1,082 matches
-
treime a secolului XIX dreptul de protimisis care apăra moșiile răzeșilor contra cotropirii lor de către boieri cade în desuetudine, cei din urmă nu mai cumpără pământ de la răzeși - deoarece neamurile lor aveau dreptul să și-l răscumpere și să anuleze zapisul de vânzare făcut - ci chiar dacă cumpără, nu mai fac act de vânzare ci un act de danie, iar prin acest act, devenind răzeș în localitate, puteau să cumpere alte și alte pământuri fără ca răzeșii ori neamurile lor să poată exercita
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de danie, iar prin acest act, devenind răzeș în localitate, puteau să cumpere alte și alte pământuri fără ca răzeșii ori neamurile lor să poată exercita dreptul de protimisis. Chiar dacă hrisovul din octombrie 1785 al lui Alexandru Mavrocordat se ridică împotriva „zapiselor viclene", întărește dreptul de protimisis și stabilește reguli pentru eventualele danii, boierii, interesați, își întind răzășiile în dauna răzeșilor. Din veacul al XVIII-lea și până la domnia fanarioților vornicii și logofeții din România adună sat peste sat. Lista satelor unor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mai mare era Baș-bulibașa de seimi; că bulibașii, sutașii sau hotnogii comandau 100 de soldați. Deci bulibașii erau în localitate niște ostași. „Iordache Bulibașa ot Huși", se scrie într-o condică din anul 1694; „Dimia Bașbulubașii" se pomenește într-un zapis de vornic de la Dolhești. Turcagi-baș-aga, Baș-ceauș-aga, Ciohodar-aga erau funcționari turci trăitori în țară și care aveau în sarcina lor judecarea pricinilor turcilor care făceau negoț în țară. Domnitorul Cantemir spune că la turci era un mare păcat ca un creștin
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a rămas în limba română vorba „a ispăși" care înseamnă până astăzi, la țară: a cerceta o pagubă cășunată cuiva de vitele străine și a hotărî despăgubirea cuvenită", își continuă argumentarea cercetătorul. „Iacov Izbașa, de Ciortesci" se zice într-un zapis din anul 1665, iar într-altul unde e vorba de o danie a unei răzășii din Căbicesci și Bunesci, din anul 1660, sunt menționați ca martori 5 persoane cu titlul de „izbașă". Aprodul era funcționarul despre care Domnul Cantemir spune
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
curte; ei desfăceau acolo pricinile cele mici, pedepseau curvele etc., se scrie în Descrierea Moldovei (f. 168). Patru vornici de poartă: „Dlui Vetreș - vornicul de poartă și Giorgie, vornicul de poartă, și German tij, și Dumitrașco tij" sunt martori întrun zapis de danie din anul 1664, făcut la Iași. Domnul Constantin Racoviță, în anul 1756, rânduiește pe „credinciosul boierul Mihalache Cehan biv vel Medelniceru și pe Grigorașu Agariciu vornici de poartă" să hotărnicească niște părți de moșie ale Episcopiei. Cepari și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în loc „de a spori ideea în cantitatea ei", o micșorau, adică ei nu dădeau „nici două parale" pe ceea ce luau din gospodăria omului. În prețeluirea fiscală a lucrurilor, sechestrul aplicat pentru neplata birului era în profitul stăpânirii. „Și cine citește zapisele vechi, continuă Ghibănescu, nu rareori întâlnește hârtii din cele care îți rup inima de durere, că se vedea bietul român silit să-și vândă moșia pe bani din neputința lui de a-și plăti gloaba, deșugubina ori cisla. Execuția dărilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Dintr-o carte a episcopului Mitrofan, din anul 1617, rezultă că oamenii, pentru greșelile lor, dădeau de bunăvoie o vie de la Dric, din Huși, ca deșugubină, marelui vornic al Țării de Jos, pentru fapte pedepsite de legea timpului. Într-un zapis din timpul episcopului Mitrofan I-iu (1617) se vorbește de niște vii, parte cumpărate, parte luate pentru deșugubine de Dimitrie Goia, marele vornic al Țării de Jos, date de acesta Episcopiei, document scris cu „o frumoasă caligrafie" de însuși Episcopul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
răuvoitori, că alteori aprodul, din economie, putea să rupă o singură pereche la două-trei drumuri, ori altă dată împricinatul nu găsea ciubotele potrivite piciorului aprodului, s-a ajuns la transformarea acelei plăți, în bani. De aici ne-am trezit că zapisele de socoteală ale răzeșilor la procese nu mai prevedeau „taxa ciubotelor roșii", ci aceea plătită în parale, de multe ori mult mai mare decât costul ciubotelor. „Noțiunea de scump", care se dă zicalei enunțate, a ajuns în practica judecătorească să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
