1,547 matches
-
Triburile din sud, În afară de vânători erau buni agricultori. Ei au dat lumii această minunată plantă care este porumbul, pe care Îl Îngrășau cu bucăți de pește, pus la fiecare cuib. Ne-au dat În schimb și tutunul. Cultivau cu succes zarzavatul. Pe plute mari, pe apă, cu un strat gros de pământ cultivau cu succes legume, nemaiavând nevoie de irigații. Alții le cultivau În gropi de 40-50 cm adâncime pentru a le feri de bătaia vântului și a micșora evaporarea. Triburile
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
după masă, condus de trei asistenți vizităm fermele. Câmpia aici e ușor ondulată. Ferma facultății nu se deosebește de fermele de clasa I din New York. Aici În apropierea orașului, În cercul Întâi al lui Thunen, rentează două produse: laptele și zarzavaturile ușor perisabile. Așa se explică că și ferma particulară pe care o vizităm aplică o tehnică Înaintată, are vaci din cele mai bune și le alimentează foarte bine. La această dată familia fermierului se ocupă cu transportul și măcinatul lucernei
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
până acum, mă opresc pentru a-mi plăti rata mașinii pe luna Iunie. La Post Delivery ne luăm bogata corespondență ce ne așteaptă. Doi fermieri chinezi sunt alături de mine, veniți pentru corespondență și plata ratei unei datorii. Practică cultura de zarzavaturi, Într-o vale alăturată. Sunt cetățeni americani și sunt bucuroși că au scăpat de foametea din China. De aici urcăm o serie de serpentine, coborâm prin văi irigate, și spre seară intrăm În frumoasa strâmtoare Shoshoni. O serie de cabine
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
bună. Au dispărut frontierele și războaiele. Avem deci o mare unitate economică. Să examinăm acum cum se clasifică (zonează) economia americană. Pe coasta de est, unde populația e deasă, unde pământul e scump, e primul cerc. Aci se produce laptele, zarzavaturile, fructele ce trebuiesc consumate repede și care nu suportă transporturi lungi. Mai departe se practică un sistem cu mai multe câmpuri În special sistemul altern. Mai departe o altă zonă, cu un alt cerc, cu porumb, În primul rând, ovăz
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ceai, alături de un grup de asistenți. E venit din Rusia veche și În acel timp redacta o revistă mondială asupra problemei grâului. Seara am rămas În Santa-Cruz, pe malul oceanului. La sud de SantaCruz dăm peste mari suprafețe cultivate cu zarzavat; peste 100.000 de japonezi și 80.000 de chinezi sunt stabiliți În California și În această regiune ei furnizează principala mână de lucru. După grădinile de zarzavat Încep masive suprafețe cu pruni, majoritatea din ele irigate. Trecem și printr-
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
malul oceanului. La sud de SantaCruz dăm peste mari suprafețe cultivate cu zarzavat; peste 100.000 de japonezi și 80.000 de chinezi sunt stabiliți În California și În această regiune ei furnizează principala mână de lucru. După grădinile de zarzavat Încep masive suprafețe cu pruni, majoritatea din ele irigate. Trecem și printr-o zonă de afine. Producătorii de afine, grupați Într-o asociație, au reușit să extindă cultura și plasarea afinelor, care ajunsese la 12.000 ha. O altă asociație
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
populație de 2,8 milioane locuitori. Negrii sunt În număr de 700.000. Din totalul de 170.000 ferme, negrii posedă 40.000. Producția medie de bumbac e de 50 milioane kg. În afară de bumbac se cultivă cereale, pomi fructiferi și zarzavaturi. Capitala este Richmond, cu 200.000 locuitori. Traversăm câmpul de bătaie unde generalul Washington a obținut În războiul de independență victoria definitivă, contra generalului englez Cornwallis. Ne oprim pe o colină frumos amenajată pentru staționarea automobilelor. La mijloc e o
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
prea banal! - era ceva ce te scotea din lumea materială, chiar dacă pășeai pe un ciment dur și rece; dacă nu o să vi se pară exaltată afirmația, am pătruns într-o bucătărie... nepământeană. Erau multe Spirite acolo, la curățat cartofi sau zarzavat, la spălat vase, la pregătit masa de prânz sau la spălat pe jos. Figuri aparent anonime, transfigurate însă de intensitatea vibrațiilor ce le traversau. M-am impregnat de acea stare și m-am transfigurat la rându-mi. Spiritul unei sahaja
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
