1,495 matches
-
piele; pieptar; plăcere; PLM; poftim; port național; prietenă; pulover; pune; puritate; regionalism; regula; român; roșie; salariu; scumpă; straie; strămoși; sunete; sunt; școală; și; nu știu; taci; taină populară; tandră; tămîie; toți; tradițională; tricou; ură; vechime; verde; veselie; veste; vie; voi; zdreanță (1); 759/213/77/136/0 ieftin: scump (141); prost (40); preț (39); bani (30); accesibil (27); bun (27); puțin (27); rău (24); nimic (15); reducere (14); necalitativ (13); puțin (11); slab (11); haine (10); mult (10); fără valoare (10
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
prost gust; pufuleți; pulover; pungă; putere; rai; rar; nicio reacție; rebut; România; sate; satisfacție; sărăcie; tot scump; scumpă; și mult în kg; simbolic; student; șosete; tîrg; tort; tot; tricou; truc; uneori; urît; non-valoare; vată; la vedere; de vînzare; vestimentație; xeroxul; zdreanță; 38 (1); 782/222/66/156/2 inimă: iubire (113); dragoste (78); suflet (77); viață (72); sînge (40); organ (39); bună (26); mare (21); roșu (19); durere (13); frîntă (13); curată (12); roșie (10); bunătate (9); de piatră (9); om
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
păcătos; picior; plămîni; ploaie; podeaua; politică; politicienii; ponosit; prăfuit; prefăcut; prietenie; respingător; roată; rufe; rușine; sănătos; sărăcie; silă; sînge; spălare; stradă; stricat; sumbru; sutien; de tot; toxic; tractorist; trafaret; trist; țară; ucigaș; ud; unt; urîțenie; vagabond; vanish; veselă; vorbi; zburdalnic; zdreanță; zdrențuros; zoios (0); 790/210/71/139/0 muri: deceda (57); sfîrșit (30); tristețe (27); durere (20); sicriu (20); învia (16); cimitir (14); deces (12); negru (12); trăi (12); mort (11); suferință (11); viață (11); decedat (10); moarte (9); a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
după ce au mai primit încă o dată forța privirii lui El n, ies din scenă realizînd o ușoară cadență; El n privește după ei și iese din scenă; după cîteva clipe vîntul se intensifică la maximum, aruncînd în scenă gunoaie, ziare, zdrențe etc.; vîntul smulge frunzele, florile și fructele; de afară se aude glasul lui El n: "Nu așa! Nu așa!") El n: De ce? De ce și eu?! Nu! De ce și eu?! (presat de suflu, intră dezorientat, dezechilibrat cu bucăți de gunoaie pe
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
intenția presupune o anume subiectivitate mărturisită de autoare, ce se vrea, în finalul expunerii, justificată: "Desigur, am putea să-i imputăm lui I. Alexandru modelele, sursele, limbajul poetic, dar poetul are vână, are emoție; dincolo de trupul împodobit de mătăsuri și zdrențe se află scheletul crucificat ca o rugăciune. Ioan Alexandru este un poet autentic.". Un spațiu la fel de generos este rezervat poetului Ion Gheorghe; dimensiunea critică însă nu lipsește: Intenția poetului a fost să reînvie folclorul, tradiția, dar ceea ce lipsește poemelor sale
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
crud și strident își au oarecum modelul în poezia interbelică: Arghezi, A. Cotruș, Crevedia etc. Desigur, am putea să-i imputăm lui I. Alexandru modelele, sursele, limbajul poetic, dar poetul are vână, are emoție; dincolo de trupul împodobit de mătăsuri și zdrențe se află scheletul crucificat ca o rugăciune. Ioan Alexandru este un poet autentic. Ion Gheorghe "Pâine și sare", roman în versuri, E. S. P. L. A., 1957; "Căile pământului", Editura Tineretului 1960; "Țara rândunelelor", versuri pentru copii, Editura Tineretului, 1963; "Cariatida
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
acte în regulă, nu e în câmpul muncii; e un vagabond, e un parazit, e un coate-goale și o haimana. Trăiește de azi pe mâine, din ce i se dă, din ce pică, din te miri ce. E îmbrăcat în zdrențe. Un asemenea om, aflat în marginea societății, e și el imun. Nici asupra lui nu au de unde exercita presiuni, nu au ce-i lua, nu au ce-i oferi. [...] Soluția a treia: a lui Winston Churchill și Vladimir Bukovski. Ea
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
mai mari și mai grei, cînd vrea 40 să puie piciorul în vîrf, îi scapă la vale; iar pleacă să-i ia și iar îi scapă. Botez Cît timp e nebotezat copilul, se aprinde în toată sara, în casă, o zdreanță de lînă neagră, și atît copilul, cît și mama se afumă cu dînsa în tot acest timp, ca să nu se apropie lucrul slab de dînșii. în același timp, femeia nu iese fără lumină aprinsă sara, nici măcar pînă în tindă, iar
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
