16,454 matches
-
mari odată cu întoarcerea capului, țintind cu privirea, însă, pe Emanuela. Acesteia i-au dat lacrimile, privind-o fără a-i veni să creadă că ceea ce s-a întâmplat este real. Pentru o clipă, doar ele două existau în rezervă. Până când zâmbetul fetiței și o mânuță întinsă spre cea ce nu avea puterea să se miște au rupt vraja. Tot copiii sunt mai curajoși. Doctorița a urmărit mută de uimire momentul. Emanuela a știut atunci că aceasta este calea. A mers în
ÎN MÂNA DESTINULUI... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377067_a_378396]
-
minte gânduri Ce n-au rost și leac, Depărtare în iubire... Astea rău îți fac. Când ești mult, prea mult iubită, Nu-i bine-i păcat, Să-ți sfărmi, să-ți rănești perechea... Oare ai uitat?... Clipele de-amor profunde, Zâmbet, bucurii, Când jurai ca el e omul Pentru veșnicii?.. Suferi-vei veșnic, fată, Renunțând-iubind... Nu se-ntoarce niciodată Cel rămas în gând. (vol." Cabana de foc") SĂRUTUL Privesc cum freamătă copacii Sub verde crud, amețitor, Iar cerul se încrunt-a
POEME de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377115_a_378444]
-
se-mbină? Fiorul plin de flăcări cum trupul ni-l străbate? Imi dăruiești dulceața sărutului... ce-alină. Flacăra iubirii o stingem cu... păcate! Ne topim în patimi sub cerul înstelat Imi dai purpuriul, al inimii culoare! Topește-mă cu-n zâmbet și-un dor descătușat In noaptea asta dulce și plină de ardoare! In pletele-mi, în valuri, te-afunzi, Iubirea mea La pieptul tău mă frângi și plâng de fericire! Când clipa, iar, gonește, o implorăm să stea Să devenim
LA PIEPTUL TĂU MĂ FRÂNGI de DOINA THEISS în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377121_a_378450]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > LA ȚARĂ Autor: Ionică Dragomir Publicat în: Ediția nr. 2293 din 11 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Te-am zărit în vis, mamaie, Chiar la poartă așteptând, Îmbrăcată-n simple straie, Și cu zâmbetul tău blând. Aveai mâneci suflecate, Sub batic, păr din argint, Palmele adânc brăzdate, Ca-ntr-un joc de labirint. Dimineți, să mergi la sapă, Când bătea fix ora patru, Cu-n pachet și ceva apă, Străbateai în lung tot satu
LA ȚARĂ de IONICĂ DRAGOMIR în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377139_a_378468]
-
știut, că sufletul te doare, Când ai aflat că plec, peste hotare. Bunica mea, cu lacrimi de durere, În pat zăceai, la capăt de putere, Ai încercat zadarnic să vorbești, Cu degetul ai semnalat, că mă iubești. Bunica mea, cu zâmbetul cel blând, Te port mereu, în inimă și-n gând, Aș vrea să-ți zic în vis, că te iubesc, În fiecare noapte și până mă trezesc. Bunica mea, cu mâini tremurătoare, Aș da orice, pe-a ta îmbrățișare, Să
BUNICA de IONICĂ DRAGOMIR în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377135_a_378464]
-
Aeriene și Forțelor Navale și-au pierdut viața. Avionul s-a prăbușit în ziua de 5 iulie 2010, în jurul orei 17.40, pe aerodromul Tuzla. Mărturisire: Comandorul Jianu Nicolae (Nae), un om deosebit de care îți amintești cu plăcere, mereu cu zâmbetul pe buze, gata întotdeauna să-ți întindă o mână de ajutor! Optimist, plin de energie, ferm, un om pe care te puteai baza. Nae, omul care și-a prezis moartea! În anul 1994, eram la Academia de Înalte Studii Militare
DOR DE NAE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377127_a_378456]
-
ceruite din stup, Picură lacrimi de soare, Pe verdele, firavul trup. Cu rugă profundă le-adună, În pocale de suflet curat, Ascetul cu inima bună, Gândul pur și așezat. Din amintiri tristă-l privește, Un chip senin, cu ochi profunzi, Zâmbetul pe buze-i sclipește, Blânzii obraji îi sunt uzi. Se-nchină-n taină la icoane, Rugându-se și pentru ea, Pioasă înălțare, broboane, Lucesc firav pe fruntea sa. Prețiosul dar îl ține în suflet, Înnobilându-l prin trăiri, Din ziduri
PLÂNGE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377145_a_378474]
-
Ediția nr. 1771 din 06 noiembrie 2015. poate toate astea nici nu s-au întâmplat dar eu le visez în fiecare seară când se scurg luminile de ceară pe damascul florilor din pat cronicarii își făcuseră datoria și trecuseră cu zâmbetul pe buze visând la cavaleri și invocând pe muze pentru iubirea ta, Maria turnirurile ieșiseră din vogă și florile de crin au rămas pe scuturi ca urme ale unor vagi săruturi și petele de sânge de pe togă numai florile își
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
