1,973 matches
-
dar, în acest moment, se trece într-o altă etapă. Ar fi rău pentru viitorul țării dacă românii, indiferent unde s-ar afla și cât de rău le-ar fi, nu ar face efortul să meargă la vot. Tot acest zbucium al spectrului politic, al oamenilor din partide, al cetățenilor simpli din această campanie se finalizează duminică, prin exercitarea dreptului suveran al românilor de a vota"60. După îndemnul electoral al fostului șef al statului către români de a vota candidatul
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
fi inginer proiectant și profesor al Facultății de Construcții până în 1984, când se pensionează. Poet al „generației pierdute”, strălucit reprezentată de Ion Caraion, Ștefan Aug. Doinaș, Dimitrie Stelaru, Geo Dumitrescu, Ștefan Baciu, Constant Tonegaru, P. nu a putut trece peste zbuciumul perioadei de ruptură de după război și traversează o lungă perioadă de tăcere literară. Cu Licențe emotive din 1987 revine la poezie după mai bine de patruzeci de ani, răstimp în care, rar, mai fusese prezent în „Iașul literar”, „Cronica”, „Convorbiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288965_a_290294]
-
sordide, umile sau indecente, poate sta alături de maeștri-gravori de talia unor Lasne, Callot, Poilly. Spre deosebire de pictorul Claude Lorrain, cu care se împrietenise la Roma, Meaume evită academismul culorii, refugiindu-se în crepusculul intens al viziunii. Imaginile se smulgeau din tenebra zbuciumului launtric, din tumultul său sufletesc, sub al căror dicteu își plămădise crezul artistic și legenda. Secvențe de adevăr despre viață, opiniile și opera lui Meaume ne sunt oferite de feluriți referenți, artiști în epocă sau cronicari ulteriori, cărora li se
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Gelu. Anul 2000 mi-a adus prima nepoată, Bianca și anul 2006 al doilea nepot, Ștefan. Nepoții sunt și vor rămâne pentru mine tratament sufletesc, deoarece nașterea lor m-a readus la viață, după o lungă perioadă de boală și zbucium. Cu toate că sunt în Iași de peste 40 de ani, pentru mine “acasă” nu este acest oraș, ci locul unde am văzut lumina zilei, TANSA, cu oameni harnici, veseli, fântâna, curtea, scrânciobul (zbanța). Sfătoși, buni gospodari, țărani, olari, lemnari, sobari, au trimis
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
lui de exotism, I. scrie o poezie livrescă - sonet, rondel, psalm, elegie -, într-o formulă căutată, pretențioasă și abstractizantă (Poteci în lăuntrul meu, 1932, Meandre, 1938). Stările de teamă și neliniște (în fața unui „rău tentacular”), tristețe și îndoială, singurătate și zbucium (când se clatină „cumpăna-ntre lut și Dumnezeu”) ar fi putut alcătui o „suită patetică”, dacă dicția crispat modernistă nu ar goli de fior ambițioasele texte. Într-un decor cu o recuzită simbolistă binecunoscută („roze”, „cavouri”, „parcuri moarte”, pietre prețioase
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287572_a_288901]
-
altă temere: Acordurile țesute în carte sunt suficient de calde și vibrante pentru a provoca cititorilor, prin inducție afectivă, aceleași trăiri emoționale? Îmi doresc cu tărie ca ideile, sentimentele, îndemnurile, preocupările și speranțele mele izvorâte din clocotul inimii și din zbuciumul minții orânduite în acest volum să ajungă la resorturile sensibile ale minților și ale inimilor celor ce vor citi cartea. De la marii scriitori români sau aparținând altor nații am înțeles că numai ceea ce izvorăște dintr-o inimă caldă, dintr-un
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
și mai greu de înfrânt, Aias, Hector, Ahile. Toate acestea se dezlănțuie pe câmpia de sub Troia bătută de vânturi, iar vânturile vin să-i răscolească pulberea și s-o înalțe în vârtejuri până dincolo de nori, pulberea și așa răscolită de zbuciumul luptei, îmbelșugat udată de sânge. Eroii mor căzuți în praf, orbiți de umbră. Praful câmpiei e o prefigurare a pulberii în care toate se întorc, și cele mai mândre cetăți, în frunte cu Troia. Strălucește, câmpia aceasta, până la cer de
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
de un lucru. Ele stau, toate trei, sub semnul câte unei frumuseți: a Elenei, a lui Ahile, a poeziei. Elena și Ahile fiind cei din care izvorăște acțiunea poemului, iar poezia fiind poemul însuși. Toate trei transcenzând încărcătura lor de zbucium omenesc și situându-l, odată cu ele, mai sus, într-o altă ordine a realității. Și toate trei dând Forței din care emană o formă în care esența Forței, fără să se nege, se află purificată și izbăvită de partea ei
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
