4,908 matches
-
supărare, am cules fructele coapte (era cam pe la 6-7 iunie), că am separat creanga ruptă cam la un metru de trunchi și că, după aceea, prin măsurile luate ți-am micșorat suprafața rănii și ți-am aplicat câteva straturi de vopsea albă pentru metal, astfel ca tu să nu mai pierzi seva hrănitoare, iar razele soarelui să nu vatăme ființa ta... - Ce mult m-am bucurat că mi-ai micșorat suferința și mi-ai dat posibilitatea de a da o nouă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
aripa timpului. Mă ajută să mă ridic. Simt căldura cum îmi răscolește cele mai ascunse interioare și întreb ștergându-mi ochii cu palma stângă: -Doamne, cât timp s-o fi cernut de când am adormit pe duna asta albă de nisip? Vopseaua e în fiecare Ce-i clocotul acesta? Ca un răspuns, Dumnezeu ne adoptă, fii ai unui alt cer din care abia așteaptă flămânzii să se înfrupte. Zi de zi, întrebările cresc și se înmulțesc miraculos, așa cum Mântuitorul a înmulțit vinul
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
par să-mi reproșeze privirile lor fixe. „Uneori zgomotul e mai benefic decât tăcerea”, gândesc. Nu știai că azi ne pictăm unii altora picioarele cu păcate, pentru a le spăla apoi, urmând porunca Mântuitorului? Dar nu te-am întrebat de vopsele. Vopseaua e-n fiecare. A ta e cea albastră. Ne poți picta fiecăruia cerul tău înecat în ploi de stele. Să folosești bine nuanțele: stelele să fie mai albastre decât cerul, sau cerul mai albastru decât stelele, depinde cât de
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
să-mi reproșeze privirile lor fixe. „Uneori zgomotul e mai benefic decât tăcerea”, gândesc. Nu știai că azi ne pictăm unii altora picioarele cu păcate, pentru a le spăla apoi, urmând porunca Mântuitorului? Dar nu te-am întrebat de vopsele. Vopseaua e-n fiecare. A ta e cea albastră. Ne poți picta fiecăruia cerul tău înecat în ploi de stele. Să folosești bine nuanțele: stelele să fie mai albastre decât cerul, sau cerul mai albastru decât stelele, depinde cât de pătrunzător
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
că se pierd în dansul nebunesc al timpului... Se priveau furiș și nu se mai recunoșteau, de parcă cineva pus pe șotii le schimbase fețele. Nici nu știau că la cele două capete de linii îi așteptau crucile încă mirosinde a vopsea proaspătă.Cruci care le aparțineau și care se asemănau de parcă au fost cioplite din trunchiuri gemene... Și totuși mâinile lor erau atat de aproape, iar spațiul respira a libertate și a gol, cum nu a mai mirosit niciodată...A cui
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
nu mă obișnuisem cu gândul ăsta. — și eu la fel, draga mea. Harry! Mama l-a îmbrățișat strâns. — Arăți grozav! — și tu la fel, Trish! și se pare că ai muncit din greu, a zis Harry, arătând către picăturile de vopsea de pe blugii mamei. — Azi dimineață m-am trezit plină de inspirație, i-a zâmbit mama. Iar tu trebuie să fii Luke! Sunt așa de încântată să te cunosc. Claire mi-a trimis manuscrisul tău, acum câteva săptămâni și l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
și să ți-o iau la cioc? Sally se dădu jos de pe pat și se apropie de el. Wilt se uită cu sălbăticie la ea. — Să nu care cumva să mă atingi! strigă el, având proaspete în minte imagini cu vopseaua acidă. Nu vreau nimic de la tine! Sally se opri și îl privi fix. De-acum nu mai zâmbea deloc. — De ce nu? Pentru că o ai mică? De-aia nu vrei? Wilt se plasă cu spatele la ușă. — Nu, nu de-aia. — Pentru că n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
cap. — Bărbații! zise ea dezaprobatoare. — Era destul de bătrân ca să-mi fie bunic, îi spuse Sally. De fapt, chiar îmi era bunic. — O, nu! Ce îngrozitor! — Nu chiar, spuse Sally, râzând. Era artist. Avea barbă. Bluza de lucru îi mirosea a vopsea și avea un atelier și voia să picteze un nud de-al meu. Eram așa de pură în vremurile acelea! M-a pus să mă întind pe canapeaua lui și mi-a aranjat picioarele. întotdeauna îmi aranja picioarele și după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
lângă mine și mi-a îndoit picioarele și m-a sărutat și după aceea era deasupra mea și bluza i se ridicase și... Eva stătea jos și asculta fascinată. Putea să vizualizeze scena cu atâta claritate - chiar și mirosul de vopsea din atelier, și pensulele... Sally avusese o viață atât de incitantă, atât de plină de evenimente și atât de romantică, deși într-un mod destul de tragic. Eva încercă să-și aducă aminte de viața ei de la paisprezece ani, când nici măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