brotac răpăga (a) - a aluneca răsăreală - boală de piele răspintene - răspîntie răsteu - resteu, lemn pus la jugul boilor răsură - răzătură rășchitoare - rîșchitoare, unealtă de depănat rătăci (a) - a se îndepărta rîmător - porc rîncăi (a) - a rage rîșniță - rînză, pipotă rîză - zdreanță roc - surtuc rofii - rohii, vărsat rohmani - vezi blajini roi - grup compact de albine în cău tare de stup rost - spațiul prin care trece suveica roșeață - inflamație rotiță - bucată rudă rea - boală datorită căreia mor urmașii rug - tulpină de plantă tîrîtoare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
prin "descântec" este chemat la geneza universală (După melci); ambianța semi-fabuloasă, tonul hazliu-echivoc, grotescul (Nastratin Hogea la Isarlâk); personaj din lumea agonică a Crailor mateini, "înnoptata arătare", epavă decrepită, stafidită, care dusese o viață libertină, iar acum era "iederă de zdrențe" (Domnișoara Hus); elemente din folclorul fantastic (descântec la lună, invocarea obiectelor cu virtuți magice), fatalism, pasivitate și decadență, senzualitate exacerbată; nostalgia astralului, plâns, rugă, cântec de "prohod" pentru personajul de lupanar (Răsturnica); o zdreanță "învechită-n răutăți"; "doftorița la moșnegi
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
libertină, iar acum era "iederă de zdrențe" (Domnișoara Hus); elemente din folclorul fantastic (descântec la lună, invocarea obiectelor cu virtuți magice), fatalism, pasivitate și decadență, senzualitate exacerbată; nostalgia astralului, plâns, rugă, cântec de "prohod" pentru personajul de lupanar (Răsturnica); o zdreanță "învechită-n răutăți"; "doftorița la moșnegi" (Cântec de rușine); balcanismul e modul de a zâmbi al cuiva care proiectează farsa tragică. Cea de-a treia etapă cuprinde poezia ermetică: metafora joc secund sugerează un univers din al doilea plan, cristalizare
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ieși vindecat. Doar moartea poate vindeca aceste răni: Era într-adevăr dânsa, dar femeia de serviciu avusese dreptate să se îndoiască dacă e în toate mințile. Tot obrazul îi era murdărit de noroi și de apă, rochia îi atârna în zdrențe și părul despletit se umpluse de nisip. În ce gunoaie se tăvălise pentru a ajunge la aspectul acesta de cerșetoare nebună? Emanuel avu o strângere de inimă mai penibilă decât la primirea scrisorii. Și nu era numai atât. Abia când
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
plutesc peste un lichid care fierbe", malurile înalte ale râului cu pereții ,,abrupți și plini de iregularități fantastice" în care ploaia ,,sculptase șuvițe lungi de crăpături fine ca niște arabescuri, însă hidoase ca niște plăgi rău cicatrizate" care devin ,,adevărate zdrențe din carnea lutului, răni oribile și beante", pe de-o parte, iar pe de altă parte, odaia, a cărei ,,intimitate caldă și primitoare se filtra din pereți, prelingându-se pe toate mobilele și pe toate obiectele" care la un moment
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Privirea mi-a rămas țintită pe mâinile curbate ca o seceră, cu degetele care se împreunau precum un clește. N-am mers prea mult că buna ei vecină, Avarice (Zgârcenia) urâtă ca o ceapă verde, slabă și parcă neînsuflețită, în zdrențe îmbrăcată, a apărut în fața mea. În mâna-i ascunsă sub poalele cojocului fără culoare definită (fusese cândva negru, din blană de miel)ea ținea o pungă plină de galbeni, de care nici moartea însăși n-ar fi putut-o despărți
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
la grande classe, quoi!ffff. Am părăsit-o după un timp, deși mă atrăgea în felul ei. M-am îndreptat spre ultima. Cu totul despuiată era trista Pauvreté, (la noi e cunoscută drept Lucia-Sărăcia), că haină nu puteai numi acele zdrențe desprinse dintr-un sac. N-am apucat să stau la vorbă cu ea căci dinții-i clănțăneau de parc'ar fi fost gerul Bobotezii, deși în crânguri mierlele cântau. Când gura-i s-a deschis să-mi spună un cuvânt
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
modul în care sunt exprimate ideile, acea preocupare care îl făcea să revină continuu asupra formulărilor din manuscrisele sale. „Numai dacă cuvântul va fi tratat ca o valoare - observă Engelmann -, ca valoarea pe care o reprezintă, și nu ca o zdreanță, va putea el să-și recâștige puterea de a mișca lumea.“45 Wittgenstein s-a simțit bine în cercul lui Engelmann din Olomouc unde se asculta muzica lui Mozart, Schubert, Schumann și Brahms și se discuta cu înțelegere despre literatură
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
