1,041 matches
-
1720-21)." Datele prelucrate ale acestuia au fost publicate de Acsády Ignácz în lucrarea ",Magyar" "statistikai közlemények”" apărută la Budapesta în 1896. De aici aflăm, la pagina 65 că în 1715 existau 4 familii de iobagi și o familie de jeleri(zilieri), două familii fiind de români și 3 de unguri. La pagina 66 a lucrării mai sus pomenite se arată că după 5 ani, în 1720, aici erau tot 4 familii de iobagi dar erau deja 3 de jeleri. Petri Mor
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
Transilvania ("Magyarorszag népessége Pragmatica Sanctio Lorábam 1720-21)". În aceste statistici nu apar date despre Brusturi decât din anul 1720 când se arată că aici existau 2 familii de nemeși (proprietari de pământ), 9 familii de iobagi, 9 familii de jeleri(zilieri) și încă alte 7 familii. După câțiva ani, în 1733, în Conscripția episcopului Inocentiu Klein ale cărei date au fost publicate în 1908 de către Augustin Bunea în lucrarea sa ,"Din istoria românilor. Episcopul Ioan Inocentiu Klein"”. La pagina 309, satul
Brusturi, Sălaj () [Corola-website/Science/301781_a_303110]
-
apărută la Budapesta în 1896. La pagina 65 aflăm datele din 1715 care ne arată că existau aici 5 familii de iobagi iar după două pagini, la 67, vedem că în 1720 existau deja 9 familii de iobagi, 4 jeleri (zilieri) și încă o familie. În completare la aceste date vine Petri Mor care, în monografia sa amintită mai înainte, arată că în 1715 trăiau în Creaca 45 de suflete (27 unguri și 18 români) iar în 1720 s-a ajuns
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
325 locuitori, 11 dintre ei fiind plecați din sat la momentul recenzării. 171 erau bărbați ( 59 căsătoriți, 112 necăsătoriți), 154 erau femei. Dintre bărbați unul era preot, 3 erau proprietari de terenuri (nemeși), 21 țărani, 26 moștenitori ai țăranilor, 31 zilieri (jeleri), 1 intelectual și 15 aparținând altor categorii sociale. Dintre băieți 47 aveau vârsta între 1-12 ani și 26 între 13-17 ani. Comparativ cu celelalte sate din zonă, structura socială a populației din Lupoaia era mai complexă aici apărând și
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
Sanctio Lorábam 1720-21)". De aici aflăm că, în 1715 în Prodănești sunt consemnate patru familii de iobagi (3 de unguri și una de români) iar cinci ani mai târziu, în 1720, aici trăiau 5 familii de iobagi și 4 de zilieri (8 familii de unguri și două de români). În 1733, în Conscripția episcopului Inocentiu Klein ale cărei date au fost publicate în 1908 de către Augustin Bunea în lucrarea sa ,"Din istoria românilor. Episcopul Ioan Inocentiu Klein"” la pagina 372, satul
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
acel an în Prodănești erau 26 de case cu 30 de gospodării și o populație de 171 locuitori (pag.399-400). Din cei 82 de bărbați, 37 erau căsătoriți și 45 necăsătoriți (1 preot, 23 țărani, 18 moștenitori de țărani, 10 zilieri, 3 cu altă ocupație; 22 erau băieți cu vârsta cuprinsă între 1-12 ani și 5 aveau vârsta cuprinsă între 13-17 ani). Femei erau 89 dar alte date despre ele nu s-au publicat așa cum s-a făcut pentru bărbați. Proprietari
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
tuburi pentru apeducte (foarte multe si variate topologic). Concluziile cercetătorilor, în baza studiilor efectuate, a fost că așezarea era locuită de o populație daco-romană, în lipsa ștampilelor pe materiale putându-se deduce că acestea erau romane, confecționate de daci. Dacii erau zilieri sau proprietari de pământuri cu fertilitate redusă, veteranii și coloniștii romani fiind proprietarii terenurilor mănoase. În 1968, cu ocazia unor desfundări viticole din grădina de legume a C.A.P.-ului, a ieșit la iveală, pe o porțiune de 80m, drumul
