5,010 matches
-
mari furnale, la comerț exterior, la UE și la NATO, la politică mondială și la geostrategie, încât te întrebi câți oameni de bun-simț or mai fi rămas în țara asta. Dar au rămas, bineînțeles; ei sunt veșnicii neștiuți ce se zbat între două salarii; ei sunt intelectualii de rasă cu ochii arși de studiul necontenit; ei sunt doctorii și chirurgii fără arginți care au făcut-o pe mătușa mea Ada Teodorescu, din Canada, să-mi declare că nu ne invidiază decât
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
Statul-stăpân, Statul-tiran, Statul-satrap, atotputernicul Stat care ne dă sau nu ne dă câte ceva (apă, lumină, căldură, pâine, ulei, ouă etc.), situații în care facem sluj sau mârâim înfundat. Înrăiți, sălbăticiți, câinii sunt un etalon al stării în care noi ne zbatem. Pe scurt, câinii nu sunt câinoși. Oamenii, da. Peste un timp, când aceste rânduri vor ajunge sub ochii fratelui meu cititorul, el nu le va înțelege, întrucât se va fi stins demult polemica în jurul câinilor vagabonzi. Ce atâta discuție inutilă
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
struț letargii mecanice în ghearele verticalei pîlpîie canoane în umbre totemice prin desimi de cenușă fulgurații sinoptice inerții solare reptile alergau în hîrtii foșnitoare numai cîteva cuvinte ajungeau la voi zdrențuită vibrație peste ruptura creierului zumzetul cocoloșit pe timpan se zbătea să devină vertebrat al muzicii auzul scormonea în ecou din zefir guși de pulberi se revărsau peste luna topită în privirile noastre inorogi gravați în lumină amalgamul de steaguri păienjeniș de astre pe sticlă visele mozaic bizantin mimoze nebuloase în
dincolo de porii hârtiei by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15536_a_16861]
-
Emil Brumaru , se zbate pleoapa Zidului de cărămidă. Nici un înger nu mai știe Ușa grea cum s-o deschidă, Spre-a fugi în zori prin ierburi Vineții sub cerul tare. Izurile-nnoadă fluturi, Rîmele surîzătoare-n Bot beau apa roz din ciuturi Lîngă șanțuri verzi
Deodată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15920_a_17245]
-
Nici un înger nu mai știe Ușa grea cum s-o deschidă, Spre-a fugi în zori prin ierburi Vineții sub cerul tare. Izurile-nnoadă fluturi, Rîmele surîzătoare-n Bot beau apa roz din ciuturi Lîngă șanțuri verzi de-obidă. Deodată se zbate pleoapa Zidului de cărămidă...
Deodată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15920_a_17245]
-
în gol a străbătut imperii de întuneric s-a lovit dureros de jos și de sus iar acum - doarme lipit de geamul ferestrei de la subsol Dacă-l ating ușurel cu mâna - precis! - se va trezi se va speria se va zbate și doar într-o clipă (cât durează ruperea veșniciei dintre realitate și vis) i se va scutura tot colbul dumnezeiesc de pe aripă Să caut în grabă un ac de siguranță un bold și să-l străpung între solzii strălucitori de pe
Poezii by Teo Chiriac () [Corola-journal/Imaginative/2468_a_3793]
-
cadou într-o cutiuță de lemn atent șlefuită simplă plăcută la pipăit știind bine că un critic provincial o s-o decreteze flască și irelevantă așa și e irelevantă și flască asemeni măruntelor întâmplări pentru care atât de mult s-a zbătut orice condei singur pe front de la facerea lumii încoace fără să-i pese câtuși de puțin de ridicol fără să se-ntrebe pe cine va ucide din mers și asupra cui va trimite ca din greșeală duhul atoatemântuitor Poveste de
Poezii by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/2376_a_3701]
-
de soare rup carnea furtunii ușița dinspre grădină din talazuri clădită scârțâie șubred pe umerii înotătorului ceru-nflorit scapără versuri pentru eșarfa de foc a fiecărei corăbii o! isadoră vrăjită pe valuri dansând inima-i colivie în care veverița se zbate înnebunită de spaimă Un pui de nurcă nefiresc alungit leagă iubirea cu moartea într-un același nod negru coclit Dimineața ochii albaștri ai mării înlănțuiți în rime la catafalcul acestui poem. Prevestire O peliculă subțire ca ceața unor inexacte amintiri
Poezie by Monica Rohan () [Corola-journal/Imaginative/2746_a_4071]
-
trupul își ascultă propriul ecou ca pe o muzică necunoscută. mă voi dezbrăca de mine însămi cu ușurință lunecătoare și voi merge pe urma sunetului celui mai înalt care-mi va sorbi sângele până la ultima picătură, aceea în care se zbate să se nască, din omida ce sunt, fluturele cu aripi de vis care urmează să fiu. Dorință secretă aș vrea să mă înec în tăcere precum picătura în ocean . să ascult fâșâitul de șarpe al liniștii din care să-mi
Poezii by Rodica Braga () [Corola-journal/Imaginative/3090_a_4415]
-
mașinile salvării. Pe Someș se găseau foile de cositor în care ne înveleam cerebelul, înainte de execuția somnului de după-amiază. Paznicii râului aveau în buzunare sticle de bere, petele de pe mâinile lor alcătuiau o hartă a destrămării. Animale de casă se zbăteau în cuști cu răsuflători. Și atunci am știut: iată, dăm foc rafinăriilor și binecuvântâm floarea-soarelui. Baie de iod e poezia! Floarea-soarelui mi se lipise de pleoape. Scoicile găsite odinioară pe insula unde coceam cartofi în jar, țopăind într-un maieu