lor se desfășurau fastuoase ceremonii de stat. Evident, n-a rămas nimic din vechile aranjamente, doar un imens maidan răscolit de buldozere. După război, locuitorii orașului au transformat piața din fața Reichstagului într-un câmp cultivat, acoperindu-l cu straturi de zarzavaturi, pe care le pliveau cu spatele la imensa clădire delabrată. Acum, edificiul, renăscut din propria cenușă, a devenit sediul Parlamentului Germaniei reunificate - Bundestagul. S-a investit enorm aici, ca și în noul cartier rezidențial. Vechea cupolă distrusă de proiectile a Reichstagului a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
complicitate căreia relectura cărților lor nu-i mai este suficientă, din cauză că forța de vrajă a cuvintelor se atenuează odată cu trecerea timpului, sau poate pentru că noi citim tot mai puțin? Și atunci mergem să ne plimbăm în câte o grădină de zarzavat, ne aplecăm pe fereastra camerelor lor de culcare pentru a fixa, cu un ochi de fachir birman, malurile misterioase ale Senei la Nogent. Totul trece, sfârșește prin a agasa și șterge urmele, dar dulapurile normande, obiectele de pe marginea șemineului, ascuțitorile
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
plantații și vii. Se desface în brațe domoale, închizând ostroave cu lunci, unde pasc liniștite, vaci. Peisagiul nu-i deosebit de-al nostru decât prin îngrijire, civilizație, clădiri monumentale. Nimic din provizoratul dela noi. Doar instalațiile pasagere ale grădinilor de zarzavat, pompe cu cai, care funcționează până între zidurile Buda-Pestei. Trecere nesimțită și rapidă între Ungaria și Cehoslovacia. Aceleași câmpuri bogate de secară și grâu, pline de cupele roșii ale macilor sălbatici. Orizontul închis de zimțuri de plantații. Sate: grămădiri de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
familii înstărite, au reușit în scurt timp să-și pună pe picioare o gospodărie frumoasă, asigurându-și un trai decent. Bunicul din partea mamei, Bobutac Costache, era un mic boierinaș de țară în Edineț, cu mult pământ arabil, livadă, grădină de zarzavat și multe animale, mai ales oi. Bunicul din partea tatei, din Ruseni, Teodor Dumitrache, era un om înstărit la acea vreme având presă de ulei, mașină de treierat, tractor, plug, semănătoare și deasemeni multe animale, dar și mulți copii 9 la
O FAMILIE VICTIMĂ A STALINISMULUI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Constantin Rusanovski () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1709]
-
principală a localității și nu mai văd atât de multe flori la ferestre cum deja mă obișnuisem. Am remarcat că pe aici oamenii sunt ocupați cu creșterea vacilor pentru carne și cu propriul petec de grădină, plin cu legume și zarzavaturi. Nu m-au impresionat multe lucruri de la Laguna de Castilla până aici. încerc, în schimb, să reflectez din nou - asupra scopului meu pe acest drum: o îmbinare a efortului și suferinței fizice cu dorința de cunoaștere, de participare alături de
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
au trebuit ore întregi în aceeași seară să le explic că la Moscova noi aveam avantajul statutului diplomatic, când foloseam comenzile speciale săptămânale pentru a ne procura icrele respective, necesare în special copiilor drept compensare la lipsa fructelor și a zarzavaturilor de pe piața Moscovei. Erau alimente utile pentru buna, normala lor creștere. Îmi aduc aminte, de asemenea, de agitația din primele luni de sejur la Moscova, când mi-am dat seama de situația delicată a asigurării anumitor alimente, carnea în special
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
era reședința județului Fălciu. Aici se găsea prefectura, tribunalul și episcopia. În oraș funcționau: un seminar, o școală primară de băieți și una de fete, o stație de telegraf și de poștă. Pe lângă marile plantații de viță-de-vie, livezi, grădini de zarzavat, la pitorescul acestori locuri contribuie și pădurea de lângă Huși, cu o suprafață de 820 ha (1640 de pogoane). În anii următori, populația a început să scadă: în 1887 - 14.000 locuitori; în 1891 - 12.660 locuitori; în 1899 - 13.443
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
bulgarii, care se ocupau cu legumicultura, pe moșia ei, au lucrat acest pământ. Autorul este convins că Melchisedec se referea la locul situat în preajma abatorului comunal, unde, în jurul și pe locul fostului „Iaz al Vlădicăi” sunt, prin tradiție, grădini de zarzavaturi ce au aparținut bulgarilor hușeni, poate vechii poslușnici ai Episcopiei. Începând din 1752, vin să se stabilească la Huși mai mulți străini decât în perioada anterioară, mai ales în ultimele trei decenii ale secolului. Treptat, se va renunța la vechea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ulița Blănăriei cer insistent Eforiei târgului Huși, Isprăvniciei județului Fălciu și Departamentului Trebilor Dinlăuntru, să fie respectate drepturile breslei, în conformitate cu prevederile așezământului. Negustorii au solicitat să se ia măsuri, pentru a înlesni negoțul („alișverișul”), în general, și îndeosebi vânzarea de zarzavaturi, produse din lapte, pește prospăt, lemne și alte produse. Pentru a pune capăt neînțelegerilor, Eforia târgului Huși atrăgea atenția Isprăvniciei asupra Jurnalului din 24 noiembrie 1852 (punctul al II-lea), care hotăra ca vânzarea produselor amintite să se realizeze liber
