KorAP: Find »[drukola/base=vui & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...40 41 42 ...95 >

2,375 matches

Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546

De ce satul meu nu este european: mentalitățile „Oamenii din satul european au simțul muncii, au o mentalitate diferită care lipsește din România, pentru că dacă este sărăcie nu este nici mentalitate!” (bărbat, Hănești). „Există diferențe în mentalitate, în infrastructură!” (bărbat, Traian Vuia). „Noi nu suntem europeni! Noi avem mentalități diferite!” (bărbat, Zerind). Chiar dacă în cinci din cele șase sate investigate majoritatea consideră că nu trăiește într-un sat european, există totuși voci care susțin că satul lor se află totuși în Europa

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
în cinci din cele șase sate investigate majoritatea consideră că nu trăiește într-un sat european, există totuși voci care susțin că satul lor se află totuși în Europa. Deși nu reprezintă opinia dominantă, totuși unii locuitori din Tomșani, Traian Vuia și Ațintiș identifică satul lor cu unul european. Trebuie subliniat faptul că în Hănești și Trifești, cele mai sărace dintre satele incluse în această cercetare, nimeni nu consideră că satul său ar fi unul european. În aceste două localități cei

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
diferențele față de Europa, nevorbind despre similitudini. Cei care susțin că locuiesc într-un sat european invocă în general două motive pentru care satul lor poate fi numit astfel. Acestea sunt infrastructura bună și accesul la informație. În Tomșani și Traian Vuia, cei care afirmă că trăiesc într-un sat european consideră că localitatea merită acest calificativ deoarece are drumuri bune și legături directe cu zonă urbană, are cablu TV și anumite instituții publice precum, primăria, poliția și policlinica. În Ațintiș și

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
afirmă că trăiesc într-un sat european consideră că localitatea merită acest calificativ deoarece are drumuri bune și legături directe cu zonă urbană, are cablu TV și anumite instituții publice precum, primăria, poliția și policlinica. În Ațintiș și în Traian Vuia, accesul la informație a fost adăugat pe această listă. Așa cum arătam anterior, Zerindul este un caz special. Aici, opinia dominantă este că satul este unul european. Argumentele în favoarea acestei afirmații sunt apropierea geografică față de „granița europeană a României” (la cinci

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
fost implementate în ultimii ani în comună. Majoritatea au vizat însă alte sate decât Trifeștiul. În general, inițiativa unor astfel de proiecte aparține în exclusivitate primăriei. Hănești Mai multe proiecte au fost implementate, însă contribuția comunități a fost minoră. Traian Vuia Un proiect comun este menționat de către toți interlocutorii. Este vorba despre asigurarea alimentării cu apă curentă (satul încă folosește puțuri), care a generat dezbateri ocale intense. Majoritatea s-a opus însă implementării proiectul, astfel că acesta a s-a sistat

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
analizate. Ea reflectă situația descrisă în capitolul 2 ca specifică pentru întreaga societate rurală românească. Există însă agenți care tind să contribuie la formarea unui capital relațional mai puternic. Echipa de fotbal este un astfel de vehicul. Întâlnită în Traian Vuia, Trifești și Zerind, ea poate aduna oamenii, oferindu-le prilejul de a identifica problemele și interesele comune și de a dezvolta apoi strategii de acțiune colectivă. Tabelul 2. Viață comunitară informală în cele șase sate Satul Activități Tomșani În puține

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
am regăsit în relatările hăneștenilor nici un semn că oamenii și-ar petrece timpul împreună în activități ce ar putea conduce la dezvoltarea de acțiuni colective, care să genereze creșterea solidarității sociale sau dezbaterea publică în jurul problemelor de interes local. Traian Vuia Și în Traian Vuia există o echipă de fotbal, de asemenea neînscrisă în vreun campionat și susținută prin contribuția benevolă a localnicilor. Câteva sărbători religioase sunt amintite de către localnici drept bune ocazii de a se întâlni și a petrece timpul

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
hăneștenilor nici un semn că oamenii și-ar petrece timpul împreună în activități ce ar putea conduce la dezvoltarea de acțiuni colective, care să genereze creșterea solidarității sociale sau dezbaterea publică în jurul problemelor de interes local. Traian Vuia Și în Traian Vuia există o echipă de fotbal, de asemenea neînscrisă în vreun campionat și susținută prin contribuția benevolă a localnicilor. Câteva sărbători religioase sunt amintite de către localnici drept bune ocazii de a se întâlni și a petrece timpul împreună, chiar dincolo de ritualul