spre mare cu ape bogate și vârtejuri de argint și până la marele fluviu de obârșie, Oceanul, care împrejmuie lumea și curge sub stele, cu ape adânci. În asemenea viziuni violența își găsește pentru o clipă înseninare și odihnă, departe de zbucium. Cuvântul „departe“ (telothi, telothen) e rostit de Ahile mai adesea decât de toți ceilalți și cu un ecou din adânc și din necuprins pe care în nici un alt glas din Iliada nu-l are. În schimb, sunt cuvinte (101 la
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
nemăsuratelor lui pasiuni. Lacrimile încetează să-i curgă și marile hohote se potolesc după ce plânge cum numai el o face în toată Iliada, care răsună, ca și țărmurile mării, de ecoul tânguirilor lui, aprige până la istovire. Un plâns și un zbucium întreg, atotcuprinzător de suflet, în care lumea lui se preface toată în lacrimi. Ahile se află întreg în toate pasiunile lui. Iar detașarea lui de trecut este a singurului erou homeric care are amintiri, ale cărui acte se proiectează pe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
cu ecou de letopiseț, iar legenda capătă înțelesuri noi în grupajul închinat Meșterului Manole. Formal, poezia lui C. continuă să evolueze spre o severitate geometrică în Infranord (1981). Ciclul Înveșmântarea cu țărmul este un ecran, ce se vrea neutru, al zbuciumului sufletesc întru recuperarea purității mereu visate. Motivul, abia enunțat, devine temei pentru deslușirea propriei durate în Inscripții pe drumul rotund (1989). Aici, autobiografiei reale i se substituie una spiritualizată, în care se împletesc legenda, istoria, cultura modelatoare de stări sufletești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286242_a_287571]
-
al istoriei, cu bucuriile și tristețile lui, împletind măriri și decăderi, despre care putem spune că își va urma cursul în același cadru geografic. b. Zidirea tectonică Ținuturile noastre s-au zămislit dintr-o teribilă înfruntare tectonică. Pentru a înțelege zbuciumul acestei nașteri, ar trebui să închidem ochii și, folosindu-ne puterea minții, să ne întoarcem în timp la vremuri care pot fi doar închipuite. Așadar să revenim la Facerea lumii pentru pământurile noastre... Este o sforțare a minții care merită
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
poetic, inclusiv în titluri, majusculele, iar la semnele de punctuație recurge foarte rar, și nu după regulile curente. Pe de altă parte, asociază recursul la parabola modernistă (în regim ludic) cu discreția extremă a metaforei, universul casnic sau familiar cu zbuciumul sfâșierii existențiale, peisagistica de atmosferă - de factură deseori onirică - cu fronda, cu vaticinarea obscură ori cu chestionarea ontologică - obosită, suspendată, desolemnizată de autoironie, dar deloc privată de tragism - și cu „expierea în text”. Iată, de pildă, cum dintr-un tablou
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
orașul aflat sub bombardament, mai apoi proiectarea într-un timp cosmic, apocaliptic se dovedește a fi o soluție salvatoare pentru un asemenea poem: "S-au oprit toate ceasornicele,/ până la marginea Somnului,/ răsună prelung cu sfială,/ teama nemaisimțită și bucuria și zbuciumul/ și împăcarea,// cu pași de abur se apropie și trec peste// doi metri pe doi,/ Tăcerea au tăiat-o spaimele". Chiar și volumul din 1946, Ultimul peisaj din Orașul Cenușiu, surprinde printr-o serie de imagini inedite, e aici ceva
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
înaintare spre moarte, dar nu mai este una sublimată, ci perpetuă agonizare: "Cu muribunzi de mână/ am auzit cum pleacă tramvaiele-n sincopă", ruperea ritmului se marchează și grafic prin segmentarea versului lung în două emistihuri, tocmai pentru a accentua zbuciumul, sacadarea acestei înaintării, suferința. Printre vehiculele cu valențe funerare, putem aminti și trenul, destinul însuși este privit ca o călătorie a unor condamnați spre inevitabila moarte. Structura circulară din Carnet lapidar pune semnul egal între călătoria agonizantă (și aici termenii
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
limba germană îi vor aduce treptat recunoașterea, C. fiind considerat unul dintre cei mai importați poeți ai acestei literaturi și un deschizător de drumuri în lirica europeană. În esență, creația sa încifrată și densă izvorăște dintr-o profundă neliniște, din zbuciumul unei experiențe dramatice, pendulând „între tirania amintirii și nevoia de uitare” (Al. A. Philippide). Din 1959, este lector de limba și literatura germană la École Normale Supérieure. Traversând o profundă dramă sufletească, se sinucide, aruncându-se în Sena. Din scrierile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
În această perioadă, a fost preocupat pentru a obține aprobarea și fondurile necesare pentru înființarea Băncii de Resurse Genetice Vegetale din România - vis ce a fost împlinit datorită acestui om - și nu a fost deloc ușor. Astăzi stau mărturie acestui zbucium clădirile ce adăpostesc dotările și laboratoarele instituției, unde profesioniștii de înaltă clasă își desfășoară activitatea. Despre conducătorul lor, dr. ing. Mihai Cristea, sub îndrumarea căruia am lucrat peste treizeci de ani la sectorul de cercetare și apoi la sectorul de