abătea asupra lui un necaz fără veste, neprevăzut. Când visteria domnească rămânea goală, funcție de lăcomia domnilor și a vistiernicilor, pentru acoperirea golurilor se recurgea la năpaste - dări nedrepte, aruncate de visterie „peste cele regulate", numai să iasă banii. Intr-un zapis de la 1717, în documentele Cârligaților, se poate citi: „făcut-am acest zapis la mâna dumisale căpitanul Timireanu, că neaufăcut bine cu 2 lei... de ne-am plătit de o năpastă". Vorbind de Mihai Racoviță, Neculai Costin dă să se înțeleagă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
goală, funcție de lăcomia domnilor și a vistiernicilor, pentru acoperirea golurilor se recurgea la năpaste - dări nedrepte, aruncate de visterie „peste cele regulate", numai să iasă banii. Intr-un zapis de la 1717, în documentele Cârligaților, se poate citi: „făcut-am acest zapis la mâna dumisale căpitanul Timireanu, că neaufăcut bine cu 2 lei... de ne-am plătit de o năpastă". Vorbind de Mihai Racoviță, Neculai Costin dă să se înțeleagă că „ neputându-se (cu pecetluiturile) strânge banii, atâția câți să-și plinească
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
plăteau țăranii din Moldova în acel an este reprodus și de ziarul „Opinia" Iași, din 3 ianuarie 1909, pe care îl redăm în continuare: „Noi care mai gios ne vom pune numele și degetele, dăm acest adevărat și bun încredințat zapisul nostru, la mâna dumnisale căpitan Ioan Iojă din târgul Bacău, precum știut să fie că la nevoie ce am avut noi pentru o giudicată de moșie ce avem cu răzășii noștri, ne-am rugat dumisale de ne-au făcut bine
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
d-sale, și orice fel de cheltuială sau împlineală s-ar afla, să aibă a fi toată despre noi, și pentru mai adevărată credință ne-am pus numele și degetele care spre mai bună siguranția d-sale, am întărit acest zapis și cu pecetea satului nostru Mărgineni. 1839 Mai 12 Urmează numele a 12 săteni, cari iscălesc prin punere de deget, cu adaosul: „răspunzător platnic răzăș din sat Ungurii Măgineni"; doi dintre ei iscălesc: „vechil răzăș tij platnic răspunzător", iar cel
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Sub iscăliturile tuturora se zise: „Și suntem chezăși platnici răspunzători unul pentru altul". Actul este întărit cu pecetea satului, astfel alcătuită: „Ținutul Bacău, Satul Mărgineni Unguri, 1834". Iar la urmă iscălește și scriitorul actului zicând: „Și eu am scris acest zapis cu bună primire arătaților săteni de mai sus arătați poftit fiind care am iscălit". Ștefanachi Petrovici, dascăl Bacău Acesta este documentul. Să vedem acuma câtă camătă a luat dumnealui Căpitan Ioan Iojă, acestor săteni, cărora „le-a făcut bine" cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la învoială și prețăluiesc că pentru 394 lei capete, să se ia dobândă 154 lei, pentru cei aproape doi ani cât stătuseră banii luați cu împrumut. În fața marelui stolnic, în prezența vameșului cel mare, a neguțătorilor și a jidovului, desfac zapisul de zălog și prețăluiesc lucrurile zălogite, la anul 1699: 165 lei mărgăritarele; 150 lei - 150 berbeci, 40 lei - 2 cai; 20 lei - 2 inele cu 2 zafire și diamante, 36 lei - o pereche brățări din aur în greutate de 16
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
tradiție veche la Vaslui, un document scris chiar în limba română și întocmit în această localitate la 31 ianuarie 1572 întărește presupunerile istoricilor în ce privește vechimea actului cultural în zonă. Vânzarea unei ocine din ținutul Vasluiului și deplasarea aici a beneficiarilor zapisului în vremuri la care ne-am referit, căci acesta este actul de la 1572, dau consistență celor spuse. Pașii făcuți de spătarul Milescu, originar din părțile Vasluiului, de Dimitrie Cantemir, viteazul domn al Moldovei, cu o cultură cuprinzătoare, își au începutul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
actul încheiat la 18 noiembrie 1786, cănd călugării da la schitul Zagavia fac schimb de terenuri, dând mănăstirii Sf. Spiridon din Iași „cele 20 pămînturi și 12 fălci de șes și iau tot ațița pădure”, în apropiere de schit. În zapisul de schimb între schitul Zagavia și mănăstirea Sf. Spiridon se află și aceasta însemnare: „Fiind și noi locuitori cu petrecere la acest schit văzînd voința călugărilor, m-a iscălit Amfilohie Episcop de Hotin”. Amfilohie Hotiniul a murit la Zagavia, fiind
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
termenul apare din ce în ce mai des în documentele vremii. Între timp Tîrgu Neamț a devenit, datorită poziției și importanței economice, Centru Vamal cu Pecete, localitate cu însemne proprii, gen cruci, săgeți ș.a.. „Pecetea cea mare” a orașului a fost folosită pe un zapis scris cu litere slavone la Neamț, la data de 25 ianuarie 1599, și avea caracteristici gotice "S. CIVIUM DE NIMCZ" (Sigiul orașenilor din Neamț). În acea perioadă, în afara zonei Transilvaniei, au mai existat doar trei orașe care au avut propriul
