1,218 matches
-
acuzat că ar fi instigat pe țărani la răscoală. Aflându-se într-un local public din Huși, în ziua de 11 martie, a adresat următoarele cuvinte arendașului Alexandru Calciu: „V-ați îmbogățit pe spinarea țăranilor, i-ați jefuit și acum voiți a-i împușca”. În Raportul procurorului Tribunalului Fălciu, D. Ralle, nr. 2304 din 7 aprilie 1907, trimis ministrului Justiției, se consemnează faptul că aceste incidente au avut loc „în ziua când locuitorii din Tătărăni, voind a intra în oraș, spre
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de onoare" (prezentând la intrare o fotografie imensă a președinților Allende și Castro). Doamna Bachellet a fost primită de Fidel la 16 februarie, pentru o "întrevedere prietenească" (a durat 90 de minute) în cadrul căreia "El lider Maximo" avea să comită voit sau accidental o gafă de politică externă, solicitându-i președintei chiliene să soluționeze "nedreptatea făcuta poporului frate bolivian, în urmă cu peste 100 de ani, când Chile, în cadrul "Războiului Pacificului", a răpit Boliviei ieșirea la mare!" Nu știm cum a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
străinătate. La Veneția se stabili regina amărâtă, bolnavă de nenorocită ce era, neînțelegând marea nedreptate ce i se făcea, după părerea ei. Acolo mrejele întinse se reformară, o corespondență se restabili între cele două aliate și din nou fu ne voit regele să răscumpere scrisori, după sculele scump plătite, să numească pe Enăchiță Văcărescu ministru la Roma, pentru a mai recăpăta hârtii și corespondențe, și, în fine, să ia pe exilata de la Veneția pentru a o da în paza mamei ei
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a tuturor, peste 1/2 de oră se telefona la Dinu că audiența este acordată. Erau orele 12 și, din întâmplare, se întruniseră acolo. „Cum îndată, dar nu avem vreme să prevenim pe toți semnatarii și nu suntem în ținuta voită.“ „Nu face nimic, regele cere să veniți îndată, astfel cum sunteți.“ La aceeași oră, Gigurtu își constituise ministerul cu Manoilescu, Caracostea și gardiștii. Așteptau la dânsul acasă să fie chemați la Palat pentru depunerea jurământului. Regele, închipuindu-și că opozanții
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
la dr. Fessler, amic intim cu generalul Antonescu. Fără a pierde vreme, [doctorul] sări în automobil, pătrunse cu zorul la Antonescu, de asemenea amic cu Ilasievici, îi povesti cele petrecute și cele de care se temea. Antonescu luă imediat măsurile voite. Generalul Ilasievici fu eliberat îndată și lăsat în pace. Când voiește, poate. Multe case evreiești au fost rechiziționate de legionari, care trăiesc în ele ca niște sălbatici, prădând tot. Printre ele, și a lui Titu lescu la Șoseaua Kiseleff. Acolo
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
însă compensate de virtuțile de analist pătrunzător al întortocherilor sufletești și al „crizelor“, și de capacitatea de-a cădea mereu pe o cazuistică din specia spectaculosului interior, dacă o putem numi așa. Astfel fusese aceea din Subiect banal - în contrast voit, probabil, cu ce se anunță în titlu -, astfel este și aceea din Final grotesc, cu totul insolită, „răsucită“, cum o califică însuși protagonistul. Este istoria unui comis voiajor bucureștean care, împătimit de poezie și muzică, întreprinde acțiuni de mecenat artistic
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
inadecvare a criteriilor estetice" cu care se operează de obicei, punând textul sub semnul politicianismului agresiv și al ultrana ționalismului, domnia sa cere a fi judecat poemul, mai întâi "după estetica poeziei populare, căreia Eminescu i s-a circumscris în mod voit". Doina nu este, ne avertizează el, în esență o "scriere ideologică", ci o "creație artistică", fiind "expresia lirică a necesității de conservare a ființei și identității naționale". Și, în continuare: "Citită prost, ea poate părea o profesiune de credință rasială
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
pentru acea serbare, am trecut în sala banchetului unde, deodată, deschizându-se perdelele ce acopereau teatrul, s-a auzit glasul prefăcut a lui Missir care era ascuns în dosul micii scene. Hai la păpuși!... Hai la păpuși!... La păpuși! Cum voiți, boieri dv., să vi le joc, de-a dreptul sau pe încunjur? Pe încunjur, răspunse pudicul Naum, spăriat de întrebarea păpușerului. Bună 'sara, domnii mei, strigă atunci o păpușă care ședea pe un scaun picior peste picior într-un colț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
