2,669 matches
-
Curenții spațiului, București, 1994; Alan Dean Foster, Star Trek, București, 1994; D. Mortman, Ceea ce mi se cuvine, București, 1995; J. Trollope, Amantul, București, 1996; Norman Spinrad, Copiii din Hamelin, București, 1997; Nevil Shute, Ultimul țărm, București, 1997; Malcolm Lowry, Sub vulcan, postfața trad., București, 1999; Edward Behr, Ultimul împărat, București, 1999; David Held, Democrația și ordinea globală: de la statul modern la guvernarea cosmopolită, București, 2000 (în colaborare cu Gabriela Inea); Dorothy Otnow Lewis, Vinovați de demență: pe culoarele morții, un psihiatru
SLAPAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289715_a_291044]
-
SOCIETATEA LITERARĂ „SAMUIL VULCAN”, asociație înființată la Beiuș în 1861. Fondatorul, Teodor Chioreanu, director al gimnaziului din Beiuș, întemeiat în 1828 de Samuil Vulcan, dorea să contribuie la răspândirea culturii naționale prin cultivarea limbii și literaturii române, a muzicii corale și instrumentale românești, la
SOCIETATEA LITERARA „SAMUIL VULCAN”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289760_a_291089]
-
situat pe râul Beas, unde maharajahul se căsători cu cele două fiice ale faimosului Rajah Sansar Chund, ambele orfane, și pe care le aduse cu el În Lahore. Am trecut pe lângă Jowalla-Meki, loc sacru pentru hinduși, unde se află un vulcan. Am călătorit apoi mai departe, Însoțindu-l pe rajahul Sachet Singh de-a lungul dealurilor, până la Besouli, Jesrota și Nurpore, unde am fost numit administrator general al veniturilor. Tratamentul hidrofobiei, după autor Colonelul Sir C.M. Wadetc "Tratamentul hidrofobiei, după autor
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Friedrich Wilhelm Schenk, economist, un timp director de mină. Face cursul primar la Vulcan, apoi învață la Codlea, luându-și bacalaureatul târziu, în 1973. Lucrează în răstimp ca operator la Buftea, țesător la Codlea etc. Ulterior e profesor suplinitor în Vulcan, primitor-distribuitor la un atelier mecanic din Codlea. Atras de poezie, se formează îndeosebi prin lecturi în limba română. „Pentru mine - declară S. într-un interviu - limba română însemnează, în primul rând, limba formării mele poetice, posibilitatea exactității exprimării, metaforica unui
SCHENK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289550_a_290879]
-
și în pagini de jurnal (Călcând pe urmele lui Nerval și Verlaine), trezesc stări sfâșietoare și presimțiri încărcate de neliniște care, în ciuda aparentei frenezii, erau vizibile chiar si in versurile primului volum: „Murim în fiecare stea/lăsăm sămânța-n fiecare vulcan/cruce ruptă, troița Pacificul,/ cenușă aruncată-n vânt/în ocean pentru peștii arămii/sau sub stele călătoare ascunse-n ocean...”. Autoare a unei poezii moderne, de notație, cu vibrații înalte consumate în secvențe laconice, S.-B. a lăsat, cum constată
SIMIAN-BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289679_a_291008]
-
meditație adesea gravă asupra destinului lumii de astăzi. SCRIERI: Poeme banale, București, 1969; Balerina portocalie, București, 1970; Ora translucidă, București, 1974; Acceptați retrovizorul, București, 1974; Aventură în cosmos, București, 1974; Pregătirea pentru echinox, București, 1977; Amfora de rezervă, 1979; Destăinuirile vulcanilor stinși, București, 1985; Antinomii, Cluj-Napoca,1986; Multiplii faptului divers, București, 1986; Departe, între ieri și mâine, Cluj-Napoca, 1991; Destin de împrumut, București, 1995; Învinși de abstracțiuni, București, 1995; Delapidatorul de timp, Cluj-Napoca, 1996; Tratat de fantezie, Cluj-Napoca, 1997; Partitură pentru
SARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289495_a_290824]
-
