1,324 matches
-
panourilor pentru decorul premierei și fuma țigară după țigară, fără a se putea odihni, dar neizbutind nici să apuce pensula și nici măcar să vadă chipul tinerei care îi sorbea cuvintele, Sia Strihan vorbise doar despre florentin... Încât studenta istovită și vrăjită de frazele care o amețeau se întreba, în zori, dacă existase vreodată altundeva decât în halucinațiile Siei un pictor cu numele de Piero di Cosimo... poate doar umbra infinit extinsă a iubitului tinereții ? Doamna Hariga nu amintea niciodată și respingea
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
trecuți. {EminescuOpIV 110} MEMENTO MORI (Panorama deșertăciunilor) Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur, Când a nopții întunerec - înstelatul rege maur - Lasă norii lui molateci înfoiați în pat ceresc, Iară luna argintie, ca un palid dulce soare, Vrăji aduce peste lume printr-a stelelor ninsoare, Când în straturi luminoase basmele copile cresc. Mergi, tu, luntre-a vieții mele, pe-a visării lucii valuri Până unde-n ape sfinte se ridică mândre maluri, Cu dumbrăvi de laur verde și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-n odăile înnalte din frumoasa monastire Sunt pe muri tablouri mândre, nimerită zugrăvire Ale miturilor dace, a credinței din bătrâni; Prin grădini cu albe-isvoare sunt a lunei dulci amoruri, Sau palate argintoase unde zori trăiesc în coruri, Sau pădurea cea vrăjită cu frumoasele-i regini. Ăsta-i raiul Daciei veche, -a zeilor Împărăție: Într-un loc e zi eternă - sara-n altu-n vecinicie, Iar în altul zori eterne cu-aer răcoros de Mai; Sufletele mari viteze ale-eroilor Daciei După moarte vin
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
raze cearcă neguri să străbată Și de dunge de lumină umbra văii e tăiată, Cari trec prin întuneric râuri și isvoare-albind; Luminând în ochi de codri, scăpărând pe repezi unde, Vântul c-o suflare plânsă codrii negri îi pătrunde Și vrăjește lin din frunze, și vorbește aiurind. Pe un vârf de munte negru rari în lună stau stejarii, Iar Traian pare că vede răsărind prin ei Cesarii, Salutând a Romei semne cu-a lor mort, adânc surâs; Și încet ei trec
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
toți cu toții sunt de om ruine Și risipiți din cârduri beduine Au fost găsit amara, cruda moarte, Într-un pustiu arzând și fără fine. Vorbesc încet... ca-n somn... și vorba sună Ca frunze-uscate cari vîntu-adună, Sau ca murmurul cel vrăjit de ape Când peste codri-apare blonda lună. De-odată-n două șirul se desface. În fund apare-un mândru chip ce tace; Cu roșii flori de mac în păru-i negru, Cu ochii-nchiși un semn cu mîna-mi face. Eu o urmez
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
munți verzi. În avanscenă se ridică, încunjurat de tufișe dese și sălbatice, ruina de marmură a unui monument roman. În timpul acesta, melodia cea dulce urmează, pe care o cântă nevăzuți încă: SILFII DE LUMINĂ Somnia regină combină-arbitrară Tristeță cu râs, Vrăjește vis de-aur în noaptea amară În suflet închis; Alături c-o umbră lumina răsare, Alături c-un nor, Din noaptea eternă prin raze apare Un sânt meteor. (: In timp ce cântecul durează, Mureșanu [doarme]. - Fața sa se descompune ca
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
o bea în ficare seară. Îi o fiertură de buruieni. Nu-i nici o otravă.” Ceva parcă a împins-o să ia sticla și s-o ascundă cât mai repede sub ștergarul înflorat ce îl purta mereu la cingătoare. Parcă era vrăjită. Nu mai putea să se împotrivească de fel. Făcea totul ca purtată de o mână nevăzută... Cu gura uscată, bătrânul s-a oprit să-și mai tragă sufletul și să soarbă ultima picătură de vin de pe fundul ulcelei. A dat
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
să te ierte, tată drag! Te iubesc și n-am să te uit niciodată! De asemenea cartea este dedicată mamei mele scumpe care mi-a mai rămas și iubitului meu Silviu! DREPTATEA MUNTELUI Muntele ce vine înspre mare m-a vrăjit. Cuprinsă de o dramă interiorizată, Am plâns, Căutând ceva în infinit Și așteptând să vii acasă. Muntele îmi face cu mâna, îmi zâmbește și îmi spune: “Copilă, nu uita de al tău suflet, Nu uita să începi să iubești cu
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
așa: - Dragul meu prinț din regatul Soarelui, dacă vrei să mai salvezi Soarele și fetele furate de balaurul Marco, ajutămă să mă prefac din nou în zâna Luminii și a Soarelui ce am fost cândva. Pentru că și eu am fost vrăjită de Marco și nu îmi mai pot arăta chipul în lumina zilei, nici sufletul în liniștea nopților. -Dar cum aș putea să te ajut? întrebă mirat Andrico, neputând să nu se mire de o așa situație, și bineînțeles că trebuie
