11,806 matches
-
mă aflam într-o cameră învecinată cu sala festivă. în camera aceasta veneau unii dintre vorbitori pentru a-și pregăti vorbirea. Aci l-am cunoscut pe autorul romanului în preajma revoluției, Constantin Stere care avea să rostească în rusește o mare vorbire pentru a convinge să voteze pentru unire, mai ales pe aceia dintre moldoveni care erau mai înstrăinați sau pe străini. Era agitat și se plimba încolo și încoace mai mult de un ceas înainte de a intra în sala de ședințe
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
în granițele României". Seara, Președintele Consiliului de Miniștri al României, Alexandru Marghiloman a dat un banchet la care au participat vreo 200 de persoane. Am fost invitați și noi refugiații, cu toate că eram adversari politici ai germanofilului Marghiloman. S-au ținut vorbiri frumoase și entuziaste. A vorbit și câte un reprezentant al minorităților. După isprăvirea banchetului, am așteptat la poarta de ieșire. La trecerea lui Marghiloman, însoțit și de militari superiori germani, noi bucovinenii și ardelenii i-am făcut o manifestație, strigând
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
pe niște divanuri. Trezindu-ne pe la ora zece am aflat că la 12 se ține în sala eparhială o mare adunare prezidată de ministrul american, cehul Wondraczki. Acesta anunță oficial prăbușirea Germaniei și Austro-Ungariei precum și nașterea României Mari. Au urmat vorbiri înălțătoare și entuziasmul asistenței creștea până la delir. A urmat o manifestație de stradă. Se putea vedea un mare steag american și unul românesc. Următoarele câteva zile au fost adevărate zile de sărbătoare, nu se mai țineau cursuri și funcționarii nu
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, a acordat un interviu - pentru DC News - în care a explicat ce efecte are social media asupra oamenilor. Există mai multe studii care arată că o participare frecventă pe rețelele de socializare se substituie vorbirii în public, iar acest lucru are consecințe negative. Participarea la rețelele de socializare uzează mai degrabă de folosirea textului decât de vorbirea naturală. A vorbi în public pare să devină ceva mai puțin obișnuit. Noi nu ne antrenăm pentru a
Cum ne transformă rețelele de socializare. Factorii tăcuți care aduc efecte devastatoare asupra omului by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37184_a_38509]
-
asupra oamenilor. Există mai multe studii care arată că o participare frecventă pe rețelele de socializare se substituie vorbirii în public, iar acest lucru are consecințe negative. Participarea la rețelele de socializare uzează mai degrabă de folosirea textului decât de vorbirea naturală. A vorbi în public pare să devină ceva mai puțin obișnuit. Noi nu ne antrenăm pentru a vorbi liber în public sau pentru a susține un discurs. Suntem mai ușor în ipostaza de users, de oameni care sunt învățați
Cum ne transformă rețelele de socializare. Factorii tăcuți care aduc efecte devastatoare asupra omului by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37184_a_38509]
-
persoană. Înseamnă că nu poți trece la A la B și de la B la C într-un mod firesc. Acest lucru se observă zilnic. A vorbi bine înseamnă să te dezvolți bine din punct de vedere personal", a continuat profesorul. Vorbirea în public este cea mai bună disciplină a minții, dar și a corpului Pentru a vorbi bine în public, nu este suficient să folosești doar capul, acesta fiind ținta prioritară a educației. Toate planurile de învățământ sunt concepute pentru a
Cum ne transformă rețelele de socializare. Factorii tăcuți care aduc efecte devastatoare asupra omului by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37184_a_38509]
-
educația tânărului - șanse mult mai mari de dezvoltare și adaptare la contexte socio-economice care i-ar favoriza cariera, personalitatea etc". Profesorul Marian Popescu încheie sublinind că există riscul ca participarea tot mai asiduă în social media să modifice ireversibil "darul vorbirii". Când zice acest lucru, nu se bazează doar pe o vastă experiență academică proprie, ci și pe studii medicale care confirmă spusele sale. "De ce în sistemul educațional românesc orele alocate vorbirii în public, dezvoltării personale, de fapt, nu există?", este
Cum ne transformă rețelele de socializare. Factorii tăcuți care aduc efecte devastatoare asupra omului by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37184_a_38509]
-
mai asiduă în social media să modifice ireversibil "darul vorbirii". Când zice acest lucru, nu se bazează doar pe o vastă experiență academică proprie, ci și pe studii medicale care confirmă spusele sale. "De ce în sistemul educațional românesc orele alocate vorbirii în public, dezvoltării personale, de fapt, nu există?", este o întrebare care va rămâne în continuare fără răspuns.