LCF, 1974, 24; Dana Dumitriu, „Ora translucidă”, RL, 1974, 38; Radu Boroianu, Liviu Rebreanu, „Răscoala”, dramatizare de Valeriu Sârbu, RL, 1977, 14; Eugen Simion, Poezia obiectelor, RL, 1980, 10; Ilieș Câmpeanu, „Amfora de rezervă”, CNT, 1980, 20; A. I. Brumaru, „Destăinuirile vulcanilor stinși”, AST, 1986, 10; O. Dobre, Proză informațională, CC, 1991, 10-12; Ulici, Lit. rom., I, 231-233; A. I. Brumaru, Poeme de azi, Poeme cenzurate, „Gazeta de Transilvania”, 1996, 1 798; Petria, Vâlcea, 365-366; Popa, Ist. lit., II, 643; Dicț. scriit. rom
SARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289495_a_290824]
-
amenințate astăzi din ce în ce mai mult de cele generate de activitățile omului însuși. Este vorba, mai întâi, de riscurile moștenite din trecut: localizări ale așezărilor omenești în situri expuse riscurilor (culoare fluviale supuse inundațiilor, litoraluri expuse uraganelor sau valurilor tsunami, poale de vulcani, zone seismice etc.); asocierea strânsă de uzine, intreprinderi, gări de triaj etc. cu țesătura rezidențială ca rezultat al diferitelor faze de industrializare; activități industriale poluante cu reflex în prezent asupra modalităților de utilizare a terenurilor etc. Acestora vin să li
CONSIDERAŢII PRIVIND RISCURILE INDUSTRIALE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
-
iartă geniu poetic și îl contestă moralmente cu o înverșunare dezamăgitoare. I s-au decernat numeroase premii între care Premiul Uniunii Scriitorilor (1964, 1969, 1972) și Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române (1978). Încercând a pune oarecare ordine în lava acestui vulcan care erupe incontrolabil, se pot stabili în opera lui S. câteva faze. Este, mai întâi, faza de pregătire, aceea din anticamera debutului: copii după Arghezi, poeme în stil argotic care, stilistic, oscilează între Topîrceanu și Arghezi, combinate cu „cântecele de
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
Galați, 1993; Între două nopți, Iași, 1995; Muzeul dragostei, Timișoara, 1995; Mirii paradisului pierdut, postfață Nicolae Busuioc, Iași, 2000; Les Muses de l’amour, tr. Constantin Frosin, Galați, 2000; Floarea Moldovei, Timișoara, 2001; În loja nopții, Iași, 2001; Melancolie de vulcan, I-II, postfață Ioan Holban, Iași, 2001-2003. Repere bibliografice: Al. Andriescu, „Orfeu îndrăgostit”, CRC, 1966, 38; Eugen Simion, „Orfeu îndrăgostit”, GL, 1967, 1; Cornel Ungureanu, „Orfeu îndrăgostit”, O, 1967, 2; Adrian Marino, Poezia iubirii, CNT, 1967, 5; Dumitru Micu, „Alcor
ZILIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290737_a_292066]
-
Basarabia! (1991). Versurile afișează un modernism de marcă interbelică, dar superficial (lipsă de punctuație, uneori titluri șocante: Scris despre un dicționar al melancoliei, Scris despre alte naufragii ale surâsului, Scris despre tălpile de copil ale unei stele, Scris despre catalogul vulcanilor), exprimând o sensibilitate cuminte, de tip contemplativ și elegiac, modelată intermitent de reflecție. Cele mai multe poezii comunică reverii, confesiuni, vagi melancolii, nostalgii, unele fixând, cu grație, scene de idilă clasică. Înotând în râu, o fată devine personaj mitologic: „Tocmai din râu
STRATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
VULCAN, Petru (pseudonim al lui Petru Ghinu; 25.VI.1869, Târnova, azi în Republica Macedonia - 4. II.1922, Constanța), autor de versuri, prozator și publicist. De origine aromână, este fiul Mariei (n. Darvinga) și al lui Dimitrie Ghinu, primar. Vine în
VULCAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290663_a_291992]
-