biserica, mi-am spus. Unicul motiv pentru care mă aflam aici era să mă conving dacă Aurora era sau nu în primejdie - și, dacă era, să o scot din casa asta cât mai iute cu putință. După ce văzusem exteriorul casei (vopseaua cojită, obloanele făcute praf, buruienile răsărind printre treptele de la intrare), eram pregătit să dau peste o adunătură de piese disparate și stricate de mobilier, aruncate unele peste altele prin camere, dar interiorul s-a dovedit a fi mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
mi-a zis ce-ar fi să fac și eu ceva util cât timp e el plecat ? La care eu i-am zis sigur că da - și m-am trezit că-mi pune În brațe trafaletele și trei cutii de vopsea și Îmi zice că, dacă lucrez În ritm susținut, poate reușesc chiar să termin sufrageria. — Poftim ? — Și, la ora șase, când s-a Întors, a strâmbat din nas că nu-i prea place cum am zugrăvit ! Ridică vocea, supărată de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
spun În timp ce șoferul urcă În mașină. Lissy, Jack. — Bună, spune Lissy cu un zâmbet protocolar, În timp ce dă mâna cu el. În timp ce urcăm cu toții spre apartamentul nostru, Îmi dau pentru prima oară În viață seama cât de Înguste sunt scările, cum vopseaua crem de pe pereți s-a scorojit de tot, și cum covorul miroase a varză. Jack locuiește, probabil, În ditamai căsoiul. Cu balustradă de marmură și tot tacâmul. Și ce dacă ? Nu putem avea cu toții marmură. Oricum, probabil că e groaznic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Toate locurile sunt ocupate. Locurile pe scaunele suplimentare, fără spătar, sunt vândute la preț întreg. De o parte și de alta a teatrului, sunt pictate pe afișe cât zidurile imaginile lui Dan și Lan Ping. Ochii amândurora sunt umbriți cu vopsea albastru închis. Lan Ping e într-o rochie neagră din satin. Personajele sunt într-o poză dramatică, stau în picioare, față în față, piept la piept, cu buzele aproape unite. Mulțimea e vrăjită. Deși majoritatea sunt fanii lui Dan, domnișoara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
fie Jiang Ching, trage concluzia Fairlynn. Cu siguranță mâna ei diabolică se află în spatele acestei cortine. * Ăsta nu este un basm, îi spun actriței din rolul principal din opera mea. Eroina este reală. A trecut prin greutăți. Vreau să tratezi vopseaua roșie de pe pieptul tău ca pe o rană adevărată. Simte cum te arde. Simte-i puterea devoratoare. Ești mâncată de vie și strigi fără să fii auzită. Fă-ți vocea să răsune la volum maxim. Vin la studio și mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
celebrul Rond de noapte, studenții atenți la imagine și la explicațiile profesoarei, ea analizând competent pânză lui Rembrandt, explicând ceva despre variantele anterioare ale tabloului observabile de cètre specialiști la analiza cu raze Röentgen, cum stratul de lac de deasupra vopselelor s-a închis în timp dând impresia unei scene de noapte, când, în fapt, glorioasa defilare condusè de comandantul Franș Banning Cock s-ar fi petrecut dupè-amiaza târziu, explicând studenților jocul subtil dintre lumini și umbre, raportul de forțe dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
Întuneric și ceață? Au trecut atâția ani de când ai plecat, ieri seară te conduceau la gară. Încerci să zărești ceva printre ulucile vechi ale gardului, te ridici pe vârfuri, ca să te uiți În curte, dar gardul e prea Înalt și vopseaua verde ți-a rămas lipită de buricul degetelor. Gardul e proaspăt vopsit, chiar tu l-ai vopsit ieri, Înainte să pleci la gară. Casa e roșie, de cărămidă, n-au mai apucat s-o termine, fiindcă banca a dat faliment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Negro, înclinându-se din nou. Cred că acum putem începe lucrul. Atelierul era destul de spațios. Cuprindea o adunătură veselă de obiecte. Tablouri și rame rezemate de pereți, stive de mape cu desene, fel de fel de schițe, pensule, borcănele cu vopsele, crete și creioane din cărbune... Într-unul din colțuri erau un podium mic și mai multe spaliere. În celălalt colț faldul unei draperii ascundea un loc de odihnă pentru oaspeți. O sofa, un taburel, câteva perne și o măsuță. În timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
