2,112 matches
-
Editura Mitropoliei Moldovei și Sucevei, Iași, 1977, p. 16 footnote> În aceste două zile 27 și 28 martie 1666 s-au cumpărat aproape 15 ha de vie și livadă, „cu suma de 300 lei”<footnote Ștefan Olteanu, Precizări în legătură cu începuturile zidirii Mănăstirii Cetățuia, în: „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, nr. 7-8, anul XLVIII, Iași, 1972, p. 562 footnote>. Plecarea din scaunul Moldovei în 1666 l-a împiedicat să-și îndeplinească în totalitate planul său de construire a mănăstirii. A doua etapă de
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
IV-lea în vederea atacului. Tot în 1672 când sultanul a trecut prin Iași spre Camenița a vizitat și Mănăstirea Cetățuia și s-a întâlnit și cu Gligorie Cornescu. Au discutat despre locul instabil unde fusese așezată mănăstirea și despre costul zidirii. În 1673 când Gheorghe Duca domnește în Țara Românească nu se știe nimic de Gligorie Cornescu că ar mai fi stat în Moldova. Se pare că „l-a însoțit pe domn la București, iar la Iași a fost angajat un
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
atace Camenița. Cu acest prilej sultanul ar fi întrebat și ,,cât a cheltuit ghiaurul Gheorghe Duca cu această mănăstire. La răspunsul primit, de 30 de pungi de aur, el ar fi afirmat că nici cu 100 nu se face așa zidire și că dacă Duca ar fi plătit numai atât, înseamnă că a ridicat-o cu nedreptăți”<footnote Ibidem footnote>. Această constatare a sultanului l-ar fi mulțumit pe Duca, deoarece ieșea în evidență că știe să chivernisească banii și poate
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
decorative. ,,Cetățuia dovedește o mare sobrietate și un gust arhitectonic mai sigur, o concepție mai așezată și mai chibzuită a decorației în spiritul echilibrului tradițional și constant de până atunci al arhitecturii moldovenești”<footnote Dan Bădărău, Ioan Caproșu, Iașii vechilor zidiri, Ediția a II-a, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2007, p. 247 footnote>. Biserica este trupul mistic al lui Iisus Hristos. Meșterii populari au îmbrăcat trupul Mântuitorului cu florile care creșteau în zona unde ridicau monumentul. Erau prevăzători, că dacă, în
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
brâu median nu este doar un element decorativ, ci are semnificații religioase și populare. Știm că Biserica este trupul mistic al lui Iisus Hristos și mireasa Lui, de aceea are rolul de icoană materială a trupului omenesc. Pentru acest motiv zidirea bisericească a devenit purtătoare de brâu, după modelul oamenilor. Cingătoarea, centura, cureaua sau brâul în istoria civilizației au constituit un accesoriu nelipsit al costumului neamurilor. Ele înseamnă puterea, fidelitatea, curajul și perseverența în îndeplinirea unor acțiuni mărețe. Sunt simbolul puterii
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
iubitorul de Dumnezeu și strălucitul domnul domn Io Duca Voievod al întregii Moldove, spre mântuirea sufletului său, fiind patriarh al sfintei cetăți a Ierusalimului domnul domn Dosithei și păstorind prea sfințitul Mitropolit al Moldovlahiei domnul domn Dosoftei, în anul de la zidirea lumii 7180, iar al întrupării 1672”. Pronaosul este despărțit de naos prin trei arcade sprijinite pe doi stâlpi octogonali cu capitele pătrate. Patru ferestre dau lumină pronaosului. Ele sunt evazate spre interior. Din cele patru colțuri se înalță patru arcuri
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
vechi construcții ale arhitecturii laice ce ni s-a păstrat până astăzi în Iași. Parte integrantă a complexului monastic de la Cetățuia este și clădirea unde a funcționat vechea stăreție, cu sala de sfat denumită și sala gotică. Construită odată cu celelalte zidiri vechi de la Cetățuia, în anul 1670, este situată în partea de sud, lipită de zidul de incintă. Edificiul are etaj și două rânduri de pivnițe suprapuse, prima la nivelul terenului, a doua subterană. Clădirea este ceva mai mică în comparație cu palatul
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
piatră și își păstrează turnul lanternă de formă cilindrică cu opt ferestre, cu calotă, așezat pe un tambur în formă de sferă trunchiată; forma circulară este decorată cu un brâu din două rânduri de cărămizi dispuse în zimți. Trecerea de la zidirea pătrată a corpului se face în două etape cu ajutorul a patru arce puternice rezemate pe patru console și patru pandantivi. Are o intrare joasă, o fereastră mare de formă pătrată și câte două ferestre lungi și înguste tăiate în pereții
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
