00, pentru
Localnicii din Codlea cer redeschiderea spitalului () [Corola-journal/Journalistic/25302_a_26627]
-
popor dus ca o turmă,/ Acestea-s bogățiile-așteptate?/ Acesta e fiorul de dreptate,/ Care v-a dus spre somnul cel din urmă?” etc. (Umbra roșie). Și mai tare combate pentru România (e cu Goga și mai că vociferează ca el), voind luptă pînă la capăt (poezia a circulat și printre soldații de pe front, după semnarea armistițiului însă): „Noi vrem război, de-o fi să dăm tot ce iubim!/ Și dacă astăzi visul ce se curmă,/ O, suferință, va fi cel din
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
Sin, făcută în 1941. Recitesc cărțile lui Mihai Sin și observ că despre ultimele nu s-a scris aproape nimic. Dar despre cărțile prozatorilor din generația sa? În antologia de proză Arhipelag realizată de Mircea Iorgulescu în 1981 - antologie care voia să demonstreze că există și o proză „scurtă” care ar putea ține în cumpănă romanele de succes, În memoria unui atlet începător de Mihai Sin este alături de prozele, mai mult sau mai puțin scurte, ale lui Horea Pătrașcu, Ștefan M.
Mihai Sin și cărțile sale necunoscute by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2534_a_3859]
-
dintre ei? Dacă însă Paul Cernat, în stilul caracteristic, va executa o răsucire („contorsionist”, i-a spus Mircea Cărtărescu, în timp ce colegul de tandem, Daniel Cristea-Enache, era „carieristul”) și va reveni spunînd că a fost greșit înțeles, că de fapt nu voia să scrie „nu depășesc nivelul”, ci se gîndea la „depășesc cu mult nivelul” și că, atenție!, nu se referea la cronica așa-zicînd generalistă, ci la cronica edițiilor, chiar dacă în „Steaua” părea să fi fost invers, și nu-i mai puțin
Strugurii sînt acri? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2541_a_3866]
-
un sufleta să afle ce s-a întâmplat. Spune că nu avea de gand să plece nicăieri și că cele susținute de rudele bărbatului sunt simple născociri. “Am tot ce îmi trebuie aici în Jimbolia, afacere, casa, de toate. Nu voiam să plec cu copilul din țară. Voiam doar să o țin o lună cu mine peste vară. A fost un tată bun pentru copilul meu, dar fața mea nu merită o asemenea soarta”, a declarat mama fetiței, pentru opiniatimisoarea.ro
Un bărbat şi fiica lui de şase ani au fost găsiţi spânzuraţi în podul casei din Jimbolia () [Corola-journal/Journalistic/25457_a_26782]
-
întâmplat. Spune că nu avea de gand să plece nicăieri și că cele susținute de rudele bărbatului sunt simple născociri. “Am tot ce îmi trebuie aici în Jimbolia, afacere, casa, de toate. Nu voiam să plec cu copilul din țară. Voiam doar să o țin o lună cu mine peste vară. A fost un tată bun pentru copilul meu, dar fața mea nu merită o asemenea soarta”, a declarat mama fetiței, pentru opiniatimisoarea.ro . Unchiul copilei, dinspre mama, este convins că
Un bărbat şi fiica lui de şase ani au fost găsiţi spânzuraţi în podul casei din Jimbolia () [Corola-journal/Journalistic/25457_a_26782]
-
în “Biletul de eliberare” pe care, așa fiind cunoscător al industriei cunoscut pe cancelarul Austriei cum știi, îl afișez cu mândrie). Aici compușilor cu azot, am citit că firma Bruno Kreisky, pe cel care voi face o paranteză și îți voi de inginerie ‘Chemical Construction ulterior a devenit Secretar răspunde la o întrebare anterioară, Corporation’, pe scurt Chemico, din General al ONU, Kurt Waldheim, redând un moment ilustrativ din New York, a fost dată în judecată de și ai stat la masă
Viaţa neobişnuită a unui om de ştiinţă român refugiat în Statele Unite. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Claude Mătasa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_73]
-
istoria și actualitatea într-un mod mai direct decât în Muntele vrăjit. Pascale Cohen-Avenel, profesoară la Université Paris Ouest, ne-a prezentat o documentată cercetare despre Primele scrieri de popularizare științifică referitoare la jazz, în Germania anilor 1921-1925. Cărțile respective voiau să demonstreze că jazzul reprezenta o autentică schimbare de paradigmă, o trecere spre o lume în care omul putea fi mai liber. Autorii acelui timp considerau că jazzul și jazz-dansul aveau capacitatea de a-i lecui pe germani de militarism