Cum ne transformă rețelele de socializare. Factorii tăcuți care aduc efecte devastatoare asupra omului by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37184_a_38509]
-
nerecunoscătorul, precum această vulpe care mustră omul cu blândă - de-a dreptul părintească - înțelepciune: „Câte fapte bune nu am făcut pentru tine! Când a murit lupul, nu ai avut o palmă de pământ, să-l îngropi. Desigur, omul are darul vorbirii, omul are și sufletul, și vorbele pe buze. Tu ai uitat de credința cuvântului dat”. Culmea e că șahul, spășit, își recunoaște greșeala. Vechimea anteislamică apare însă mult mai vizibil: prin rolul esențial jucat de divi (duhuri), peri (zâne), prin
Vulpea care vrea comedie și tragedie by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3472_a_4797]
-
testări, am întrebat un profesor de limba și literatura română de la o școală din Buzău. "În primul rând, elevii nu mai citesc. În lipsa lecturii, vocabularul și exprimarea elevilor suferă serios. Influența limbii engleze se simte și e destul de puternică. Totuși, vorbirea corectă și cunoașterea limbii române nu ar trebui să țină cont de influența limbii engleze sau a altei limbi străine. De aceea, încerc permanent să îi indemn pe copii să citească și sa le ofer alternative la fenomenul numit internet
N-ai să crezi ce găsesc profesorii în lucrările de control by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/35961_a_37286]
-
specifică, dezordonată, în afara oricărei reguli, anarhică, alcătuită din elementele pe care a reușit să le păstreze din moștenirea lui și mediul coloniei grecești în care trăia. Într-o scrisoare a prietenului meu Nanis Panayotopoulos citesc: „Fraza lui este luată din vorbirea curentă a oamenilor din popor sau a mic-burghezilor (cum îmi spunea) de la cafenea sau de la bursă, pe care o surprinde trăgând cu urechea în ‘fierberea’ ei, în momente dinamice care sparg legăturile gramaticale și sintactice și plăsmuiesc anarhic limba”. Mă
2013 – Anul Kavafis La aniversare by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/3608_a_4933]
-
Viitoare", 1998, 100 pagini. 3 Mircea Coloșenco - Nicolae Labiș (1935-1956). Biobibliografie. București, Editura Fundației Culturale „Libra", 2005, 244 pagini. Dealul roșu E-un deal cu pir roșcat, un deal ursuz Cu greieri care-mi picură-n auz Scrâșnita, ne-nțeleasa lor vorbire... Se-nșiruie pe deal trei cimitire. Un cimitir român, cu strâmbe cruci Și lumânări aprinse de-o vădană Ce serile își tremură sub nuci Lumina ca o-nsângerată rană. Alt cimitir - și crucile-s în el Aliniate drept ca la
O poezie necunoscută a lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6434_a_7759]
-
fior nu v-ar străbate, N-ați sta în față drepți și îndrăzneți, De v-ar lovi cu degete uscate În piept, să vadă inimă de-aveți? Dar pe un deal cu pir roșcat, ursuz, Doar greieri suie surda lor vorbire Și nu pot să vă strige în auz Acei ce dorm adânc în cimitire. În locul lor vă bat în piept eu - iată, Aveați nu inimă - robot de tuci! Îmi stă pe umăr azi, neîndurată, Dreptatea celor care dorm sub Și
O poezie necunoscută a lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6434_a_7759]
-
fondul de lege, în ceea ce privește intabularea unor imobile, pentru ca ulterior să afirme că și acesta este tot o "corectură pe formă". "A fost, din discuție, un singur amendament pe fond, pe fondul de lege. Este vorba despre un amendament ce făcea vorbire despre intabularea acestor imobile și bunurilor care trebuiau trecute din proprietatea publică statului în proprietatea... a componentei centrale înspre administrația locală. Erau niște componente de procedură legislativă ce au trebuit să fie reglementate și limpezite, pentru că era o forumulare aproximativă
Legea descentralizării: 568 de amendamente legate de formă, nu de fond by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/34096_a_35421]
-
maghiarilor din Transilvania nu este o adevărată împăcare dacă trecem cu vederea realitățile. Situația noastră privind starea demografică a maghiarilor se poate compara cu situația minorității tătarilor care sunt periclitați în existența lor. Este vremea să nu tăcem, este vremea vorbirii. Așa spune sfânta scriptură", a spus Laszlo Tokes.