de cuvinte perechi? noi suntem din lut de Tărtăria ... Citește mai mult poate toate astea nici nu s-au întâmplatdar eu le visez în fiecare searăcând se scurg luminile de cearăpe damascul florilor din patcronicarii își făcuseră datoriași trecuseră cu zâmbetul pe buzevisând la cavaleri și invocând pe muzepentru iubirea ta, Mariaturnirurile ieșiseră din vogăși florile de crin au rămas pe scuturica urme ale unor vagi săruturiși petele de sânge de pe togănumai florile își cunosc singure tăriamor și renasc în fiecare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
medalii Bastonul e cu mine, ies să mă plimb puțin Închiriez cu ora un ultim zepellin Așteaptă că mă-ntorc la patru sau la două O lume de cristal sau poate chiar de rouă Am să-ți aduc iubito cu zâmbet de seraf Și viselede aur în manuscrise vraf ... Citește mai mult Ce ieftină paradă, ce scumpe bibelouriAtârnă de ferestre când nu mai ai rulouri Particule celeste în haine de tăgadăCoboară în volute dar cine să le vadăCând una câte una
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
-le de praf, aceste vechi medaliiBastonul e cu mine, ies să mă plimb puținînchiriez cu ora un ultim zepellinAșteaptă că mă-ntorc la patru sau la douăO lume de cristal sau poate chiar de rouăAm să-ți aduc iubito cu zâmbet de serafși viselede aur în manuscrise vraf... XXVII. MI-AM PROPUS, de Ion Untaru , publicat în Ediția nr. 1750 din 16 octombrie 2015. stând comod la mine pe verandă mi-aș dori să scriu despre orice, cum aș primi să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
glas de sânge si de-aramă, Ne picură în suflet teamă Prin vocea sa ce nu mai tace; Ne cheamă clopotul, ne cheamă. BUCURIA ZĂPEZII Bucuria, astăzi, se cheamă zăpadă, Să-i ieșim în cale precum se cuvine: C-un zâmbet pe buze și cu inimi pline, Cu imnuri de slavă și vers de baladă. Întâlnești oriunde, peste tot, pe stradă Fețe luminoase și priviri senine, Bucuria, astăzi, se cheamă zăpadă, Să-i ieșim în cale precum se cuvine. Să pornim
RONDELURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377176_a_378505]
-
animat de prea mult dor de viață. Nimic nu se pierde, energia vieții se ascunde atât în ramura dezbrăcată odinioară de frunze, cât și în pământul amorțit de ger și precipitații. Cu fiecare mugur, cu fiecare ghiocel, viața își arată zâmbetul și începe sărbătoarea primăverii, seninul vieții. Conform planificării, elevii din clasa a V-a au studiat zilele acestea personificarea, un procedeu artistic prin care li se atribuie lucrurilor, animalelor sau fenomenelor din natură însușiri omenești și au primit ca temă
ALCHIMIA PRIMĂVERII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377185_a_378514]
-
sau poet. Talentul și empatia Ligyei Diaconescu o ajută să scrie versuri sensibile într-un lirism conturat în care realitatea s-a infuzat: „ M-am regăsit prin florile de tei, Am râs și printre hohote, am plâns” ( Calea mea/ Drum). Zâmbetul se împletește cu lacrima într-o trăire și exprimare duioasă. Născută la Bicaz în 14 iulie 1960, pleacă des din țară dar iubește România. Îi face plăcere să spună ca este româncă. Fiind managerul și proprietarul revistei româno-canadiene-americane „STARPRESS” cu
PORTRET LIGYA DIACONESCU, ARTICOL DE MARIANA POPA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377190_a_378519]
-
cititori->accesări / articol->accesări / cititor->voturi / articol->cititori / articol I. LA ȚARĂ, de Ionică Dragomir, publicat în Ediția nr. 2293 din 11 aprilie 2017. Te-am zărit în vis, mamaie, Chiar la poarta așteptând, Îmbrăcată-n simple straie, Și cu zâmbetul tău blând. Aveai mâneci suflecate, Sub batic, par din argint, Palmele adânc brăzdate, Ca-ntr-un joc de labirint. Dimineți, să mergi la sapă, Când bătea fix oră patru, Cu-n pachet și ceva apă, Străbăteai în lung tot satu
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
În cuptorul din ograda, Puneai cozonaci și pasca, Mulți copii eram grămadă, Lângă casa părinteasca. Treizeci și, eu cred să fie, ... Citește mai mult Te-am zărit în vis, mamaie,Chiar la poarta așteptând,Îmbrăcată-n simple straie,Si cu zâmbetul tău blând.Aveai mâneci suflecate,Sub batic, par din argint,Palmele adânc brăzdate,Ca-ntr-un joc de labirint.Dimineți, să mergi la sapă,Cănd bătea fix oră patru,Cu-n pachet și ceva apă,Străbăteai în lung tot satu
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
știut, că sufletul te doare, Când ai aflat că plec, peste hotare. Bunica mea, cu lacrimi de durere, În pat zăceai, la capăt de putere, Ai încercat zadarnic să vorbești, Cu degetul ai semnalat, că mă iubești. Bunica mea, cu zâmbetul cel ... Citește mai mult Bunica mea, cu părul argintiu,De mic tu mai crescut, ca pe un fiu,La primii pași, ce i-am făcut în viață,Cu siguranta, tu acolo-ai fost de față.Bunica mea, ca ziua luminată
