1,442 matches
-
medie și mare. Astfel, fragmentele ceramice cu duritate mică prezintă o suprafață care poate fi zgâriată cu unghia, cele cu duritate medie prezintă o suprafață care nu poate fi zgâriată cu unghia, iar cele cu duritate mare nu pot fi zgâriate cu muchia unui cuțit (ORTON, TYERS, VINCE 1993, 138). Aspect exterior Un criteriu util în stabilirea tipului de pastă este dat de senzația tactilă pe care o oferă textura suprafeței. Cele trei criterii diferențiale identificabile sunt: suprafața abrazivă (oferă o
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
îngrozitoare mă murdărea. De aici dragostea mea nu pentru suferințe care m-ar pătrunde în profunzime (de fapt, nu-mi plăcea atât de mult să le îndur, ci să le privesc), ci pentru suferințe povestite și imaginate, care mi-ar zgâria oarecum sufletul la suprafață. Era ca și cum aș fi fost zgâriat cu unghiile: urmarea era o umflătură, o jupuitură, o scurgere de puroi infect. A trăi în asemenea condiții însemna oare să trăiești, o, Doamne Dumnezeule?" (p. 64) Ca și Platon
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
care m-ar pătrunde în profunzime (de fapt, nu-mi plăcea atât de mult să le îndur, ci să le privesc), ci pentru suferințe povestite și imaginate, care mi-ar zgâria oarecum sufletul la suprafață. Era ca și cum aș fi fost zgâriat cu unghiile: urmarea era o umflătură, o jupuitură, o scurgere de puroi infect. A trăi în asemenea condiții însemna oare să trăiești, o, Doamne Dumnezeule?" (p. 64) Ca și Platon, Sfântul Augustin se teme în special de acele fenomene de
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
către fiecare dintre ei este așternut cu tăceri doar vatmanul ascultă muzică trece zâmbitor prin fiecare stație nu mai are demult întrebări nerostite doar două linii taie în el din când în când dă sonorul mai tare tăcerea celorlați îi zgârie urechile 8 octombrie 2011 Cântec de dor și de toamnă Tomnatic îți cânt despre noi, despre mine, ferestrele plâng cu emoții străine și oamenii mici se visează prea mari, iar prețul e pus de aceiași samsari, avem etichete pe frunți
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
dintre ele, o mașină sport gri-deschis, este a mea. Împinse un set de chei spre mine: E un pistol În torpedou, În caz că ai nevoie de el. După aceea, doar lași cheile În țeava de eșapament și ai grijă să nu zgârii vopseaua. Am vârât cheile În buzunar și m-am ridicat: — Mi-a făcut plăcere să stăm de vorbă, Roșcovanule. Curioase chestii și ghimpii ăștia, nu observi unul când te Înțeapă prima dată, dar după aceea, pentru o vreme, nimic nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
de arșiță, să vină în sfârșit ploaia. Plantă care nu cunoaște luxul pădurilor ce foșnesc, suspină, cântă, freamătă, vuiesc; ea nu poate face nimic din toate astea; țepii ei sunt muți; tulpinile se leagănă fără sunet; cel mult al aerului zgâriat de acest arici vegetal. Plantă a dezolării. Plantă a câmpurilor golite de vegetație. Plantă a tenacității ce se cheltuie într-atît în efortul de a rezista încît nu mai găsește energia de a se împodobi. Stă goală, fără podoabe, în fața soarelui
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
notez toate astea trântit în pat, cu o oboseală ciudată în tot corpul. Dumnezeule, dar ce se întîmplă? Sânt iar la masa de scris. Mi-e imposibil să-mi stăpânesc panica, bătăile inimii... Pe brațe am pielea înfiorată. Scriu tremurat, zgârii 37 de fapt pagina, dar trebuie să scriu, fiindcă fulgerările dureroase de amintiri pe care le-am avut toată ziua, prea rapid stinse ca să pot prinde ceva din ele în afara emoției pure, s-au desfăcut deodată sub țeasta mea, când
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
să spun pe rând toate rugăciunile învățate, n-am uitat niciuna și nu mai știu când am adormit cu capul pe sacii de var nestins, m-a trezit într-un târziu un zgomot înfundat, de perete lovit cu ciocanul și zgâriat cu mistria, mi-am ridicat ochii spre Pantocratorul luminat într-un cerc de lumină și bucăți de culoare se desprindeau de pe perete destrămând brutal imaginea binecunoscută a Pantocratorului, frica îmi paralizează orice gând la mijloc de drum spre cuvânt, aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