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
că ea a fost oarecum impusă prin presiunile preotului. Astăzi, noua biserică este folosită destul de rar, din spuselor unor săteni preotul având tendința de a o conserva, astfel încât serviciul religios este organizat adesea în fața bisericii sau doar în pronaos. Traian Vuia Câteva exemple punctuale pledează pentru implicarea sătenilor în acțiuni colective pentru a produce bunul public. Ațintiș Participarea trecută este aparent redusă, însă rădăcinile unei vieți comunitare bogate există și s-au manifestat puternic în timp. Alegerea ciobanului satului are o

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
la acțiuni colective. În ambele cazuri, motivele invocate țin de sărăcie, de îmbătrânirea populației și de lipsa timpului. În Hănești se adaugă ca explicație și reprezentarea autorităților despre populația locală potrivit căreia aceasta ar fi dezinteresată să participe. În Traian Vuia, opiniile sătenilor sunt împărțite: unii cred că în localitate nu există nici un fel de spirit comunitar, în timp ce alții declară că - în cazul în care este nevoie - tot satul va contribui la realizarea interesului comun. Zerindul prezintă consens în ceea ce privește implicarea împreună

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
patternul general al neîncrederii în oameni și în instituții: scepticismul ridicat în ceea ce privește participarea celorlalți în proiecte comune, constituie o reprezentare generalizată care, urmând logica teoriei jocurilor, tinde să acționeze ca un obstacol în calea cooperării pentru crearea bunului public. Traian Vuia și Ațintiș îmbină potențialul de încredere interumană cu o precauție explicit exprimată în Atințiș față de autorități. În Zerind, potențialul de participare este unul extrem de ridicat, așa cum o probează și acțiunile trecute și prezente. Concluzii. Elemente de cultură participativă în cele

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
viața cetății. Zerindul reprezintă prototipul comunității efervescente din punct de vedere al eforturilor de dezvoltare, al coeziunii și solidarității sociale. Ațintișul vine cu o tradiție îndelungată a deciziilor luate în comun, încă manifestă dincolo de izolare, globalizare sau putere economică. Traian Vuia nu are o tradiție similară Ațintișului, direcționată pe activități specifice precum alegerea ciobanului satului. Există însă aici o serie destul de consistentă de evenimente mici, care se produc de-a lungul întregii istorii recente (blocarea proiectului de asigurare a apei curente

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
impuse de nevoia de a accesa granturi de la fondurile de dezvoltare) au presupus până acum abordări de tip top-down, inițiativa și deciziile fiind localizate în principal la nivelul autorităților locale. Acestea au acționat uneori comprador, contribuind la menținerea statu-quo-ului. Traian Vuia Câteva exemple de inițiative locale sugerează o cultură participativă emergentă în acest sat periferic. Există câteva spații instituționalizate în care probele curente ale localității sunt dezbătute în mod obișnuit: cârciuma, în fața bisericii, după slujba de duminică, seara, pe băncile din fața

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
mică parte din populația rurală din România (7%). Pe de altă parte, dacă dăm la o parte Zerindul, neomogenitatea nu este deosebit de ridicată. Tomșani și Trifești prezintă exemple trecute de participare și inițiativă locală nu cu mult diferite față de Traian Vuia și Ațintiș. Senzația generală, parcurgând exemplele date de aceste șase studii de caz, este aceea a unei Românii rurale cu un grad redus de participare la viața comunitară, însă cu un potențial important de creștere. Exceptând Hăneștiul, restul celor șase

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
televiziunea națională care anunța concursul intitulat „Satul românesc, sat european”. I. Ziarul Satul românesc. Sat European Ziarul a fost primit în mod diferit în cele șase sate. Cei mai mulți dintre cei care au primit ziarul l-au citit. Cu excepția satul Traian Vuia, în toate localitățile nivelul de diseminare a fost unul bun. În cele mai multe cazuri, centrii principali de diseminare a informației cuprinse în ziar au fost reprezentați de către autoritățile locale. Deși constituia una dintre țintele ziarului, preotul ortodox al satului nu a

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
câmp. Tabelul 1. Diseminarea ziarului în rândul populației intervievate Sat Câte persoane au văzut/citit ziarul (dintre cele intervievate)* Câte persoane au oferit exemple din ziar Număr total de persoane intervievate Hănești 7 5 58 Ațintiș 3 1 38 Traian Vuia 1 0 23 Tomșani 4 0 33 Trifești 6 2 26 Zerind 4 3 25 * Potrivit datelor culese, diseminarea a fost probabil mai mare. În Zerind, Hănești și Trifești au fost identificate canale care au permis accesul și altor persoane

