2,112 matches
-
care permitea fixarea zugrăvirii în 1494, nu există, iar pe celelalte inscripții le plasează în 1592. Pornind de la cuprinsul pisaniei, pe care se scrie că biserica “s-a sfârșit în anul 7007 (=1499), luna decembrie, 6”, Solcanu a afirmat că zidirea bisericii a început și s-a sfârșit în anul 1499 ceea ce înseamnă, că pictura interioară a bisericii a fost făcută după anul 1500. Un argument l-ar reprezenta faptul că din tabloul votiv lipsește chipul Magdei, fiica lui Tăutu, care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
semnul mirării, poate să fie citit și 1493 sau 1495 și oricum piatra ei de mormânt este asemănătoare cu cea a fiilor lui Tăutu realizată în 1494. Într-un articol din 1967, Dumitru Năstase datase „nu fără o anume șovăială” zidirea bisericii de la Bălinești în 1492-1493, iar Ștefan Gorovei plasa începutul zidirii în 1490-1491, ca și Carmen Bogdan, care credea că biserica de la Bălinești a fost zidită odată cu Sfântul Nicolae Domnesc din Iași (1491-1492). Inscripțiile de pe pietrele de mormânt ale fiilor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
oricum piatra ei de mormânt este asemănătoare cu cea a fiilor lui Tăutu realizată în 1494. Într-un articol din 1967, Dumitru Năstase datase „nu fără o anume șovăială” zidirea bisericii de la Bălinești în 1492-1493, iar Ștefan Gorovei plasa începutul zidirii în 1490-1491, ca și Carmen Bogdan, care credea că biserica de la Bălinești a fost zidită odată cu Sfântul Nicolae Domnesc din Iași (1491-1492). Inscripțiile de pe pietrele de mormânt ale fiilor lui Tăutu permit, așadar, să se afirme că biserica de la Bălinești
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fiilor lui Tăutu permit, așadar, să se afirme că biserica de la Bălinești a fost zidită, așa cum a fost de părere Sorin Ulea înainte de anul 1494. Se poate spune că frescele de la Pătrăuți au fost pictate imediat după ce s-a terminat zidirea bisericii. Deși deteriorate, se pot distinge în altar unele scene ca patimile lui Iisus, Judecata, Mironosițele, etc. În pronaos, s-a păstrat una din capodoperele artei medievale românești, Aflarea Sfintei Cruci, numită și Cavalcada lui Constantin cel Mare. Existența unor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au fost identificate temele iconografice și dispoziția lor: Imnul acatist, Deisis, Judecata de Apoi, Serafimii și heruvimii, vizibili încă în câteva ocnițe mici. O Judecată de Apoi a fost pictată pe fațada de vest a bisericii din Pătrăuți, îndată după zidirea bisericii, temă reluată la Sfântul Gheorghe de la Voroneț, în 1547, la inițiativa mitropolitului Grigore Roșca, vărul după mamă al lui Petru Rareș. Înălțarea Sfintei Cruci și Judecata de Apoi sunt teme care le găsim reflectate în arta europeană. Nu este
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
urmă prin cucerirea acesteia. Două puncte cheie pentru apărarea hotarelor, iar când e vorba de Chilia, s-a realizat și obținerea unor avantaje economice deosebite. Să fie întâmplător faptul că la un an și jumătate de la cucerirea Chiliei, domnul începe zidirea bisericii de la mânăstirea Putna ? Dacă domnul nu ar fi decis scrierea unor manuscrise și înainte de 1473, am putea bănui că nu a putut-o face din pricina boierilor. Dar nouă ni s-a păstrat doar o parte din zestrea de manuscrise
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnul dă Bistriței un privilegiu cu scutiri de dări și slujbe, care a fost considerat ca o dovadă a existenței imunității feudale, exact ca în apusul continentului. Merită să fie reținut și faptul că, mai înainte să se fi terminat zidirea Putnei, aici se desfășura deja o activitate culturală intensă, cu ajutorul călugărilor veniți de la Neamț. Ștefan cel Mare nu s-a mulțumit să dea doar bani și să porunceasă călugărilor să copieze unele manuscrise. El ține să ne arate că a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
primirea titlului de Doctor Honoris Causa are, în subsidiar, și o întâmplare mai puțin și de foarte puțini știută, care arată că de cele mai multe ori satisfacțiile, împlinirile cer sacrificii, jertfe, întocmai ca în legendarul Meșter Manole, care spre a izbândi zidirea și isprăvirea Mănăstirii de la Curtea de Argeș a fost nevoit să-și clădească între pietrele falnicei sale construcții ceea ce avea mai drag, dragostea vieții lui, pe Ana, soția, jumătatea ființei sale. În cazul nostru, Erich Beck, păstrând proporțiile cuvenite, a fost jefuit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