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
Ianiul , deoarece era vecin de moșie cu satul respectiv. În cele din urmă cei doi ajung la o înțelegere și anume să stăpânească fiecare câte o jumătate din acel sat, împărțindu-și între ei și rumânii. Actul de înțelegere sau zapisul poartă data de 3 martie 1634. După anul 1648, când a fost zidită biserica de la Cornățel, Matei Basarab a cumpărat satul Vutești, două treimi de la Dimitrașco, clucerul ot Spineni și o treime de la Dumitru, vistierul Dudescu, dăruind apoi satul, mânăstirii
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
Această poziție geografică de excepție este întregită dar își găsește reflectarea în minunăția locurilor ce o urmează și înconjoară, începând cu Poiana Iezilor, La Bordeie și în Fund la Țarină până la Coasta Cârciumii și în vârf la Straja. Deși în zapise și hrisoave își găsește locul abia în secolul al XVI-lea, Brebu este continuă vatră de locuire ale cărei origini se pierd în negura istoriei. Vorbind de vechimea acesteia, bătrânii satului o plasează undeva în vremea geților și a dacilor
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
Între 1817-1824 au fost înregistrați 8 preoți și 6 diaconi. În afara acestei biserici, pe teritoriul satului Brănești mai există încă o biserică având hramul Sf. Nicolae, fiind datată în 1779. Lângă Brănești se află mănăstirea Bunea. În actul de întemeiere, "zapisul de danie al moșnenilor din Brănești", stă scris că pe dealul Vîlcana, boierul Vâlcu din Orbeasca și feciorii lui vor să zidească o "mănăstire". Într-o carte de întărire a lui Șerban Cantacuzino Voievod, din 1687, se spune însă, "schitul
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
Mihai Costăchescu după urice (acte) și scrisori moșii ale logofătului Miron Costin ce au rămas fiilor săi după moartea lui, vorbește de datorii ce urmau să se plătească cu moșiile avute și arată: "Mării Sale Vodă a dat poruncă cu zapis părintelui Ghidion Mitropolitul să vândă moșiile cui a da bani la datoriile logofătului Miron și a fiilor săi". Biserica "Duminica Tuturor Sfinților" din Miron Costin (comuna Trifești) este situată la 8 km vest de Roman (DJ 157), pe valea pârâului
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
cu mai multe „moșii întinse printre care și Ștefești” (IPD, I, 43). Dar asta nu înseamnă că Ștefeștii nu erau dinainte de această dată. Un alt document care atestă localitatea datează de vreo jumătate de secol mai târziu. Este vorba de zapisul unui anume Radu Brânzea prin care vindea o funie de loc din satul Ștefești "vătafului Iane oz Izvora za plaiu" la 5 mai 1734 . Din același veac este și documentul încheiat la 18 febr. 1756, care marchează ieșirea din indiviziune
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
minoritate de romano-catolici (5%). Pentru 4,33% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Cea mai veche consemnare a vreunei localități din aceasta zonă s-a făcut în 25 martie 1757, despre schitul Cotumba, când starețul mănăstirii Pahomie a scris zapisul de mână pentru vânzarea a 55 de prăjini, curătură de arat. Prin cartea de danie din 20 iulie 1770 prin care Andrei și Toader Neculai dau schitului Cotumba partea lor din moșia Surdu (actualmente satul Hangănești, comuna Brusturoasa). În 1783
Comuna Agăș, Bacău () [Corola-website/Science/300652_a_301981]
-
a 55 de prăjini, curătură de arat. Prin cartea de danie din 20 iulie 1770 prin care Andrei și Toader Neculai dau schitului Cotumba partea lor din moșia Surdu (actualmente satul Hangănești, comuna Brusturoasa). În 1783, s-a întocmit un zapis prin care Lazăr Sabău, cu soția sa, Măriuța, dăruiesc schitului Cotumba 30 de prăjini de arat la Gura Leorzii și o falcie de loc de fân la Gura Sugurei. În 1777, mai 24, prin porunca boierilor Divanului Moldovei către Sandu
Comuna Agăș, Bacău () [Corola-website/Science/300652_a_301981]
-
după cum dovedește următorul document: " Cuvioșiei Cat. Egumen Kir Kirile, Cu părintească Blagoslovire „Pentru biserica ce va să facă preotul Neculai Sbârcea pe moșia Curița a Mănăstirii Cașin, de vreme ce sunt în mijloc presupusuri ca acelea, se cade să dea numitul preot zapis mănăstirii și într-acel chip îi vei da și Cuvioșia ta voie să o facă, căci noi nu poftim pagubă Mănăstirei. Și cu această suntem cuvioșiei tale părinte sfletesc.”" Școala din Curița, înființată în anul 1905, a funcționat până în anul
Curița, Bacău () [Corola-website/Science/300667_a_301996]