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
timp după trimiterea ziarului, prezentate în tabelul 1, indică o mai bună diseminare a informației în satele sărace în care accesul la informație este mai redus. Ziarul a fost văzut de către cei mai mulți săteni din Hănești și Trifești, în timp ce în Traian Vuia reprezentantul autorității locale care a primit ziarul a declarat că nu a ajuns nimic la el, deși îl avea pe masă. Satele cu nivel de dezvoltare mai redus, în care „nu se întâmplă nimic”, sunt avide să afle ce se

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
în care solidaritatea socială și spiritul comunitar sunt slabe. Din acest punct de vedere, se poate spune că ziarul a atins ținta dorită. În Zerind, sat cu populație majoritar maghiară, publicația a stârnit discuții publice și vii controverse. În Traian Vuia și Tomșani, sate situate în apropierea unor mari orașe, în care accesul la informație este facil, sosirea ziarului a trecut aproape neobservată, autoritățile locale considerându-l ca fiind un material de propagandă irelevant. II. Posterul În scrisoarea de însoțire a

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
însă numai un sătean își amintea de el. Pus tot la primărie, posterul ajuns în Zerind nu a stârnit prea mare interes, doar membrii elitei locale amintindu-și de acesta. Afișul nu a fost expus nicăieri în Ațintiș și Traian Vuia, autoritățile locale neacordând atenție. În Tomșani însă, impactul a fost cel mai ridicat. Expus în fața primăriei, afișul a fost văzut de 7 din cele 33 de persoane intervievate, trei dintre acestea putând să dea detalii și despre conținut. Tabelul 2

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
în comunitățile investigate Satul Câte persoane au văzut posterul (dintre cele intervievate)* Câte persoane au oferit exemple din poster Număr total de persoane intervievate Numărul posterelor expuse în sat Hănești 3 3 58 3 Ațintiș 0 0 38 0 Traian Vuia 0 0 23 0 Tomșani 7 3 33 1 Trifești 1 1 26 1 Zerind 4 1 25 1 * Datele din tabel se referă doar la cei care au intrat în contact direct cu posterul și care au fost intervievați

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
cel mai mare de persoane care au văzut clipurile fiind înregistrat în Hănești, urmat de Trifești, așa cum indică tabelul 3. În Tomșani și Ațintiș doar o singură persoană dintre cele intervievate a declarat că a vizionat spoturile, în timp ce în Traian Vuia și Zerind, la zece zile după difuzare nimeni nu le cunoștea. Tabelul 3. Audiența spoturilor TV în cele șase sate Satul Câte persoane au văzut spotul (dintre cele intervievate)* Câte persoane au oferit exemple din spot Număr total de persoane

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
cunoștea. Tabelul 3. Audiența spoturilor TV în cele șase sate Satul Câte persoane au văzut spotul (dintre cele intervievate)* Câte persoane au oferit exemple din spot Număr total de persoane intervievate Hănești 5 5 58 Ațintiș 1 0 38 Traian Vuia 0 0 23 Tomșani 1 1 33 Trifești 3 2 26 Zerind 0 0 25 Gradul mai ridicat de penetrare al spoturilor în satele mai sărace se explică tocmai prin accesul scăzut la informație, fapt care îi face pe oamenii

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
25 Gradul mai ridicat de penetrare al spoturilor în satele mai sărace se explică tocmai prin accesul scăzut la informație, fapt care îi face pe oamenii din Hănești și Trifești mai sensibili față de tot ceea ce este nou. Zerind și Traian Vuia se află la polul opus. Sătenii din Traian Vuia sunt mai bine informați, având acces mai ușor la diferite surse de informație, în timp ce populația de etnie maghiară din Zerind vizionează mai ales programele difuzate de posturile de televiziune din Ungaria

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
satele mai sărace se explică tocmai prin accesul scăzut la informație, fapt care îi face pe oamenii din Hănești și Trifești mai sensibili față de tot ceea ce este nou. Zerind și Traian Vuia se află la polul opus. Sătenii din Traian Vuia sunt mai bine informați, având acces mai ușor la diferite surse de informație, în timp ce populația de etnie maghiară din Zerind vizionează mai ales programele difuzate de posturile de televiziune din Ungaria, context în care o campanie desfășurată pe posturile românești

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
2005) Satul Persoane care își amintesc videoclipurile Numărul total de subiecți spontan în urma întrebării explicite în acest sens deloc Hănești 5 6 21 32 Trifești 12 1 18 31 Ațintiș 13 3 34 50 Tomșani 2 2 35 39 Traian Vuia 1 1 27 29 Zerind 0 0 29 29 Total 33 13 164 210 Câteva cuvinte trebuie dedicate situației extreme din Zerind, unde nici unul dintre subiecți nu a urmărit canalul pe care au fost difuzate clipurile în săptămâna de referință

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]