nu se dovedesc strategii prea eficace. Poetul știe că, apelând la ele, nu face altceva decât să amâne inevitabila revelație a finitudinii ființei. Orice simulare eroică se întoarce, de altfel, în acțiune de semn contrar: toga imperială îi apare în zdrențe, halebarda îi ruginește, iar "acasă" nu îl mai așteaptă decât "șobolanul însingurat și suferind", incapabil a mai roade cătușele care-i barează zborul peste "acoperișe/ orașe/ imperii". În ciuda arborării unei grimase cinice, la venirea Pe furiș a domnișoarei Teroare, Arlechinul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sens de profunzime al texturii erotice marca Horia Zilieru: "Un mare amant un fluture boem/ eu l-am adus la dreaptă judecată/ să-l răstignești și smirna lui curată/ din craniul cât clopotnița s-o bem.// Nu râde nu de zdrențele de foc./ Prin sângele de aur mai scânteie/ în oboseală sânii de femeie/ și venele albastre nenoroc.// În el m-am ospătat și am dormit/ pe forma unei inimi: pat și masă/ din oul lui divin în morți se lasă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
nocturn al unui pastor pribeag din Asia același cuvânt este prezent într-o succesiune de elemente descriptive ce conturează chipul naturii indiferente față de ființă umană, reprezentată de silueta sugestiva a bătrânul cărunt, rătăcitor: Albit de ani moșneagul, / șubred, desculț, în zdrențe, / purtând de vreascuri grea povară în spate, / prin locuri neumblate, / prin munți și vai, hătișuri, prund și pietre, pe vânt, furtună, ger sau zăpușeala, / se chinuie să meargă. (Cantul nocturn al unui pastor pribeag din Asia, vv. 21-28).345 Rezumând
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
fi portăreasa care ține cheile, eu, mama lui Hector, fie că mă voi duce să coc pîine, să-mi întind pe jos oasele ostenite, eu care dormeam într-un pat regal, să-mi acopăr trupul uzat cu veșminte uzate, cu zdrențe, pe care nu le-ar vrea nici un bogat.75" În secolul al V-lea î.Hr., atenienii depun un jurămînt care spune: "Am să pricinuiesc moarte, cu cuvîntul, cu fapta sau cu votul, de mîna mea dacă va fi posibil, oricui
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
sugestivă: "Iașii însuși spune Alecu Russo este un monstruos amestec de clădiri masive ori elegante, de palate și de magherniți împrejmuite de ogrăzi nemăsurate; pe ulițele lui furnică lucruri de la țară, lux îmbelșugat, echipagii repezi, livrele, toalete pariziene ori vieneze, zdrențe franco-moldave, fizionomii vesele, aspre, originale, felurit îmbrăcate, ca pentru un bal mascat. Populația lui de 60.000 suflete e tot așa de felurită ca și costumele și un observator de moravuri, stând la fereastră o jumătate de ceas, ar avea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
că-i fata mai mică a unui buticar din Colentina. Nu contează! Pamela e Pamela, și basta! E și econoamă. Deși dactăr Nicu e nesfîrșit de bogat, Pamela se-mbracă doar de la second-hand. Dar e atît de frumoasă, că orice zdreanță arată pe ea de parcă ieri a croit-o cu mîna lui Paco Rabane sau Calvin Klein. Nu-i iese din vorbă lui dactăr Nicu, deși are două doctorate: unul la Sorbona, în filosofia limbajului, și altul la Oxford, în logică
Poeme în proză by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/8706_a_10031]
-
de trupeșe, huidume și namile"; se adaugă și figuri memorabile ca Mariuca Dringeanu divina țață, femeile din casa Arnotenilor adevărații Arnoteni și Pena Corcodușa complet decăzută din glorioasa apropiere de prințul Serghie "bătrînă și veștezită, cu capul dezbrobodit și numai zdrențe toată, cu un picior desculț [...]. Beată moartă, vărsase pe ea și o trecuse neputința..." Mateiu aduce din veacul romantic acea "atracție specială pentru excepțiile morale. Pe el îl interesează tocmai acea umanitate care iese din clarificații, și arta lui e
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
jos, ajungând după multe peripeții la Toplița În zi de Rusalii. Cu vântul răscolindu-i părul de pe capul În care parcă se cuibăriseră moliile, cu fața arsă de soare și neras câteva luni, cu haine din care mai rămăseseră doar zdrențe, urca prin Pietrar pe unde prelucanii mergeau la biserică În Toplița Îmbrăcați În straie de sărbătoare. Neprimind de la el nicio știre, părinții i-au făcut după datină toate pomenirile la Biserica din Deal, socotindu-l mort. Întreaga noapte a bătut
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pe străzile neluminate, unde nu e picior de jandarm, pe malul fluviului, se tîlhărește, se violează, se taie și se înjunghie. Dimineața cadavrele plutesc pe apa Senei. Și copiii pierduți sau abandonați care rătăcesc, murdari, cu lumînări la nas, în zdrențe, înfometați, cu ochii lucind ca cei de pisică sălbatică și care o șterg din loc de cum te apropii. Temătoare cum e, lui Sophie nu-i place să iasă singură [...]. Utilizarea predicatelor funcționale poate, de asemenea, să fie o modalitate de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]