spiritul "școlii tradiționale". În primul rînd, el nu credea în eficiența unui învățămînt întemeiat pe interes: "Ceea ce interesează nu instruiește niciodată" (XXVII). Primele sale "păreri asupra educației" sînt concentrate asupra problemei învățării, înțeleasă ca un act care presupune un efort voit. Copilul să lupte cu plictiseala și abstracția, să i se cultive ambiția de a depăși greutățile, "orice artă de a instrui înseamnă să obții de la copil strădania care să-l înalțe la condiția de bărbat" (V). Copilul învață atunci cînd
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Nouă grade, zice termometrul din intersecție. Mai bine ar ninge, naibii. Asfaltul gri poros și câini care moțăie peste guri de canalizare aburinde. Plus câțiva aurolaci rufoși, parcă mototoliți, folmotoace de aurolaci ciufuliți. - Sfârșit de secol în București, zice Bălănescu voit, studiat patetic, și trebuie să recunosc că cel puțin cronologic are dreptate. Chiar asta trăim. Nici frig nici cald. O vreme fără demnitate. Gerul ar fi stârpit microbii, ar fi făcut ceva util. Zicerea sa - ecou al lecturilor dirijate în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
lettre: „ș-apoi târza-mârza / aduce cu mârza / a cucoanei Smara / haida-hara-hara!“ În ciuda alurii mele vestimentare destul de neglijate, ecou Întârziat al boemei noastre În dezmăț dintre 1905 și 1910, am fost totuși printre novatorii norocoși ai modei masculine, mai precis, dacă voiți, [novator] al cămășii cu guler din ea, mai târ ziu al cămășii cu mâneci scurte, purtată vara numai cu panta loni, fără haină și fără cravată; exortându-mi fe meile, Îmbrăcate și dezbrăcate cu pierdere de timp, mai ales de timp
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ceva potrivit firii, Îndrumării și gusturilor sale proprii, Învățătura dascălilor fiind pe potriva numai a celor lipsiți de orice curiozitate, a [a]ce lora care altfel ar fi rămas de multă vreme de căruță În lumea asta - și fiindcă, dacă mai voiți, mințile de elită nu se fabrică cu diplome sau prin strădania dascălilor, oameni Îndeobște cu noscuți ca mărginiți, Înrăiți și puși pe rele. Napoleon, clasificat al 42-lea dintre cei 58 de promovați ai școlii militare de la Brienne, era notat
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
graiul nostru ciobănesc, a avea dănănaia „de potecă“, dovada, aș zice, irefutabilă a virili tăți lor noastre, a „părților noastre capitale“, cum le spune Stendhal și de care vechii egipteni se țineau strâns În clipa solemnă a jurământului. Sau, dacă voiți, rețeta aplicată frumoasei mele proprietărese de acum treizeci de ani, văduvă tânără, Înaltă, mlădioasă, culti vată, proastă cât Îi sta bine și coborând În mijlocul nostru din plin veac al XVIII-lea, inclusiv jegul cucoanelor de atunci asezo nat cu mult
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a dreptul, gustul divers și pitoresc, dar nedepravat, al sexualității mele (un lucru de care m-am feli citat toată viața, fiindcă péché de chair, péché de rien) față chiar de această lume a prostituatelor - o lume francamente echivocă, dacă voiți, dar care-ți pune Întrebări fără a le putea răspunde - m-au pus uneori În situații dificile față de restul oa menilor prea cumsecade, cum poate și cu cititorii acestor pagini. Totuși C. Rădulescu Motru, filozoful și maestrul În unele privințe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
revedere de la ospitalierul ținut chilian. CHILE, OJEADA DE LEJOS Chile - o privire din afară CÎnd făceam plin de entuziasm aceste Însemnări de călătorie, calde și proaspete, am scris unele lucruri poate cam țipătoare și oarecum pe de lături cu spiritul voit științific al călătoriei. Și probabil că nu se cuvine acum, la mai bine de un an după ce le-am scris, să-mi prezint părerile actuale despre Chile; prefer să trec În revistă ce-am scris pe atunci. Să Începem cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
în construcția noastră morală, unele infirmități, unele vicii... Aproape ori de câte ori am avut ocaziunea de a citi lucruri, pe care mă știam în măsură de a le controla și verifica prin mine însumi am dat peste exagerări și confuziuni, peste diformațiuni voite, căutate, combinate, peste lucruri care m-au făcut să descopăr fie intențiuni neașteptate, fie simpla dorință naivă și vană de a produce anumite efecte fie alte asemenea lucruri ciudate, unele mai mult, altele mai puțin blamabile. Căci dacă sunt spirite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Mihai Dascălu Au fost auzite și unele remarci la o parte din portretele mele, se spunea că „acel” portret seamănă cu mine. Este posibil acest lucru, nu contest, dar este doar ceva care vine din subconștient, fără a fi ceva voit. De asemenea în câteva din portretele mele strecuram unele elemente suprarealiste, de exemplu pictam un moș cu o pipă în care era un lac, iar pe lac erau niște păsări, sau în alt caz am făcut un moș care fuma