Renate Weber: Tokes, disperat să fie din nou europarlamentar by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/31579_a_32904]
-
orașului, apărute pe măsura venirii acolo și a altor seminții, a sârbilor, a evreilor, a nemților, a italienilor, a valahilor, desigur. Fiecare cu trăsăturile sale, cu ceva propriu în mentalitate, în vestimentație, în bucătărie și în toată manifestarea, desigur în vorbire, în proverbe și în ziceri care sintetizează plastic, uneori ironic și autoironic, spiritul și deprinderile locului. „Interesul poartă fesul“ ar fi o astfel de zicere, vorbind, poate mai mult decât altele, despre ceva ce am deprins de la otomani (de la purtătorii
Orașul din cutia de pantofi by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3180_a_4505]
-
povestiri din palinodia de la Goga, ele ne aduc sub ochi scene de viață rurală și personaje la fel de tipice precum cele din Poezii. Dacă am vrea să prindem într-o formulă tematica acestor povestiri, realiste mai ales în detalii și în vorbirea oamenilor, superficial aburite de nostalgii sămănătoriste, aceasta este dureri înăbușite. Nu întâmplător, titlul volumului lui Sadoveanu din 1904. Mircea Zaciu, cel mai important monografist al lui Agârbiceanu, a susținut ideea admirației pe care scriitorul ardelean ar fi arătat-o celui
Ion Agârbiceanu, 50 de ani de la moarte by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2958_a_4283]
-
intitulat Homunculus, despre ideile lui Ray Kurzweil.( După Wikipedia, Ray Kurzweil este „autor american, inventator vizionar și director de inginerie la Google. În afară de futurologie, este implicat în domenii precum recunoașterea optică de litere (OCR), sinteza text-vorbire, tehnologiile de recunoaștere a vorbirii și instrumentele electronice cu claviatură.”) McGinn, în textul publicat inițial în The New York Review of Books, ia în discuție o teorie lansată de Kurzweil despre gândirea umană: „Care este marea sa teorie?”, se întreabă McGinn. „Ea este prezentată în capitolul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3364_a_4689]
-
coborî din cap în semn de „bună dimineața”; iar cea mijlocie răspunse cu aceeași temeneală. S-au cunoscut, și-au arătat apoi arama la vorbă și au ținut taifas de se uitase și soarele dindărătul norilor, pe boltă, sus, de dragul vorbirii lor. Și bune prietene se făcură din acea zi, fără să-și aducă aminte că prin preajmă le asculta cu luare-aminte cealaltă gâză, serioasă și plină de înțeles. Multe zile le-a îngăduit ea să se întâlnească în același loc
O idilă giocosa by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/3012_a_4337]
-
rus modern, precum Semen Krisanov și Andrei Voznessenski. Toți aceștia au contribuit semnificativ la formarea mea. Cum de-ai ajuns să scrii tu însuți poezi dadaisto-suprarealiste ? Avangarda este o încordare superioară a formei. Este mereu deschiderea necunoscută a limbajului, a vorbirii. Chiar asta m-a atras în mod deosebit. Dacă l-am citit pe cel mai mare poet rus al secolului XX, Velimir Hlebnikov, l-am înțeles pe deplin ! În creația mea însă, mi-am descoperit cu greutate propria voce. Am
Interviu cu poetul suprarealist rus Sergej Birjukov „Avangarda este o încordare superioară a formei“ by Peter Sragher () [Corola-journal/Journalistic/3040_a_4365]
-
a titulaturii de „mormânt”. Cine dezgropa secretul, „osemintele”, devenea „o hienă” (faire la hyène)5. Semn al încrederii depline în determinarea astrală a umanității (o idee preluată tot din filosofia ocultă), orice întâlnire căpăta caracterul unei „conjuncții”. Un „sic” în vorbire semnala un adevăr, iar adagiul „sicissime” îi sublinia caracterul irefutabil ș.a.m.d. Trebuie însă spus din capul locului că toată această aducere a arcanelor oculte într-o vie de bohème depășea caracterul juvenil-parodic, vizibil, de pildă, în cazul „pahucilor
În lojă cu Marcel Proust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3251_a_4576]
-
întâi Anexa, adică volumul doi. După douăzeci și cinci de ani se răzgândește: să începi cum se începe, cu primul volum. Nu mai stau să chibzuiesc. Din solidaritate de vârstă, ascult de sfatul celui mai bătrân. Mai ales că acesta nu face vorbire despre Kant. „...intelectul transformă dintr-odată în intuiție simțirea apatică și lipsită de orice semnificații.” Simțirea apatică și lipsită de semnificații este foarte importantă pentru artist. Numai de la ea poate porni - și nu trebuie s-o transforme prea repede în
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2969_a_4294]
-
înseamnă că întreaga poveste nu e decât o minciună. Ca data trecută." Era un raționament sănătos. N-aveai ce să-i reproșezi. Adevărul e că trei pompieri au vrut totuși să meargă să stingă focul. Dar fiecare semnase certificatul de vorbire pe proprie răspundere și: 1. Ar fi încălcat angajamentul; 2. S-ar fi trădat că a fost pacientul clinicii de boli nervoase. Chiar dacă doar în tinerețe.) Și cine să te mai lase să fii pompier, dacă află unde ți-ai
Două povestiri de Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/15091_a_16416]
-
nu mă spăl pe mîini trenciul tău e lung pînă la glezne umbra ta nu mai are picioare te-ai oprit tornadă doradă totuna cînd se tocește spirala din capacul borcanului îl învîrți pînă uiți că-l învîrți exersezi infinitul vorbirea morților sau o mică amoebă cu picioarele ei schimbătoare și nu mă întreba acum de ce pe unde se iese se intră
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/15625_a_16950]
-
clepsidra timpanului în roua curată cînd respirația e scurtă și ochiul pe luciul asteroizilor plînge spațiul plin de veneții cheamă gondole din sînge scriam scormoneam la porțile unei scoici adormite în lîna de aur un flamingo de jar între fulgii vorbirii în castitatea de porțelan privirea botează încercările bărcilor de a ajunge în apele urcătoare în focul apos caravane de mucegai în oasele tale - crizanteme mișcate sub pete de sînge lupte se dau nopțile devin albe confesiuni tu ești purtat de
dincolo de porii hârtiei by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15536_a_16861]