Prințul Andrico by Adelina Ciocan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91480_a_92896]
-
aruncăm în oceanul idealismului filozofic a lui Fichte, poetic a lui Klopstock, pentru ca să putem cădea apoi în juste-milieu-[u]l rațiunei și a adevăratei simetrii; căci nu cred c-ar esista între români un geniu atât de putinte care să vrăjească nava română cu cântecul ideilor sale pe calea de mijloc, când tocmai materialismul are pretențiunea d-a trece de cale de mijloc. Circe ar cânta în zădar - noi n-am merge. Dar, fiindcă estremele s-ating, ar fi mult mai
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cristaline străbăteau dimensiunile și dăinuiau peste talazurile mării. Impresionat de teama lor, a revenit și imediat cei trei s-au animat; fata aceea frumoasă era atât de radioasă când a apărut lângă ea de parcă ar fi fost plecat o veșnicie. Vrăjit de spaima lor le-a luat pe rând în brațe să le învețe să facă pluta... după care a început să le arunce, însă cu toate că erau speriate și țipau, căderea lor vertiginoasă era amortizată de ape și nu se loveau
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
casse-tete, la ceva abscons și subtil, la un fel de scărpinat cu mâna stângă la urechea dreaptă, de care mai bine se lipsesc. Cât despre imaginea poetului, nu cred să fie una mai antipatizată. Nici măcar fetele nu mai pot fi vrăjite cu ea. Ți se spune "poete" întotdeauna ironic, condescendent: ești asociat turmei de deliranți de prin cârciumi, întotdeauna plini de vorbe și goi de integritate umană și de responsabilitate. în anii '80 și '90 cei care scriau profesionist poezie au
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
și ascultau cântecele de laudă alcătuite de oamenii rome pentru dumnezeiescul lor Hapi: Când se revarsă Hapi, sclipește pământul. Pe toți oamenii i-a cuprins bucuria. Toate spinările se zguduie întruna de râs Și toți dinții mestecă hrana. Iahuben asculta vrăjit aceste cântece. Dintr-unul i-a rămas un crâmpei în minte și acum îl mormăia singur, în graiul din Ta Kemet, așa cum era făcut cântecul. Graiul din Ta Kemet nu era mult deosebit de cel atlant, totuși în cântec Iahuben nu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
și dezleagă corabia! O sută douăzeci de lopeți loviră apa. Corabia ieși din firidă și, ca prin vis, meșterul pânzei întinse pânza pe catarg. Cu ochii la pasărea ciudată, cârmaciul întoarse corabia îndreptînd-o pe drumul arătat. Și astfel pluti parcă vrăjită de zborul în cercuri al luntrei străine, până când ajunse la țărmul unde altădată altă corabie îl adusese pe Auta, trimis să afle dacă în câmpia de la miazăzi coborâseră cu adevărat zeii. Același glas tunător le porunci corăbierilor să aștepte, și
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
spus ce-au aflat, printr-un fel de raze puternice. Acum toți se uitau numai în jos. Mulțimile de robi treceau printr-o vale verde. Cârmaciul și Hor amuțiseră. - Ce multe ierburi aveți voi... și câte păduri, câte păduri! strigă vrăjit al treilea străin. La noi fiecare tufa e mai prețuită decât la voi aurul. - Cum, voi n-aveți ierburi verzi ca acestea? se miră Auta. - Ierburi avem, dar puține, spuse străinul. Și nu sunt verzi: la noi iarba e albastră
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
fi un gest foarte înțelept. Conform obiceiului vremii, atunci când împăratul murea, toate consoartele sale erau obligate să se radă în cap și să intre în temple budiste ca maici, soartă care nu o atrăgea pe Wu Tze-tien. Așadar, l-a vrăjit pe prinț cu farmecele sale atât de bine, încât, când acesta a urcat pe tron, la rândul său, iar ea a intrat în mănăstire, el se gândea la ea zi și noapte și, în cele din urmă, a ignorat tradiția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
vrun mare mahăr la Londra. Dac-ar fi fost un client obișnuit din Brixton i-ar fi durut În cot. Știi cât de nesigur pe iel ie bulangiuăla. — Exact, Ray. Bulangiu-i gelos pe statutul meu de la masoni... șincerca să mă vrăjească cu experiența mean criminalistică. Da unde am dobândit-o n cea mai mare parte? Tocman afurisita de Australie și asta nu contează deloc pentru bulangii ăștia când vine vorba de promovări. Da conteazal naibii când vor saleagă oamenii pentru unu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