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
cântă la Radio „Triana“; tu făceai tare de se auzea quasi strident, ceea ce mă făcea să-ți spun: „Mais, ma chérie, je ne suis pas sourde...“ și tu schimbai docil, pentru ca încetul cu încetul să o aduci iar la tonul voit. Muzica asta are ceva nostalgic de drum lung, pe care să riști să-l faci pe jos, greu, cu bocancii plini de noroi și cu un rucsac în spate, cu boarfe inutile. Mi-a telefonat acum Sabine, cu urări. Știu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
puținii din țară, a fost, chiar înainte de împlinirea celor șapte ani, aruncat la groapa comună? Îi plăcea fastul și iubea izolarea - nu izolarea forțată și fortuită în care am învățat eu să mă complac, ci cealaltă, mult mai nobilă, izolarea voită. Și fiindcă între tine și mine n-au existat niciodată - sper - nici neînțelegeri, nici se crete, nici gânduri neîmpărtășite, și mai ales fiindcă mă întrebi, uite: n-aș vrea ca tu să nu respecți această urnă, când eu nu voi
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
bolnăvia <endnote id="(22, p. 292)"/>. La fel se Întâmplă cu „jidovii” care Îl caută pe „fiuțul sfânt”, ca „să-l taie” : - Dare-ar Moș Crăciun să deie, Jidovimea să orbească, Pe fiuț să nu-l găsească ! Dumnezeu de o voit Și jidovii de-o orbit Pe fiuț nu l-or găsit <endnote id="(714, p. 140 ; 181, p. 288)"/>. În fine, În colindele românești, și cu prilejul crucificării lui Isus acesta Îi orbește și Îi asurzește pe „jidovi”, dar Îi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un ordin emis de „Biroul Mobilizării” din Regimentul 10 Vânători de care aparțineam să mă prezint imediat la Partea Sedentară aflată în comuna Puținei - Teleorman. De această dată n-am dat curs imediat ordinului primit ca altă dată și cu voită întârziere ajung să mă prezint maiorului Rednik care, la vederea mea, tună și fulgeră - apostrofându-mă - dezertor și trădător. Când a văzut că mă prezint salutând cu mâna stână agățată de centură, mă ironizează că, de când stau tot ascuns, de când
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
mea planează fapte ce mă pot compromite pentru tot restul vieții!... Colegul ezită un timp, apoi jenat îmi transmite ștafeta de la activista Dănilă. Cum aflu de noua mașinație, plec la comitet, intru la activista în cauză și o întreb cu voită timiditate, dacă dosarul meu se mișcă... Activista mă întreabă dacă adjunctul mi-a transmis ceva, eu îi răspund că da, mi-a transmis - însă acest fapt chiar mă îndeamnă să cer repunerea în discuție a dosarului. Activista tace încurcată, eu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
artificialitatea minciunii romantice, a manipulării sentimentale, a inser ției neavenite a unui discurs în mijlocul unei acțiuni care nu-l solicită în niciun fel. „Între stil și manieră este aceeași deosebire ca între organismul necesar al ființei vii și struc tura voită a lucrului artificial.” În cazul stilului avem „o continuă confirmare a vieții”, iar în ce privește maniera „un torent continuu de afirmări exterioare, fără vreo confir mare interioară”. Pentru aprofundarea diferențelor Caragiale ne oferă construcția improvizată a unui fapt dramatic, înfruntarea dintre
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
c) arabii au fost nedrept)titi, Ins) insist) asupra semnificației morale a existenței Israelului. Israelul reprezint) ceva În istoria Occidentului. Problemele nu sunt atât de simple pe cat Încearc) s) le prezinte partizanii ideologiei. Sioniștii nu au fost nedrepți În mod voit, arabii nu au fost nevinovați. A Îndrepta r)ul așa cum ar dori arabii ar Însemna distrugerea Israelului. Refugiaților arabi trebuie s) li se ofere ajutor și compensații, Ins) Israelul nu se va sinucide de dragul lor. Acum, arabii se v)d
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
în șoaptă, din decență probabil: „Dumneata ești cel mai ciudat și mai delicat dintre noi...” * Una din cele mai bune prietene ale mamei era „tanti Tony” (despre care nu am scris nimic în După-amiaza de sâmbătă, omisiune din neglijență, omisiune voită? Rămăsesem puțin supărat pe ea pentru că nu venise, de la Brașov, unde locuiește, cred, de peste două decenii, la înmormântarea mamei). Pe când mai funcționa ca diriginte la „Telefoane”, în una din desele sale inspecții pe teren, tata o descoperise în orașul Dej
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]