că a mai fost o cameră cu o ieșire proprie, boltită semicilindric, care a servit drept cuptor. Pe latura de nord, în colțul opus palatului domnesc se află arhondaricul, o clădire destinată chiliilor călugărilor. Imobilul a fost conceput în stilul zidirilor din secolul al XVI-lea, dar este numai o simplă imitație a caselor vechi. La 30 septembrie 1911 cu ocazia resfințirii mănăstirii care nu mai avusese mulți călugări de la 1863, și cu ocazia venirii la Iași a familiei regale pentru
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Cultelor D. C. C. Arion; Primar al Urbei Iași d. Dimitrie Greceanu; Rector al Universității d. D. G. Bogdan; Prefect al județului d. C. Negruzzi; Administrator al Casei bisericii D. D. Boroianu și Protopop Ec. I. Țincoca. Restaurarea celor vechi și zidirea celor noi s-a făcut cu cheltuiala Statului, prin îngrijirea Comisiunii monumentelor istorice prezidate de d. I. Kalinderu, după planul alcătuit de N. Ghica Budești, însărcinat fiind cu privigherea Arhimandritul Theoctist Stupcanu, întâiul Stareț după deschiderea din nou a acestei
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Iași Cu mers de om potopit de gânduri, pășesc pe calea mănăstirii din piscul dealului care, pare că mă privește încurajator cu toate razele soarelui revărsate pe chipul ei de piatră...Niciodată nu mi s-a părut atât de frumoasă zidirea de pe creastă...Merg încet, dar gândurile îmi răvășesc mintea. Parcă ar fi un mușuroi de furnici răscolit. Vreau cu disperare să le opresc în loc și, înșirându-le ca rândunelele pe sârmă, să le iau la întrebări: „D-apoi bine, neastâmpăratelor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
urmă, am găsit! Îmi venea să chiui de bucurie... Nu m-am lăsat însă pradă momentului și am răspuns ca la carte: Cred că nu greșesc dacă am să spun că Grigorie Alexandru Ghica voievod este cel care a încuviințat zidirea din piatră a bisericii catolice. Iaca ce spune el la 8 decembrie 1776: „Ca să se facă zidiri de piatră prin orașe, cunoscut iaste nu numai că aduce această podoabă orașilor, ce și obștii folosință și apărare, mai ales la o
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
am răspuns ca la carte: Cred că nu greșesc dacă am să spun că Grigorie Alexandru Ghica voievod este cel care a încuviințat zidirea din piatră a bisericii catolice. Iaca ce spune el la 8 decembrie 1776: „Ca să se facă zidiri de piatră prin orașe, cunoscut iaste nu numai că aduce această podoabă orașilor, ce și obștii folosință și apărare, mai ales la o vreme când se întîmplă foc. De vreme, dar, că, de cîțiva ani mai înainte, rîmlenească a catolicilor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ceva despre această mănăstire? Știam eu că mă aștepți la cotitură, dar m-am făcut și eu băiat mare și nu mai încurc stânga cu dreapta. Întâi am să-ți spun că au existat trei mănăstiri „Galata”: Galata din Vale - zidire a lui Petru Șchiopu din 1579; Galata din Deal - ridicată de același voievod în 1584, dar...o altă biserică, ridicată pe la 1586, a purtat o vreme numele de Galata din Gios. Mai târziu, s-a numit Balica, după numele ctitorului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
la încetarea fărădelegilor, pînă la ispășirea păcatelor, pînă la ispășirea nelegiuirii, pînă la aducerea neprihănirii veșnice, pînă la pecetluirea vedeniei și proorociei, și pînă la ungerea Sfîntului sfinților. 25. Să știi dar, și să înțelegi, că de la darea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului, pînă la Unsul (Mesia), la Cîrmuitorul, vor trece șapte săptămîni; apoi timp de șaizeci și două de săptămîni, piețele și gropile vor fi zidite din nou, și anume în vremuri de strîmtorare. 26. După aceste șaizeci și două de săptămîni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
fi singura manifestare de trufie n-ar fi mare lucru, dar au fost și alți voievozi, chiar mai trufași... Să-l asculți pe Gheorghe Duca voievod cum spune că a ridicat mănăstirea Cetățuia „din pajiște”, deși acolo a existat o zidire străveche, pentru că nu degeaba i se spunea locului Cetățuia. Nu se lasă mai prejos nici Ștefăniță Lupu voievod când vorbește despre refacerea bisericii mănăstirii Hlincea. El spune că: „S-a ridicat din temeliile pământului dumnezeiescul și precinstitul templu”. El nici
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
doi ani și șapte luni de păstorire a egumenului Chiril, adică „de la 1781 octombrie 21 păr la 1784 iunie 1” situația părea că s-a îmbunătățit, fiindcă între cheltuielile făcute în primul an figurează „71 lei și 30 bani la zidirea turnului mănăstirii”. Numai că în august 1787 Alexandru Ioan Ipsilanti voievod, vorbind de mănăstirea Aron Vodă, spune că: „s-au cercetat averile și stare mănăstirii Aron Vodă, s-au găsit la cea de istov pustiire și cu totul lipsită de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