și să-i așteptăm. Ei au pus primii laba pe el. Eu l-am terminat, dar ei au pus primii laba pe el. Nu știu de ce, nu-mi pasă de ce, probabil numai fiindcă era acolo, poate fiindcă Încerca să le vrăjească pe puicuțele lor. Nu-mi pasă. Mie Îmi pasă numai de mine. Până și asta e o minciună. Nu fă asta Bruce 0000000000000000000000000000Nu fă asta0000 000000000000000000000000000000000000000nu fă asta00000000 00000000000000000000000000ești mai bun decât atât 00000000000 000000000000000000000000000000000nu fă asta000000000000 000000000000000000000000000000mai e0000000000000000000 Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
familiei (B.P. Hasdeu s-a ocupat de practica și cercetarea spiritismului după moartea fiicei sale, Iulia; "după ce mi-o murit bărbatu', mi-o venit așa, puterea asta") sau se "fură" ("lângă mine stătea o babă care știa descânta și face vrăji; avea multă lume... Eu vedeam cum face și am "furat meserie""). Unele persoane își argumentează capacitatea de a ghici prin dobândirea unor capacități paranormale care le ajută să deslușească semnele, să "simtă" energiile pozitive și negative, să miște obiecte sau
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
voala etc.; • axiologic: moral: a păcătui, a trișa, a păcăli, a amăgi, a acoperi; estetic: a născoci, a imagina, a pastișa, a fabula; juridic: a înșela, a sustrage, a vicleni, a subtiliza, a fura etc.; • praxiologic: cultural: a oculta, a vrăji, a mitiza, a machia, a deghiza, a inventa; social-economic: a deforma, a reforma, a preface, a contraface, a degrada, a metamorfoza; ideologic: a mistifica, a dezinforma, a iluziona, a truca, a altera, a opaciza, a estompa, a perverti etc. Din
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
la raționament logic). B) Fără a fi gândită în opoziție cu filosofia, ci în complementaritatea ei, retorica, "tehne a vorbirii elegante și persuasive"20, este cea care stilizează, fără îndoială, spiritul polemic. Homo eloquens este războinicul care cucerește, subjugă, domină, vrăjește cu o armă infinit mai puternică decât armele materiale: cuvântul. Agresivitatea verbală directă, necenzurată este amendată ca barbarie, în timp ce spiritul public al Antichității greco-latine va fi sedus de discursul oratoric, emoționant, patetic, speculativ și, nu în ultimul rând, argumentativ. Marc
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
a orbi ochii ispitiți de ultima ispită a lui Christos. Simțim prea bine că nu psihologia imobilă a fanatismului ne va da cheia acestor deplasări, acestor întoarceri, acestor încrucișări ale credinței optice. Fie că alină sau sălbăticesc, că încântă sau vrăjesc, manuale sau mecanice, fixe, animate, în alb-negru, în culori, mute, sonore e un fapt dovedit, de câteva zeci de mii de ani, că imaginile îi fac pe oameni să acționeze și să reacționeze. Unele, pe care le numim "opere de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
credință ca să scape cu viață), dacă revin și primesc martiriul sunt iertați. (n.s. 62, p. 448) footnote>“. (Sf. Ciprian, Despre unitatea Bisericii ecumenice, XIX, în PSB, vol. 3, p. 447-448) „După cum cineva din om ajunge fiară, la fel cu cei vrăjiți de Circe<footnote Notă Pr. D. Fecioru: Circe, nimfă vrăjitoare. Folosind o iarbă dată de Hermes, Circe l-a ținut pe Ulise un an lângă ea, iar pe însoțitorii lui i-a prefăcut în porci (Homer, Odiseea, X, 233 ș
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
parte fragmentul Egipetul, pomenit mai sus: „Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur, Când a nopții întunerec - înstelatul rege maur - Lasă norii lui molateci înfoiați în pat ceresc, â Iară luna argintie, ca un palid dulce soare, Vrăji aduce peste lume printr-a stelelor ninsoare, Când în straturi luminoase basmele copile cresc.” Romantismul lui E., prin care el valorifică resursele poetice ale limbii materne, se află doar aparent în contradicție cu realismul gândirii sale sociale și etnolingvistice. Dar
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cele cinci elemente: armonie, naturalețe, rafinament și eleganță, dar mai ales unitate între fond și formă. La persoana umană ea este esența aromatizată, imaterială a sufletului ce se emană din interior. Găsindu-și forme de manifestare materiale și spirituale ce vrăjesc pe nesimțite, fascinați fără să ne dăm seama cum s-a întâmplat. Observând numai formele exterioare, am putea cădea în primitivism, lipsă de cultură sau opacitate spirituală. Dar evoluat și interesant este să vezi acea emisie subtilă a chintesenței, având
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]