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
gândite ca niște pilde moralizatoare, cu personaje construite maniheist, în alb sau negru, pozitive ori negative. Totuși, există și cărți în care acest schematism este depășit. Astfel, protagonista din romanul Slutica (1925) se detașează printr-o intensă trăire sufletească, prin zbuciumul continuu al revoltei. Pe de altă parte, L. reușește să contureze cu gingășie portrete de copii supuși dificilei probe de a înțelege ordinea, nefirească pentru ei, a lumii adulților. Trimiteri la situația social-politică a românilor din Transilvania din perioada austro-ungară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287765_a_289094]
-
unde își are obârșia. Dar nu numai sufletul, ci și iubirea mamei este nemuritoare. Iubirea ei rămâne cu noi și după ce sufletul s-a despărțit de trup. Rămân toate jertfele inimii și ale mâinilor ei! Rămân toate lacrimile izvorâte din zbuciumul sufletului ei! Cuvintele și sfaturile ei sfinte, adresate ca o rugăciune, nu dispar! Poate că uneori uităm de sfintele ei sfaturi. Dar odată, mai cu seamă când ne este dat să suferim, ne aducem aminte de cuvintele mamei. Această aducere
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
încet din ramuri, îngână glasul tău... Mereu se vor tot bate, tu vei dormi mereu.” („O, mamă...”) Mama rămâne, chiar și dincolo de mormânt, un spirit tutelar, o veșnică alinare, cea care poate oferi liniștea mult dorită, care poate elibera de zbuciumul unei vieți îndurerate, devine o icoană a bunătății la care poetul este conștient că se întoarce permanent, fără de care aproape nu poate exista. Moartea nu reușește să aștearnă uitarea, nu poate îndepărta din sufletul nimănui imaginea mamei, ea se regăsește
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
di Monforte îl cenno...Giorno di pianto). Cand Elenă își face apariția Arrigo îi cere să-l asculte și îi aduce la cunoștința cum și când a aflat identitatea tatălui său (duetul O sdegni miei tacete). Elenă încearcă să înțeleagă zbuciumul lui Arrigo și îl iartă pentru trădarea care îi va aduce moartea (Arrigo! ah! pârli a un core). Soldații îl aduc pe Procida, care îi șoptește Elenei că o corabie spaniolă a sosit pentru a sprijini pe revoluționarii sicilieni. Bănuitor
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Dio! mi potevi, din actul III Rol : Otello, un maur și comandant al flotei venețiene Voce : tenor Fach : tenor dramatic /helden tenor Loc desfășurare : Marele hol al castelului Rezumat: După discuția aprinsă cu Desdemona, Otello aflat la capătul puterilor din cauza zbuciumului provocat de gelozie se adresează lui Dumnezeu întrebându-L dece îl pedepsește atât de aspru. Dio! mi potevi, Ardua impresa sarebbe; e qual certezza sognate voi se quell' immondo fatto sempre vi sfuggirà? Mă pur se guida è la ragione
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
dar se izbește de refuzul aspru al soțului ultragiat. După mulți ani de la plecarea Elizei de acasă, rana lui nu s-a închis, ceea ce îl face să fie cu atât mai neîndurător. Curios, autorul ține partea iresponsabilei frivole, al cărei zbucium târziu i se pare lui că o răscumpără. Mustrările, puse în gura diferitor personaje, îl vizează aproape numai pe bietul om și în mult mai mică măsură pe păcătoasa lipsită de cenzură morală. El ar fi întruchiparea tiraniei masculine, amalgam
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288104_a_289433]
-
să se angajeze ca muncitor la Fabrica de Cherestea din Gălăuțaș și să-și ridice o căsuță pe Părăul Gălăuțașului, unde să aibă un acoperiș pentru familie. Casa și-o ridică lângă Vaidaș Vasile care Îi este cumnat. După atâta zbucium, moare lăsând o femeie văduvă cu patru copii, care nu după mult timp moare și ea. Biata Aurica, fiica mai mare, care mi-a fost colegă de clasă la școala elementară, abia apucă să termine clasele liceale și un an
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
jafurilor comise”. El a fost multiplicat și trimis la Moscova; o copie trucată a fost difuzată și „în Basarabia pentru propagandă, spre a se demonstra populației din acel ținut că cetățenii români în România trăiesc o viață de teroare și zbucium”. Corespondentul Agenției Tass primise între timp misiunea de a întocmi liste nominale cu victimele care rezultaseră în urma agresiunilor, acordându-se o „deosebită atenție evreilor”. Este cunoscut faptul că Moscova trimitea agenți în România pe două căi: parașutare și treceri clandestine
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]