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
class="aligncenter size-large wp-image-3843" src="http://artapolitica.ro/wp-content/uploads/2016/11/pixadores still 3-1024x540.jpg" alt="A034 C001 0420U8" width="1024" height="540" /></a> Filmul vorbește despre Djan, William, Biscoito și Ricardo, tineri din Săo Paulo, Brazilia. Ei locuiesc la marginea orașului, lucrează zilieri pe șantiere și la cărat de mărfuri. Noaptea ies la desenat pe pereții orașului, în tehnica „pixacao” de graffiti. Scriu mesaje semi-criptice, anti-sistem, pe pereții greu accesibili, cum ar fi zidurile clădirilor înalte. Pixacao este viața lor, este modul lor
Pixadores: film şi dezbatere () [Corola-website/Science/296139_a_297468]
-
de către ruși. Reforma agrară din anul 1945 va determina pierderea moșiilor deținute de Gheorghe Flondor, pe lângă creanțele deținute la Cernăuți. Divorțat de soția sa în același an, el a fost silit să-și câștige existența începând din 1950 ca muncitor zilier la Plafar Sibiu. A locuit pe Strada Kossuth nr.22 din Sibiu. Regimul comunist îl va pune la stâlpul infamiei pentru vina de a fi fost rezident regal. La data de 14 aprilie 1952, Gheorghe Flondor a fost arestat de către
Gheorghe Flondor () [Corola-website/Science/307292_a_308621]
-
simte în această carte experiența reporterului care a dobândit de-a lungul anilor o bună cunoaștere a oamenilor, a preocupărilor acestora, văzute în contextul noilor relații determinate de accelerarea dezvoltării industriale. Firul epic al romanului este simplu: o echipă de zilieri colindă orașele în căutare de lucru, lăsându-și nevestele acasă să desfășoare, cum pot, munca agricolă. Autorul posedă tehnica unei bune scrieri, așa încât, dacă în prima parte a romanului, folosindu-se de experiența povestirilor publicate anterior, conturează un personaj colectiv
Eugen Mihăescu (scriitor) () [Corola-website/Science/308152_a_309481]
-
și-ar cauta vărul. Surprins de mătușa sa și alergat printr-un lot de cânepă, el reușește să scape atunci când urmăritoarea rămâne încurcată între plante. Un alt astfel de episod prezintă drumul băiatului la marginea satului, trimis să ducă mâncare zilierilor romi angajați de Ștefan și Smaranda. Acest episod este ocazia întâlnirii băiatului cu pupăza din sat (numită „cuc armenesc”). Nefericit pentru că trebuie să se trezească dimineața la cântecul păsării, Nică se răzbună prinzând-o în cuibul ei, proces îndelungat care
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
Medina, viețuind în sărăcie și suferind de boli specifice locului mai umid (paludismul). Acolo unde se refugiaseră (și unde Profetul a sosit ca arbitru între 2 triburi arabe rivale), ei au trebuit să-și câștige existența în mod umilitor, ca "zilieri" ai evreilor (Ali, vărul Profetului, de exemplu, a fost tocmit de un evreu cultivator de curmalieri pentru a scoate apa din puț și a-i uda acestuia palmierii). Regimul acesta de subzistență nu putea continua indefinit. Ospitalitatea auxiliarilor ('ansar'-ii
Mahomed () [Corola-website/Science/307840_a_309169]
-
oară cu Virgil Mazilescu. Datorită comportamentului non-conformist și delictelor de opinie, este adus în discuția organizației U.T.M., din care își va da demisia. În urma unei dispute cu filozoful Radu Florian, e nevoit să părăsească facultatea. În 1961, lucrează ca zilier la Institutul de Energetică al Academiei (Secția combustibili solizi). Scrie și dă meditații. Anul următor, urmează cursurile unei secții la Grupul școlar poligrafic " D. Marinescu", de unde pleacă după două trimestre. Se angajează în 1963 la Școala pentru Surzi nr. 1