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
existente pe piață depășeau cu mult nevoile locale, ele fiind plasate și la sate. Pe lângă nucleul comercial permanent erau și târguri periodice, ca târgul de vite și târgul de cereale. În piețele de la Huși se comercializau și alte produse agricole: zarzavaturi, pește, brânzeturi, făină, lână, piei de animale, lemne, vin și rachiu. O parte din produse luau calea schimbului în alte județe și chiar în afara țării. În ceea ce privește comerțul cu vite, care era în plină dezvoltare, se țineau trei iarmaroace pe lângă cel
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pârâul Șara, de pe strada Basarabiei, la podul de pe strada Șipote ș.a. În iulie 1910, la rubrica Informații, ziarul „Hușul” înfățișa cititorilor o imagine jalnică a orașului. Igiena era neglijată. În piața orașului, unde se afla o hală, erau expuse diferite zarzavaturi, care „stau trântite de vânzători în calea trecătorilor și a tuturor câinilor și porcilor care vagabondează nesupărați de nimeni”. Alături, fusese deschisă așa-zisa pescărie, care era mai mult goală, iar peștele stătea în coșuri pe trotuar. Acel loc ar
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
populație. Profesorul hușean Petru Ghenghea remarca faptul că „nu este piață de alimente mai bogată, mai variată și mai ieftină ca piața de la Huși”. Produsele alimentare expuse erau de cea mai bună calitate: laptele, atât de util pentru sănătatea oamenilor, zarzavaturile, rod al muncii grele și migăloase a grădinarilor, podgorenii și pomicultorii cu diverse varietăți de struguri și fructe. Renumite erau plantațiile de vii întinse, care începeau din dealul Dric și se terminau tocmai în dealurile Dobrina și Epureni. Stema județului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
vor servi la munițiuni contra noastră. Bronzurile, statuile și lămpile fuseseră asemenea catalogate. Când a fost vorba de bustul tatii ce-mi încredințase Ionel la plecare, nu am șovăit și, pe furiș de băr batul meu, l-am îngropat sub zarzavatul din pivnița garajului. Aceste articole nu au fost luate. Alămurile, însă, îngrămădite în prăvăliile din colțul str. Academiei și Clemenței, erau apoi transportate la Pirotehnie, turtite cu un tăvălug puternic și ex pediate. Mii de cazane, tingiri, samovare, galerii de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
acuze de o minciună. Îi scrisei alăturata scrisoare și hotărâi să nu mai am a face cu dânsa. În ce privea conservele, făcusem câteva borcane, cum le făceam în tot anul pe vremea lui Ionel, în sticlele mele, însă cu zarzavat cumpărat de la fermă și cu ajutorul unei țărance plătite de mine cu adeverință de la administrator. Răspunsul la scrisoarea mea fu ca toate reacțiunile ei la scenele de mojicie pe care le regreta după ce le făcea, fără să-și dea seama că
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
două lumi, pur și simplu, una de precipitare și nervozități, cea din centru, și alta, cea din Naipu, de calm și încetinire, parcă, a fugii timpului. Grădina de care am amintit era destul de întinsă; de fapt, erau două, una de zarzavat și alta de flori, structurate de prezența în mijloc a puțului american (cu roată), către care ducea o fâșie îngustă de asfalt. Ambianța era populată de simpatice animale domestice, dintre care, în ochii mei cel puțin, se impunea cu autoritate
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
seamă, nu e treaba mea de ce. Pot să-l întreb, da’ n-are rost. Ăsta bătrân, 66 de ani are, el are frigideru’ plin, cașcaval șuncă, de toate, da’ el nu mănâncă decât fasole bătută, aia-i place lui. Și zarzavaturi ieftine. N-are nevastă, da’ știi ce face? Păcălește zarzavagioaice din astea din piață. Îl vezi că se duce la piață într-un baston, șontâc-șontâc, le aburește pe-alea, hai să-ți dau ceva de mâncare. Și-ți dai seama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
smulse de pe plită, fripturi de pasăre cu legume și cu ardei de-ți lua gura foc, stâmpărată repede din ploștile cu vinul care nu lipsea din nici o casă, căci fiecare Își avea peticul lui de vie și de grădină cu zarzavat, Într-o cultură a pământului din cele mai intensive ce am văzut vreodată, prin utilizarea pământului de muncă până În chiar marginea șoselei, fără să piardă o palmă. Din acest trai bun și numai din acest trai bun al lor real
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]