nouă. Clodagh reușise să îi bage în pat și pe Molly, și pe Craig, ceea ce era aproape miraculos. Salut, spuse Dylan obosit, sprijinindu-și servieta de perete și desfăcându-și nodul la cravată. Înghițindu-și furia la vederea servietei care zgâria din nou vopseaua de pe perete, Clodagh s-a pregătit pentru sărutul lui. Ea ar fi preferat ca el să nici nu se deranjeze. Nu era ca și cum însemna ceva, era doar un obicei enervant. A deschis gura pentru a se lansa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
emis pe numele lor. Apoi intră în scenă un pilangiu bătrân și costeliv, care ținea într-o mână o sticlă și cu cealaltă cerșea mărunțiș. Blonda înfiptă se opri din dans ca să vorbească cu el. Fără acompaniamentul ei, muzica îmi zgârie urechile. Am aprins intermitent farurile. Pilangiul își puse mâna la ochi, apoi îmi arătă degetul mijlociu. Într-o secundă am ieșit din mașina poliției și m-am aruncat asupra lui, cu orchestra lui Stan Kenton drept întăriri. Croșee de stânga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
ce făcea înconjurul muntelui. Frunzișul des ne îngreuna urcușul, izbindu-ne în ambele părți. Harry o luă înainte, pășind în lateral pe o potecă ce ducea drept spre vârf. L-am urmat printre tufișurile care-mi agățau hainele și-mi zgâriau fața. După vreo cincizeci de metri de urcuș poteca ieși într-un luminiș străbătut de un fir de apă. Am zărit o căsuță cilindrică, din blocuri de zgură compactată, cu ușa larg deschisă. Am intrat. Pereții laterali erau tapetați cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
precis, pe mine. Voia să mă denigreze, să mă vadă amestecată în povestea asta. A sunat și la poliție și le-a dat un pont despre La Verne’s. Fețele scrijelite sunt très à la geniala Martha - când e supărată, zgârie ca o pisică. Ceva din spusele ei nu-mi părea în regulă, dar nu-mi dădeam seama ce anume. — Martha ți-a spus toate astea? Madeleine își lustrui gheruțele roșii. — Când numele din agenda neagră au ajuns în ziare, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
mașina lui de poliție, acel Vauxhall pătat de rugină, nu avea prea mari probleme. Undeva În față vedea girofarul galben al unui camion care Împrăștia sare și nisip pe două benzi. Mașinile din spatele acestuia rămâneau În urmă, ca să nu fie zgâriate. — Mai bine mai târziu decât niciodată. — Ce-ați spus, domnule? Agentul de la volan nu fusese recunoscut imediat de Logan. Ar fi preferat-o pe agenta Watson, dar inspectorul Insch nu voia s-audă de așa ceva. Îl alesese pe noul agent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
n-a fost nici Nicholson, atunci tot mai avem un ucigaș În libertate, care ia copiii. Și n-avem nici un nenorocit de indiciu cine e. 27 Până să se dea Logan jos din pat și să intre la duș, duminica zgâria deja la ferestrele apartamentului său cu degete hibernale. Zăpada cădea În fulgi mici și Înghețați, aruncați de colo-colo de vântul puternic. Era frig, era Întuneric și nu mai era ziua de odihnă ce-i fusese promisă. Luptându-se să intre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
semaforul din față și Logan simți dorința subită de a-și pune piciorul jos și de a patina direct În spatele lui. Numai că nu făcu așa. În schimb, se Înjură singur fără sonor și Încetini mașina la minimum. Sunetul mobilului zgâriind interiorul buzunarului jachetei sale Îl făcu să tresară. Era Jackie, agenta de poliție Watson, care-l suna Înapoi. Rânjind, reuși să scoată telefonul și să și-l pună la ureche: — Alo? spuse, părând cât de epuizat putea. — Laz? Tu ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Își strânse picioarele sub ea și-mpinse, târându-se pe podea ca o omidă. Se Îndrepta spre hol și spre telefon. — E numai vina lui! Nu da vina pe taică-tu pentru ce ești, ticălos murdar! Covorul din hol o zgâria pe obraz În timp ce Watson ieși târâș din bucătărie pe hol. În sufragrie, un alt obiect fu zdrobit de perete. — El mi-a făcut asta! El! Vocea lui Martin era plină de lacrimi, dar acestea nu reușeau să acopere furia de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