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
știut, că sufletul te doare,Când ai aflat că plec, pește hotare.Bunica mea, cu lacrimi de durere,În pat zăceai, la capăt de putere,Ai încercat zadarnic să vorbești,Cu degetul ai semnalat, că mă iubești.Bunica mea, cu zâmbetul cel ... VIII. AȘ VREA, de Ionică Dragomir, publicat în Ediția nr. 2221 din 29 ianuarie 2017. Aș vrea ca să zbor, La tine cu dor, Și doar să grăiesc, Ce mult te iubesc. Aș vrea să te strig, Mămică, mi-e
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
chelner. Pe lângă fructe, apăruseră și un borcănel cu scobitori, un bol delicat din cristal din care se ițeau mirific bobițe multicolore - în care Miramoț identifică imediat un mix de piper. Nu le spuse nimic celorlalți, mulțumindu-se doar cu un zâmbet discret. -Vouă, Papa și Babacule, fiindcă îmi sunteți tare dragi, vă voi face câte un dar, în felul meu! Și toți observară cu surprindere cum, mânuind fructele, cuțitul, furculița, scobitorile și boabele bucuclașe, încropise vrăjitorește o pisică dolofană și un
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
meu să o-mbraci pentru o zi. Să-ți învălui chipul tău, cu povara de-a iubi. Cu izvor de dub pleoape de-mi stingi dorul din suflet, sărut ți-aș pune-n șoapte și-n ochi ți-aș lăsa zâmbet. Aș îmbrăca-o-n seară, cu suflet împrospătat. Să văd de-i mai ușoară, iubirea ta, de bărbat. Am să îți las haina mea, cu iubirea de fată. Să îi simți povară grea, într-o noapte purtată. Cu dor să
LA POARTA SUFLETULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377226_a_378555]
-
ATITUDINEA face totul. Ceva nou față de ieri, în gest, în prezentare și imediat atrage atenția. Iar scepticelor, temătoarelor le voi spune că nu este deloc greu! Îmbrăcați haina tinereții care sigur toate o aveți la îndemână, puneți în cosița gândului zâmbetul subtil al înțelepciunii pe care toate îl posedați și cu pălăria roșie a dragului de viață pășiți încrezătoare. Iar cine nu observă ceea ce sunteți, hai să fim foarte sincere, chiar merită să luați în seama? Dar va asigur că starea
DAR de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377252_a_378581]
-
Popa a debutat în poezie în anul 1993 în Curierul literar și artistic, însă primul poem a fost scris încă din copilărie. „Am cochetat cu poezia încă din adolescență și mi-am exersat imaginația în încercări care astăzi îmi stârnesc zâmbetul. Prima poezie, evident, a fost închinată mamei, icoana gândului meu și a fost scrisă undeva, în jurul vârstei de 11 ani”, povestește poeta. A publicat la Editura Armonii Culturale două volume de poezii și este prezentă, de asemenea, în 5 antologii
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
vreme/ fără putința să te regăsesc// pe-un țărm învolburat doar de candoare/ De multe vieți încerc să trec de-un zid/ schimbând și haina umbrei care doare/ dar nu răzbesc infernul să-l inchid...”// (Iubire) Iubirea îi trezește prin zâmbetul său „herghelii de gând” care rătăcesc în lumea sa interioară galopând cu sete spre a se împlini. Mărturisește că se zbate între două stări care o guvernează: „Chiar ai trezit fără să știi în mine/ Cu-n zâmbet hergheliile de
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
trezește prin zâmbetul său „herghelii de gând” care rătăcesc în lumea sa interioară galopând cu sete spre a se împlini. Mărturisește că se zbate între două stări care o guvernează: „Chiar ai trezit fără să știi în mine/ Cu-n zâmbet hergheliile de gând/ Ce rătăcesc și-acum prin zări străine,/ Cu vântu-n coarne, viu și galopând.// Un amalgam de stări și de trăire,/ Tu ai trezit acest dulce blestem/ Ca-n orice viață să îți fiu iubire/ Să te alung
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
povara altei veșnicii”. (Străini) Un tablou mirific al iubirii desăvârșite nu poate fi exprimat decât prin dansul în ploaie. Așa cum este și iubirea de altfel, un dans al simțurilor în muzica eternității, o ploaie caldă de vară. Evadarea spre absolut, zâmbetul de fericire, emoția care se aprinde , toate valsează în simfonia celei mai curate iubiri: „Dansam în ploaie. Mă priveai zâmbind/ Cum îmi țineam umbrela bucuriei/ Deschisă peste umbră. Chicotind/ Te-ademeneam în lumea nebuniei.// Dansam în ploaie. Te strigam râzând
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]