finală a justiției divine", tradusă prin splendida "transfigurare a răului", ca în Miorița. Potrivit acestei damnări și îndeosebi victoriei Cancerului asupra celorlalte două din pomenitele zodii, suntem obligați s-o luăm mereu de la capăt, să nu avem continuitate, adică, în zidirea destinului nostru ci, asemenea lui Sisif, să nu facem tot timpul nimic altceva decât să schițam începuturi. "Teroarea istoriei" înseamnă, între altele, în special, presiunile externe care vin din partea marilor puteri, cărora trebuie să ne supunem gândind și înfăptuind numai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
noi, în sfârșit, "așa și pe dincolo"!... (Nu-i mai amintim cu nume și prenume, deși Mircea Cărtărescu tot ar merita! A făcut-o de-ajuns Th. Codreanu, în cartea D-sale). Primii, cei sortiți să înalțe (și să păzească zidirea) au în sprijin, argumentul dintâi al "obiectului": Opera. Întreaga operă a lui Eminescu și, fiind ei înșiși oameni de cultură, prin formație și atitudine, au cum s-ar zice, temeiul-temeiului, dincolo de care interpretarea cu speculații rămâne un discurs discutabil (și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și aceluiași scop: subjugarea "celuilalt" cu orice preț. După legendă, Dumnezeu l-a alungat pe om din rai; acum, în apocalipsă, a venit rândul "omului", cultivat, ales și elitist, să-l izgonească pe Tatăl ceresc, fie și din propria-i zidire. Epoca modernă (postmodernă?) trăiește sub "terorismul minorităților", este de părere autorul cărții A doua schimbare la față (p. 29). Când românii au tras câteva semnale de alarmă în acest sens, cu decenii în urmă, situația dovedindu-se a fi generală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
la ce?... mi va replica poate o minte mai rigoroasă întru dejudecarea aparinței acestei instituțiuni omenești care-n partea ei cea mai mare e așa de decăzută și de cuprinsă de gangrenă. Și 'ntr-adevăr cumcă omul nostru, judecând după cele mai multe zidiri ce pretind a fi teatre, va avea dreptate să întrebe cum pot fi folositoare locale și societăți cari propagă fără conștiință libertinajul în idei, în simțiri și-n fapte? Pentru ca să feresc pe onorabilii cetitori ai acestor șire de confundarea teatrului
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a faptei constituiesc meritul individului ori al generațiunii, ideea internă a amândurora e latentă în timp, e rezultatul unui lanț întreg de cauze, rezultatul ce atârnă mult mai puțin de voința celor prezinți decât de a celor trecuți. Cum la zidirea piramidelor, acelor piedici contra pasurilor vremii, fundamentele cele largi și întinse purtau deja în ele intențiunea unei zidiri monumentale care e menită d' a ajunge la o culme, astfel în viața unui popor murea generațiunilor trecute, cari pun fundamentul, conține
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
unui lanț întreg de cauze, rezultatul ce atârnă mult mai puțin de voința celor prezinți decât de a celor trecuți. Cum la zidirea piramidelor, acelor piedici contra pasurilor vremii, fundamentele cele largi și întinse purtau deja în ele intențiunea unei zidiri monumentale care e menită d' a ajunge la o culme, astfel în viața unui popor murea generațiunilor trecute, cari pun fundamentul, conține deja în ea ideea întregului. Este ascuns în fiecare secol din viața unui popor complesul de cugetări cari
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
istorie, nefiind în stare să înfrîneze aceste elemente de disoluțiune, le adună sub steag și declară război la toată lumea; o campanie care se sfârșește cu risipirea oștirilor lui Carol al XII până în țările noastre, unde avem de la oamenii lui două zidiri: turnul Metropoliei din Suceava și turnul Colțea din București. C-un cuvânt acele instituții găsesc pretutindene trecere, unde pot numai. În așa dese relații cu acești vecini, dreptul lor public nu putea să rămâie fără înrîurire asupra noastră. Mai întîi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
relegiunii și al indigenilor și că banii ce vor incurge nu se vor întrebuința spre alte cheltuiele decât pentru acelea ce țin de susținerea episcopului și a preuților, de cerințele cultului și ale păstoriei, apoi de ținerea mănăstirilor și a zidirilor preuțești, precum și de creșterea preuților învățați și cucerneci, apoi de înființarea școalelor și a altor institute pioase ce lipsesc încă acuma; toate veniturile episcopești și preuțești ce au incurs și vor incurge încă mai departe trebuie să se păstreze așadar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Enzenberg următoarele: Pentru că după prea înalta intențiune a Maiestății Sale veniturile moșiilor preuțești și mănăstirești sunt îndeobște menite pentru susținerea episcopului și a celeilalte preuțimi ce se va sistemiza pentru înființarea școalelor și a altor institute pioase, apoi pentru ținerea zidirilor preuțești, prin urmare pentru că aceste moșii nu sunt a se confisca după cum spune intimațiunea cea foarte scandaloasă trimisă de Domnia Ta cătră Consistoriu, ci au să se iaie numai spre administrare; în fine, pentru că veniturile ce se vor mări prin îmbunătățirile