California (pe Someș) by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/2798_a_4123]
-
era biserica sfântă a rugăciunii iar iubita cea nouă-mi spunea: Degeaba ai scris șase mii de poeme despre sânii mersul și părul meu auriu uite cât de vizibil mori în fiecare zi, în fiecare oră în fiecare clipă te zbați ca o floare tăiată și nu faci nimic. Nimic și nimic. Iar plecarea mea e foarte aproape. De mă părăsești - spusei cu glasul pierdut - va fi o rană, dar ce spun eu va fi un dezastru mai feeric decât orice
Topirea (Începusem să mor prea devreme) by Daniel Corbu () [Corola-journal/Imaginative/2959_a_4284]
-
evadare din oboseala europeană? De la atâtea nopți de insomnii politicoase, ai descoperit că somnul nu are case și te-ai trezit exact când te decideai dacă trăiești sau mori. Uite cum e cu sufletul: nu are 17 grame, dar se zbate. Apoi, constați că entuziasmul copilăriei simțurilor s-a isprăvit și că data viitoare nu va mai fi niciodată data viitoare. Oricum, pisicile nu-și cer niciodată iertare... Și dacă nu ajung niciodată la tine, înseamnă că n-am întârziat. ÎNTUNERICUL
Pisicile nu-și cer niciodată iertare by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/2963_a_4288]
-
Ion Simuț Ury Benador (1895-1971) nu a fost niciodată mai mult decât un autor de plan secund și nici nu poate fi în viitor altceva, la o reconsiderare oricât de generoasă. Proza lui s-a zbătut într-un amatorism când acceptabil (în primele romane), când greu suportabil (în biografia romanțată a lui Beethoven). Dar ambițiile nu i-au lipsit, în două direcții principale. Un realism social tradițional năzuia să dea o panoramă a lumii evreiești în
Gelozia maladivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11185_a_12510]
-
totul. Faptul că s-a născut în 1918 îi oferă încă o dată prilejul să monopolizeze istoria și să o treacă pe numele lui". Pentru cetățenii de rînd sărbătorile nu sînt, în decursul ,epocii de aur", decît prilejuri în care se zbat să se aprovizioneze cu alimentele devenite pentru moment ceva mai accesibile: "Toți oamenii știu că de această sărbătoare magazinele sînt mai asortate și fiecare caută să profite. Dar sînt niște cozi inimaginabile! Dacă nu te duci cu noaptea în cap
Condei acid - I by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11231_a_12556]
-
atitudini, căpătând o înfățișare monstruoasă de arătare cu ,șapte țeste". În actul chinuitor al cunoașterii, al explorării slavei și a nopții (aici nu e o dualitate, ci o delimitare a teritoriului, a universului, un vast spațiu captiv în care se zbate ființa argheziană), poetul e și înger, și diavol, dar nu numai atât: ,și fiară și-alte-asemeni", mai adaugă mărturisirea din poem, adică are o multitudine de alte fațete decât simpla împărțire dihotomică, specifică romantismului și simbolismului. Structura multiplă a eului arghezian
Relectură, revizuire, rescriere by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11232_a_12557]
-
să capăt dreptul să-l trudim...spre îndărăt. LA BILANȚ viață era așa minunată. nimeni nu mă-njura, toți treceau și-n citadela mea defăimata am facut o revoltă pe șleau. să nu mai aud cântec de Mare, cum se zbate spre țărmuri, mereu, când vin arcele din depărtare și căpitanul...nu mai sunt eu. poate de melancolie sau bleg de insuccesele-mi prea ciunge mi-am spus mie...mi, ca unui coleg: gata poetule, iti cam ajunge... și mi-am
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
mai are consistență în indiferența generală, iar principala amintire legată de moartea bunicii este o violentă masturbare: ,în dimineața cînd a murit mamaia/ m-am masturbat pînă cînd dintre picioarele mele/ a țîșnit sîngele. fierbinte și negru/ sexul meu se zbătea ca o găină tăiată/ mama strînsese din casă/ începeau să vină vecinii/ tataia stătea pe un scaun cu mîinile pe genunchi/ și parcă nu era el". Mult clamata integrare în structurile europene nu este în măsură să ofere motive de
Viața în negru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10734_a_12059]
-
de Alex. Ștefănescu este o scriere care, adică, respectiv... Și parcă se miră singur ce-a vrut să spună... -Vezi?, îmi zice Haralampy, de-aia-mi plac mie o seamă de comentatori tv, fiindcă mă obligă să gândesc, să mă zbat alături de ei pentru a pricepe ce anume vor să zică... Asta e viața: unii, când beau, râd, alții plâng, alții înjură, alții devin negri în cerul gurii - cazul prietenului și a etc... -Hei! Haralampy!... Ce se întâmplă? Iar mi-ai
Anul câinelui începe cu mușcături... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10915_a_12240]
-
minime recunoașteri a vinei, toate referirile lor la fascism sunt fariseice și contraproductive: o perdea de fum în spatele căreia se ascunde propriul trecut înspăimântător. Ca antifascist impenitent, știu că atâta vreme cât vor plana asupra României umbrele diverșilor ,activiști ai C.C.", ne zbatem degeaba să ieșim din minciună și mizerie.