și ia gradul didactic de profesor; va fi pensionat în 1970. Debutează în 1932 la revista „unu”, publicând în două numere consecutive poemele Oamenii-pași, Liane, Mitul izvoarelor, Poem, În palma-mi umblă trupul tău și două proze scurte, Balul din Vulcani și Dincolo, semnate I. Wittner. Mai colaborează la „Cuvântul liber” (sub pseudonimul Ion Vântu), „Tribuna nouă”, „Veac nou”, „Studii”, „Scânteia ilustrată”, „Gazeta literară”, „Tribuna”, „Viața românească”, „Utunk”, „Scânteia tineretului”, „Secolul 20”, „Revue roumaine”, „România liberă” ș.a. Mult timp (1949-1960) face
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
fragmente de roman apărute în presă. A publicat și un alert memorial de călătorie, De la Bârca la Viena și înapoi (1982). Vajnic publicist, și-a strâns o parte din torențiala lui producție în câteva volume compacte. Poetul stă pe un vulcan în continuă erupție, e aruncat în slavă și absorbit în viscerele de foc - o păpușă în mâna propriului temperament, care nu suferă decât de prea mult. Prea mult - din orice, lipsuri ca și însușiri. [...] Păunescu s-a aruncat asupra poeziei
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
1992). Este președinte al Societății pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți (1994- 1995 și din 1997) și, din 1998, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Cum a observat critica, poezia lui O. din volumele Ora de prânz a vulcanului Etna (1997) și Roma fără mine (1998) „ia ființă în rana deschisă a cuvântului, versul său sincopat nu prea ascultă de netezimea formei, ci dă glas pătimirii”. Este trăirea destinului vitreg al plaiului natal nedreptățit de istorie („Suntem colindători fără de
OPAIŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288541_a_289870]
-
Este trăirea destinului vitreg al plaiului natal nedreptățit de istorie („Suntem colindători fără de stea / și gura mi-e închisă cu zăvorul / și mama ne e mama altuia / c-a noastră ne-a lăsat cu dorul”). SCRIERI: Ora de prânz a vulcanului Etna, Chișinău, 1997; Roma fără mine, Timișoara, 1998. Repere bibliografice: Adrian Dinu Rachieru, Poetul „clopotelor luminii”, LA, 1998, 16. G.B.
OPAIŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288541_a_289870]
-
cu „senzitivii” și „intimiștii” de la sfârșitul veacului al XIX-lea, N. face eforturi pentru a se integra generației sale. Notabilă în placheta de debut este depersonalizarea lirismului fie prin rotirea - pe urmele „parnasianului” Ion Barbu - în jurul unor simboluri sau alegorii (Vulcanul, Icar, Două ape, Din fundul mării), fie prin focalizarea asupra peisajului, afină cu modul propriu lui G. Bacovia (Groază, Toamnă, Deznădejde), apoi într-altul, emancipat întrucâtva, în care se mizează pe verbalizarea cât mai exactă a impresiei vizuale (Amiază, Dimineață
NICHITA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288431_a_289760]
-
multiplicarea inegalităților recente asociate cu cele de tip clasic. Din asociere, rezultă stările de tensiune socială în care toți sunt revoltați; România apare ca o țară de revoltați într-o liniște a tensiunilor sociale care numai periodic izbucnesc, asemenea unui vulcan în erupție instantanee ce surprinde pe toți sau pe nimeni. Strategii de construcție identitară asociate inegalităților recente Inegalitățile recente își constituie și propriul spațiu de manifestare sub forma strategiilor construcțiilor identitare pe care individualizarea tot mai accentuată le impune. În
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
vecinătății. Prin definiție, zeii sunt excluși din cronica trecerii. Deconstruind fabulele grecilor, primii istorici au recunoscut totuși autoritatea zeității numită „destin”. Să fi fost destinul sau curiozitatea aceea care l-a înghițit pe bătrânul Plinius (23-79 d.Hr.) sub cenușa vulcanului Vezuviu, în timp ce privea atent erupția? Herodot își propune să cuprindă în relatările sale o durată de aproape două sute de ani. Adâncirea în detaliu înseamnă distanțarea de conceptul unitar de umanitate presupus de discursul mitic. Contrastul dintre greci și barbari este