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
anul 1000 și până la anul 1393, în care Celebi, fiul marelui Baiazet, au plantat flamura cu semilună pe culmea rezidenții. Patriarhul Antimie, numărat între sfinții naționali, care ținea locul în absența țariului, s-au rugat zadarnic pentru cruțarea orașului. Între zidirile maiestuoase risipite atunci sunt: biserica celor 40 de sfinți a imp. Asean, biserica în care se încoronau împărații Sf. Dimitrie al Asanizilor, palatul împărătesc al lui Ioan Alexandru și patriarhia, mama bisericei împărăției bulgară. De 500 de ani, de când stăpânesc
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
-n aceste cuvinte: "Dar ce minte e atât de bogată în gândiri, ce limbă e așa de îndestulată în vorbe, ce meșteșug așa de iscusit la împlinirea cuvântului, ca să poată împodobi atâtea risipe ale vrăjmașilor, atâtea sfărmări de cetăți, atâtea zidiri de locașuri sfinte și atâta înțelepciune, și în cât au trăit, au înflorit și voinicia și fericirea noastră, și care toate lucrările sale și le-a pecetluit cu credința în Isus Christos: în războaie biruitor smerit, în pace domn drept
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
român nu a vrut să-și refacă gospodăria pe parcela de pământ primită pe terenul cimitirului, de teama blestemului morților, ale căror oseminte au mai rămas Încă Împrăștiate pe teren mulți ani. Primăria a folosit pietrele funerare pentru pavare și zidirea unor pereți de susținere În cartiere mărginașe, unii locuitori folosindu-le chiar și pentru Împrejmuirea cocinelor. Acțiunile lui Ifrim XE "Ifrim" la Iași nu au luat sfârșit o dată cu lichidarea cimitirului. El a cerut permisiunea de a demola casele unor evrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
trecutului și de a-și da viața pentru apărarea păcii și libertății omenirii, după pilda dată nouă de Iisus. Numai în felul acesta, slujind omenirea, ajutând noroadele în lupta lor pentru pace și libertate, Biserica va putea să contribuie la zidirea unei lumi mai bune, care să fie demnă de creatorul ei. Pe drumul acesta ne vom îndrepta și vom îndruma pașii Bisericii Ortodoxe Române și ai slujitorilor săi - pe drumul deschis înaintea noastră de Iisus Mântuitorul“33. Însă, pentru obținerea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ș.a.) fiind realizate din lemn de stejar. Duhovnici de seamă au păstorit sufletele sticlărenilor. Amintim aici preoții: Nicolae Alexa și Vasile Ungureanu(din anul 1976, slujește cu credința preotul Ioan Lutic, fiu al satului, care a înfrumusețat și dezvoltat vechea zidire creștină). La vest de Sticlărie, se află Podul de lut și Fântână Cerbului , prilej de a ne reaminti sfârșitul dramatic al unei idile dintre fiica domnitorului Radu Mihnea, care-și stabilise Curtea domneasca în târgul Hîrlău, si o slugă, eveniment
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
câtă s-a arătat Celui Ce a făcut-o?”{\cîte 27} Din frumusețea celor văzute, Sfanțul Vasile ne învață să-L deducem pe Cel Prea Frumos și să ne amintim de El; să cunoaștem din fapturi pe Creator și din zidiri pe Ziditor: „Vreau să rămână în tine și mai puternică minunea creației, pentru ca, oriunde te-ai găsi și lângă orice fel de plantă te-ai află, să-ți aduci aminte cu tărie de Creator”{\cîte 28}. Sfanțul Vasile s-a
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
să schimbe felul muzicii și să cânte în stilul dorit. Urmărea a fost că tinerii s-a dezmeticit, au rupt cununile de pe cap și au fugit rușinați. Atâta diferența există între a se lasă cineva influențat de o melodie de zidire sau de una perversa. Înțelepciunea unui tânăr în aceea se vede, după cum știe să caute ce este folositor. Căci ar fi rușinos, ca cineva să aleagă pentru hrană trupului numai ce este folositor iar din știință, care este hrană sufletului
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
în cadrul colectivului de folclor condus de Ion Mușlea. Bursier al Fundației „Alexander von Humboldt”, se specializează în studiul comparat al baladei populare europene la Deutsches Volksliedarchiv din Freiburg (1966-1971). Își ia doctoratul la Universitatea din București (1970), cu teza Jertfa zidirii în obiceiurile și legendele europene. Conduce Sectorul de etnografie și folclor al Centrului de Științe Sociale din Cluj (1969-1985), iar între 1978 și 1983 este și lector de limbă, cultură și civilizație românească la Universitatea din Köln. Din 1986 își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]