toată greutatea, privind cu satisfacție sinistră cum lui Martin Începe să i se Învinețească fața. N-avea de gând să se oprească până nu murea ticălosul cel bolnav. Intrând În panică, Martin Își eliberă mâinile din cablul electric, pocnind și zgâriind tot ce pindea. Lovind-o cu pumnii În abdomen. Cu durerea explodându-i În stomac, Watson Închise ochii și continuă să strângă. Martin Își Înfipse dinții În coapsa ei, chiar deasupra genunchiului. Mușcă din toate puterile, simțind gustul de sânge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Înfipse dinții În coapsa ei, chiar deasupra genunchiului. Mușcă din toate puterile, simțind gustul de sânge, scuturând din cap, și Încercă să sfâșie o bucată de carne. Ea urlă În spatele călușului, iar Martin o mușcă din nou, Încă lovind și zgâriind. Un pumn o lovi În rinichi, și Jackie Își pierdu puterile. Martin scăpă În câteva clipe din strânsoarea picioarelor, clătinându-se cu spatele, oprindu-se doar când se lovi de colțul cel mai Îndepărtat al cabanei. Sângele Îi picura de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
semnalizam stâncile din zonă... dar a apărut eclipsa de soare și mi s-a cam stins flacăra. A venit și furtuna și m-a aruncat aici, cu tot cu felinar. Acum aproape nici nu mai văd bine prin sticla asta prăfuită și zgâriată de vremuri... Cred că din cauza asta... Mi-a luat întunericul energia. Mi-am risipit resursele și nu mai știu să ard. Asta fac de atunci: aștept și mă împrăștii... Atunci, adună-te. Concentrează-te mai bine. Mi se întâmplă să
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
trebuiau să supraviețuiască moștenitori, în thermae și în alte părți lumea începu să spună că fetița născută în Gallia, la Lugdunum, „seamănă cu el! Are același caracter plin de cruzime: sclavele povestesc că, atunci când se joacă împreună cu alți copii, îi zgârie, îi lovește în ochi“. Însă fetița - pe care aveau s-o ucidă izbind-o cu capul de un zid - se născuse în iarna anului 39, după calendarul nostru; când a fost omorâtă, în ianuarie 41, avea cel mult treisprezece luni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
viața unui tâlhar crud, avid de bogății, care își pierdea viața ad bestias, fiind dat ca hrană fiarelor. Un joc pe jumătate infantil, pe jumătate înspăimântător, cu mimi travestiți în urși, pantere și tigri care, prefăcându-se că mușcă și zgârie, dansau în jurul trupului gol, lipsit de apărare și tremurând al condamnatului. Împăratului îi plăcea fantezia aluzivă a spectacolelor cu mimi, capabile să exprime orice emoție prin simplele mișcări ale corpului. Tuturor li se păru binedispus, fără gânduri întunecate, cu toate că vestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
durere ascuțită Îmi taie genunchiul, uit să mai mișc mâinile. Ce se Întâmplă de nu mai pot Înainta? Corpul meu este În contact cu materia solidă, sunt la marginea apei, aceasta nu-mi mai vine decât până la genunchi; m-am zgâriat profund Într-o piatră, sângerez abundent, mă uit la sânge ca la un lucru străin, mă mir că este atât de roșu. „Ce faci, te-ai tăiat?“, mă Întreabă Marius. Îl observ abia acum, e Întins pe nisip, Îmi trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
dar Înșurubând un căpșor rotund, bine proporționat cu restul ansamblului, dirijat spre o mișcare mai mult cerebrală, decât corporală; expresie a unei voințe neobișnuite, ce se lasă surprinsă de Întreaga atitudine, de Înșurubarea În dansul pe suprafața alunecoasă a gheții zgâriate de o piruetă, fără un efort aparent; dar, de fapt, Întreaga geometrie a mișcării, mai mult statică, decât dinamică, circumscrie consumul unei energii extraordinare, ce explică chiar perfecțiunea sub care ni se prezintă vârtejul piruetei, reluat de reflexele umbrei lăsate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de pavaj ale aleii spre locul cu pricina, având grijă să nu facă vreun zgomot pentru a speria pisica. Aceasta zăcea trântită pe o parte și mieuna slab. Oare ar putea să o ia de acolo? Ar încerca să-l zgârie? Își aminti că citise ceva de acest gen în „Manualul de Prevenire”. Dar arăta prea slăbită pentru a face ceva de acest gen. - Ce ai pățit, micuțo? întrebă cu voce catifelată. Ești rănită? Se aplecă cu băgare de seamă, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
o femeie bătrână poartă astfel de încălțăminte, sugeră Rhyme. Mel Cooper începu să examineze pantofii și spuse: - S-ar putea să avem ceva sub călcâi și în interiorul pantofului, sub branț. De fapt, sigur avem ceva pe aici, observă el în timp ce zgâria diferite suprafețe ale pantofului cu un instrument special. Dovezile nu erau nici pe departe foarte concludente sau abundente cantitativ, dar pentru un criminalist, resturile de pământ erau din cale afară de importante, mai ales că puteau scoate la iveală informații foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]