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
M Â N IA ) Fiecare zi, una după alta, a curs firesc până în seara de dinainte de Crăciun, când am venit de la mine din sat, frânt de obosit. Revăzusem mormântul părinților și, ca într-un dialog în doi, le spusesem ce voiam să fac în viitor. Fără măcar să mănânc, m-am întins și am ațipit aproape o oră. Când m-am trezit, am deschis calculatorul. Olesya mă căutase în dimineața zilei deja trecută, și-mi lăsase, pe ecran, pupici, inimioare arzând și
De sărbători, dulcele plâns. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_47]
-
am întrebat-o după ce mi-a oferit din fiecare afiș câte un exemplar. Ei, ce? În România, ca în România, dar de aici, plec la Cernăuți, cu Olesya. Iar acolo, populația e pro Iulia... O să vă ia vouă insula... Vedeți voi pe dracu Insula Șerpilor ... Spălăcita aia care, cică, ne-ar duce în Europa. Și ar fi rău? Eu știu? Cert e că ai ei, cu portocaliul, în câțiva ani, ne-au dus la sapă de lemn. Țarul, Putin, pe bună
De sărbători, dulcele plâns. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_47]
-
așa puțin,/ Ne-am despărțit plecînd pe drumuri apuse,/ Tu dormi liniștit în pămîntul tău iubit/ Dar eu rătăcesc pe căile străine” etc.). Și mai rău i-a mers cu așa nume celebrissim după al doilea război, cînd autoritățile nu voiau nicidecum să i-l admită și n-o publicau.7 În notița editurii de la Harfe uitate se zice însă că ar fi publicat intens după război în „Patriotul” arădean și-n „Veac nou” (ba chiar că ar fi avut „o
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
mare solemnitate. Pe la anul 400, împărații Honorius și Arcadius au interzis spectacolele de circ în această zi. Cel mai de seamă eveniment legat de această sărbătoare în vechime era botezul solemn al catehumenilor (cei care doreau să devină creștini), care voiau să imite astfel botezul Mântuitorului în Iordan. La români, sărbătoarea a fost, alături de cea a Nașterii, una dintre cele mai populare. În fiecare an, în cetățile de scaun ale Țărilor Românești, Botezul Domnului se serba cu deosebit fast, iar sfințirea
Ce obiceiuri se păstreză de Bobotează () [Corola-journal/Journalistic/23999_a_25324]
-
o silă imensă de sine. Pedalând pe bicicleta sa pliantă în formă de fluture, el ajunge, năclăit de sudoare și praf, la magazinul de pompe funebre: „pompele funebre astăzi sunt închise/ e duminică și-au luat zi liberă/ iar eu voiam să intru să mă/ interesez de anumite lucruri.” Lucrurile care-l interesează pe poet sunt legate de mărime, greutatea și rezistența la putrefacție a sicrielor. Curiozitatea tânărului e stârnită, totuși, mai mult de vânzătoarea tânără care are obiceiul de-a
Capete de rând: Dimitrie Crudu și Falsul Dimitrie Crudu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2413_a_3738]
-
-mi mai amintesc dacă am întâlnit- o în 1983, apoi deja plecase în America. Însă ne-am văzut de câte ori a venit în Londra. Era o personalitate deosebită. Am fost la un moment dat în România cu o scriitoare scoțiană. Ea voia să-l monteze pe Caragiale într-o versiune scoțiană, eventual adaptând puțin umorul lui, să pară mai scoțian. Nu cred c-ar merge... Eu aș vrea să văd o versiune englezească mot-à-mot la O scrisoare pierdută sau O noapte furtunoasă
Interviu cu Alan Brownjohn - Nu sunt un desperado... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2416_a_3741]
-
Z. Ornea Dl. Keith Hitchins este un învățat american preocupat cu predilecție, daca nu chiar exclusiv, de istoria românilor. N-a voit, asemenea d-nei Catherine Durandin, să elaboreze un vast studiu de sinteză cuprinzînd întreg ansamblul evolutiv al fenomenului. Țelul d-sale pare a fi examinarea unui fragment, poate cel mai interesant, si anume perioadă evoluției spre modernitate a României. Nu știu
Începuturile României moderne by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18195_a_19520]