-vă înapoi în junglă, unde vă e locul, însă ele săreau în cercuri, pe jumătate drapate cu haine, trăgând sariuri și cearceafuri și piese de lenjerie după ele, rupând materialul în fâșii, împrăștiindu-i accesoriile pe vârfurile copacilor ca pe vopsea. Cei mai mulți dintre adepți își lăsaseră deja praștiile și se retrăseseră în josul dealului, înfricoșați de violența crescândă a primatelor, îngrijorați că vor fi fugăriți și prădați, poate chiar și mușcați. Copacul lui Sampath se cutremura într-un haos groaznic de crengi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
recent dintre omniprezentele filme de adolescenți, în care întotdeauna, la miezul nopții, apărea o fetiță speriată de moarte, care simte însă nevoia imperioasă să investigheze piscina îmbrăcată într-o cămășuță de noapte ca pentru păpuși. Urmărind cu degetul înnegrit de vopsea raftul cu CD-uri impecabil ordonate, Jake a găsit imediat ce voia, datorită sistemului alfabetic de depozitare pe care îl folosea. Ăsta era singurul lucru ordonat din viața lui. Cumpărase albumul respectiv în dimineața aceleiași zile, iar cutia era deja așezată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
-i o privire stânjenită doctorului. —Doamnă? Julia a simțit o bătaie ușoară pe umăr. S-a întors și-a văzut-o pe asistenta de stilist care stătea în spatele ei cu o expresie îngrijorată pe față. —Trebuie neapărat să vă scot vopseaua de pe păr. — Da, da, vin într-un minut, i-a răspuns ea cu un gest de concediere. Nu-ți face griji, dacă se întâmplă ceva, o să fie din vina mea. Apoi Julia s-a întors, din nou, către Jade. Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
vestea respectivă o luase atât de prin surprindere pe Julia, încât femeia nici măcar nu se gândise la faptul că, dacă Paul nu era tatăl copilului, atunci un alt bărbat trebuia să fie. — Și cine e adevăratul tată? Câteva picături de vopsea i s-au prelins pe frunte, dar Julia le-a șters cu prosopul. —Habar n-am, a ridicat Jade din umeri. Dar știu că Deborah e o femeie foarte ascunsă. Întotdeauna am avut senzația că e ceva în neregulă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Trebuie să plec. —Să pleci? Mario era îngrozit. Era limpede că-și amintea ce clientă dificilă putea să fie Julia atunci părul nu-i ieșea exact așa cum își dorise. — Nu poți să pleci. O să-ți distrugi părul. Alți stropi de vopsea i s-au prelins pe obraz, dar Julia i-a șters furioasă. —Poate să se facă și verde, că nu-mi pasă, a tunat ea. Poftim! Sper c-am vorbit destul de tare ca să m-audă toată lumea. Îmi asum toată responsabilitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
cumpărase special pentru friptură, erau încă în frigider, iar asparagusul proaspăt zăcea nespălat în sertarul cu legume. Zeița bucătăriei trecuse în rezervă, fiind înlocuită a o umbră a fostei Julia - o persoană complet nemachiată și cu părul, acum spălat de vopsea, în starea lui naturală, adică ușor buclat. Julia era îmbrăcată cu jeanși și cu un pulover vechi cu Mickey Mouse, pe care îl ținea în fundul dulapului, pentru unele mici activități domestice, pe parcursul cărora s-ar fi putut murdări. Julia nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
o piatră plată și poroasă cu care s-a frecat pe corp, văzând cum îi rămâneau pe piele pete mai albe pe măsură ce se desprindea crusta de pământ, transpirație și praf, iar apa curgea albastră, aproape indigo, la picioarele lui, căci vopseaua grosolană a hainelor sale impregnase cu timpul fiecare centimetru al corpului său. Două ore lungi a rămas sub ploaie, fericit și tremurând, luptând cu el însuși ca să nu se întoarcă acasă și să profite de apă, să planteze orz, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
zadarnic să încerci să scapi chiar și pierzându-te la capătul pământului, îngropându-te în cea mai înaltă dintre dune sau traversând pe jos iadul din Tikdabra. Acești gri-gri ți se lipeau de piele ca niște căpușe, ca mirosul sau vopseaua pânzeturilor, și acum targuí-ul avea impresia că pusese stăpânire pe el gri-gri-ul morții, cel mai încăpățânat și insistent dintre toți, acela de care un războinic putea scăpa doar dacă lupta cu alt războinic, al cărui duh al morții era și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]