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și tabelul 1.3 (2010) din 163 de țări]. Evident că datele din aceste tabele dau naștere la diverse discuții și la multe interpretări. Spre exemplu, observând rezultatele sintetizate din clasamentul EPI 2010, ziariștii au pus o întrebare naturală: dacă vulcanul din Islanda din 2010 va influența deciziile următoare și va penaliza Islanda pentru clasamentul din 2012? Răspunsul lui Daniel Esty, profesor de dreptul mediului la Yale University, autorul lucrării aclamate Green to Gold (2009) și coordonatorul programului EPI, a fost
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
supraveghere a performanțelor guvernului în raport cu obiectivele politicii de mediu: accesul la instalații sanitare și la apă curată, protecția habitatului și emisiile industriale. În evaluare contează cantitatea de dioxid de sulf degajată prin consumul de carburant, și nu aceea degajată de vulcani. O țară se poate găsi în fruntea clasamentului EPI din două motive. În primul rând, o țară poate avea șansa să posede apă curată, să dispună de o biologie diversificată și să nu fi irosit aceste bogății printr-o industrializare
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
mai larg al noțiunii, dovedind legături strânse, dar greu de formalizat, între matematică și biologie! În acest sens, în anul 1854, irlandezul George Boole (1815-1864) (logician, matematician și filosof britanic, creator al logicii moderne) sublinia că: Variațiile stării timpului, erupțiile vulcanilor, apariția dăunătorilor sau a unor boli epidemice în regnul animal... refuză să se supună unor legi regulate și sesizabile... Învățăm că în imperiul necesității nu trebuie să ne așteptăm la o ordine perceptibilă pentru observațiile omului decât atunci când jocul cauzelor
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
urmă dublonul, dacă fericitul lui posesor va mai apuca să-l cheltuiască. Aceste nobile monede de aur din America de Sud sînt ca niște medalioane solare, de felul celor folosite la împărtășanie. Pe ele sînt gravate multe frunze de palmier, capre și vulcani, discuri solare și stele, eclipse, cornuri ale abundenței și flamuri desfășurate - astfel încît prețiosul aur pare să-și fi sporit prețul și gloria, trecînd prin acele monetării spaniolești înzestrate cu o fantezie atît de poetică. Dublonul de pe Pequod ilustra cu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Cumpenei. Tocmai în fața acestei monede ecuatoriale se oprea, nevăzut de nimeni, Ahab. Ă „Culmile munților, turnurile și celelalte lucruri mari și înalte au totdeauna ceva egoist. Iată aceste trei piscuri - sînt mîndre ca însuși Lucifer. Turnul acesta semeț e Ahab; vulcanul acesta, e Ahab; pasărea aceasta vitează, neînduplecată și triumfătoare e tot Ahab, toți aceștia sînt Ahab. Iar acest ban rotund de aur, nu e decît un simbol al și sferei numite Pămînt care, aidoma unei oglinzi fermecate, îi pune fiecărui
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mă gîndesc la nimic, domnule căpitan, fac doar ceea ce se nimerește. Ă Tot ca zeii... Ascultă, omule, nu ți se întîmplă să cînți cînd lucrezi la un sicriu? Se spune că Titanii îngînau cîte o melodie cînd tăiau craterele pentru vulcani, iar groparul din piesa de teatru cîntă, cu sapa-n mînă. Tu nu cînți niciodată? Ă Eu să cînt, domnule? Păi, sînt prea nepăsător de felul meu, ca să cînt. Dacă groparul ăla cîntă, o fi pentru că sapa lui nu scoate
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]