Umbra "instructorului C. C." by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10897_a_12222]
-
ea, el... cioburile timpului, balustrada nemurii noi... Cutia de chibrituri M-am ascuns lâng-o cutie de chibrituri de multe ori îmi imaginez că nu ești tu, că e doar lumina care cade pe covor sfâșiată precum un trup ce se zbate în visare Tremur, izbit de amorul anarhic, înstrăinat ca o candelă sudată de vitraliile unui lăcaș tot mai gol Un fragil păcat la buza oaselor, mă-nțeapă cu-atâta vânt și-atâta singurătate, încât sufletu-mi pare foarte greu de parcă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
plutind pe apele ierburilor ca niște corăbii și plouă pe trenuri, pe canapelele încăpătoare ca genunchii unei negrese, pe mesele înguste dintre două priviri care se citesc una pe alta în limbi străine. plouă și pe stîlpul unui pod se zbate un pește de stofă în dungi, pofta de joacă a bătrînilor întrece năzbîtiile norilor care coboară tiptil și răvășesc apa unde tocmai tu așezaseși o bărcuță de hîrtie, nimic, stihia se amuză. Metamorfozele sînt la ordinea zilei, împînzind priveliștea aidoma
Cununa de spini a poeziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10827_a_12152]
-
de neliniște), dar ea rezultă din două surse de frământare sau îngrijorare: bâjbâirea spre un Centru ascuns (unde s-ar adăposti chiar Dumnezeul salvator) și căutarea unui Sens spre centru, ce poate fi adoptat ca sens al existenței. Arghezi se zbate el însuși într-un labirint, iar opera sa, printr-o omologie firească, este ea însăși un labirint - oglindă a labirintului lumii. Conștiința poetică se zbate între aceste două ,realități". Soluția pentru a le îndura mai bine este multiplicarea eului. Pentru
Proteu în labirint by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10846_a_12171]
-
căutarea unui Sens spre centru, ce poate fi adoptat ca sens al existenței. Arghezi se zbate el însuși într-un labirint, iar opera sa, printr-o omologie firească, este ea însăși un labirint - oglindă a labirintului lumii. Conștiința poetică se zbate între aceste două ,realități". Soluția pentru a le îndura mai bine este multiplicarea eului. Pentru mine, plăcerea e să fiu prizonierul labirintului Arghezi, nu să evadez, nu să ies, urgent și nevătămat, din acest labirint. Arghezi umilește fertil, provocator, critica
Proteu în labirint by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10846_a_12171]
-
om este să zâmbească... fără nici un motiv... haideți să fim pur și simplu fericiți, fără să avem habar de ce... așa este cel mai frumos... Europa mea (secvență haiku + haibun) soarele moare - În Trieste seara și digul meu gri copacii se zbat - o furtună În Caen și cerul rece În Stockholm vara - barca mea se zgâlțâie vikingii trăiesc Linia zidului se profilează În fața mea. Mă uit În sus. Astăzi În Berlin e liniște. Cerul pe care zburau avioanele, cerul din care se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
facem cu Eminescu? Poate că, de fapt, Întrebarea a devenit inutilă, poate că Între timp romanii au acceptat absurdul argument al irelevantei sale iar Eminescu a devenit irelevant și pentru cei mai mulți dintre noi. Personal, am avut des sentimentul că mă zbat inutil. Desigur, eu mă voi lupta și pe viitor, că așa mi-e menirea (sau Împătimirea). Nu aș fi scris Însă rândurile de față fără să-mi recunosc măcar o urmă de speranță. Numele acesta curios ar trebui, de la Început
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]