deschide o vastă panoramă a Iașului”. Și a dealurilor albastre din jurul orașului, aș adăuga eu, sfințite. Adevărul este că atunci când logofătul Ioan Golăi a zidit biserica - cu aproximație 1546 - ea se afla la marginea de miază noapte a Iașilor. Anul zidirii a fost dedus dintr-o adnotare în limba slavonă făcută pe un Tetraevanghel. După traducerea lui Melchisedec, acolo se spune: „Acest Tetraevanghel l-a ferecat panul Ioan Golăi, marele logofăt, și soția sa Ana, pentru sufletele lor și ale părinților
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
întrebat. Gândul mă duce la cele scrise în pisania bisericii Sfântul Vasile cel Mare din apropierea mănăstirii Galata, în care se spune: „Această biserică... a fost zidită între anii 1795 1806 prin osârdia ieromonahului Vartolomeu și credincioșilor din Târgușorul Nicolina. La zidirea ei s-au întrebuințat și materiale de la biserica cu hramul Izvorul Tămăduirii...” Cred că acele materiale erau tocmai din biserica lui Poroțchie „ce au fost căpitan mare”. Citesc mai departe. În cale îmi iese un zapis din 20 aprile 1740
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
spune: „Adeverescu cu acestu încredințatu zapisul meu,... pentru o moșie, anume Zastinca, ce-am avutu aice la Moldova, care moșie este la ținutul Sorocii... Această moșie... am dat-o danie,... la sfânta mănăstire Svetei Arhangheli (Mihail și Gavril) de lângă Iași, zidire mării sale,... domnu al łării Moldovii... Io Grigorie Ghica voievoda, care este închinată la... marea mănăstire de la Muntele Sinaii”. Trebușoara asta îmi aduce aminte de Melentie Balica - portar al Sucevei - care se trăgea din familia Buzeștilor, cel care înainte de 1586
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
citi sunt fără izbândă... În vis mi se arată biserica Barnovschi-Vodă cu turnul clopotniță din piatră, masiv și în contrast izbitor cu biserica. Apoi pridvorul în stil baroc, adăugat de călugării geci, nu se leagă cu sobrietatea bisericii, a cărei zidire a început în 1627. În 1629, când a fost mazilit, nu era încă gata. În testamentul întocmit în 1633, pe când se afla închis la Istanbul, Miron Barnovschi voievod spune: „Așijderea, sfânta mănăstire biserica Uspenia Preciste den târg din Iași, care
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mazilirii sale. Bucuria de a o sfârși îi revine însă lui Istratie Dabija voievod, care mântuiește înălțarea bisericii între anii 1661-1665. Lucrurile devin mai limpezi dacă citim uricul lui Miron Barnovschi voievod din 11 noiembrie 1628 (7137), care lămurește anul zidirii bisericii: „Io Miron Barnovschi Moghila voievod... Iată a venit înaintea domniei mele, Dima cămăraș (călăraș) de łarigrad... și a vândut dreapta sa ocină... care a avut-o pe Valea Cozmoaiei... patru fălci de vie, cu crame și cu grădini... Aceea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dealului Cetățuii. Ne oprim. Îmi rotesc privirea începând de la semeața Repede, mătur apoi valea Nicolinei cu o prelungă privire asupra Galatei - ctitoria lui Petru Șchiopu voievod - îmi cațăr vederea pe dealul Copoului, cu alunecare aproape involuntară asupra mănăstirii „din łarină”, zidire a lui Aron Vodă. De aici pornesc să urmăresc valea Holbocii și în scurtă vreme mă opresc în piscul Păunului... Încărcat cu priveliștile din zare, calc alături de bătrân spre zidurile Cetățuii. În fața turnului clopotniță, mă opresc și pe discul stemei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
zare, calc alături de bătrân spre zidurile Cetățuii. În fața turnului clopotniță, mă opresc și pe discul stemei Moldovei aflat pe fața lui citesc: „Herbul prea luminatului domn Io Duca Voievod, cu mila lui Dumnezeu, al łării Moldovei, 7178 (1670). De fapt, zidirea mănăstirii a început în 1669 și s-a sfârșit în 1672. Dacă vrei să știi - și știu că ești curios din fire - la 10 iunie 1672 Sultanul Mahomed al IV-lea, care avea tabără pe șesul łuțorei, a urcat la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mare însemnătate al Curții domnești ce a dăinuit pe acest loc... Cu îngăduința sfinției tale, am să-ți citesc ce spune Mihail Kogălniceanu în „Calendar pentru poporul românesc pe anul 1845”: „Cea mai veche, cea mai însemnată, cea mai frumoasă zidire din Iași este negreșit și astăzi curțile domnești sau, cum li se zice astăzi, Palatul ocârmuirii. Prin temeliile sale el este legat cu epoca romanilor. Încă în timpurile cele mai înapoiate, când Traian își așezase aici rezidența, în vremea războiului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]