Vasile Vlad () [Corola-website/Science/303108_a_304437]
-
intuitiv, repezit, profund etc.). Autorul prezintă situația unor artiști (muzicanți cu precădere) care pe lângă actul cultural trebuie să mai depună și o altă activitate, deoarece câștigul din artă este foarte mic. Această categorie de artiști sunt caracterizați ca a fi "zilieri culturali". Toffler ne arată că sunt mulți artiști care câștigă modest, dar totodată sunt și artiști (dirijori, actori etc.) care câștigă foarte bine. Cu toate acestea numărul de artiști din America continuă să crească. Creșterea numărului de artiști impune o
Consumatorii de cultură () [Corola-website/Science/302496_a_303825]
-
dintre mediul rural și cel urban s-au modificat în favoarea primului datorită modificărilor fiscale și dificultăților financiare. Imunitățile fiscale dispar. Reapar impozitele directe ce erau de două tipuri: "capitatio"-plătit anual în bani, și în natură de micii proprietari, de zilieri, soldați și alți locuitori; și impozitul funciar-"annona". Obligațiile erau stabilite din 5 în 5 ani cu recesamantul populației, dar Constantin a mărit perioada la 15 ani. Impozitele directe vizau activitățile economice și cele comerciale: "crysargyros" fiind un impozit perceput
Dominat () [Corola-website/Science/299488_a_300817]
-
instituții. În celelalte localități, armenii aveau reprezentanți în primărie și în judecătorie. Principalele ocupații ale populației armene erau negoțul, meșteșugurile și agricultura. Din punct de vedere social, categoriile cele mai importante erau moșierii, negustorii, antreprenorii, funcționarii superiori de stat, slujbașii, zilierii și clericii. Moșierii, care formau cam un sfert din populația armeană, dețineau într-o vreme o treime din pămînturile regiunii. De pildă, marele latifundiar Prunculian stăpînea, la începutul sec. XX, satele Liteni, Stejăroaia, Brăești, Tolova, Corlățel, Măzănești, iar în Suceava
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
I s-a interzis accesul la continuarea studiilor, și chiar la muncă. Nu a fost angajat nici ca muncitor necalificat. Abia peste mai mulți ani, deși era maistru constructor, a putut lucra ca muncitor necalificat la munca câmpului și ca zilier. A fost muzicant în satul său și conțopist comunal. În anul 1956 s-a stabilit la Peciu Nou, unde a continuat să fie șicanat de autoritățile comuniste. În ciuda dificultăților, a debutat în 1958 cu volumul de proză "Das Schlüsselbrett", după
Ludwig Schwarz () [Corola-website/Science/312063_a_313392]
-
Din 15 000 de locuitori de culoare ce aveau deja vârsta legală pentru a putea vota, doar 130 erau înregistrați. În același timp, 80% din populația de culoare a orașului trăia sub pragul de sărăcie, marea majoritate lucrând ca muncitori zilieri în agricultură. Mișcarea a început în 1963 prin înscrierea cetățenilor de culoare pe listele electorale, acțiune coordonată de o organizație locală, Dallas County Voters League (DCVL). În momentul în care acțiunea a întâmpinat rezistență din partea autorităților locale, prin impunerea de
Martin Luther King () [Corola-website/Science/310981_a_312310]
-
în Germania. În încercarea de a ajunge la familia sa, nu a reușit să tracă de râul Tisa, aflat în zona menținută de trupele sovietice, așa că s-a întors în Banatul românesc, unde a stat ascuns. A supraviețuit ca țesător, zilier și profesor particular, până ce familia sa a putut să revină în România și el s-a putut angaja în 1947 ca profesor la școala confesională din Bărăteaz, județul Timiș. În 1948, ca urmare a naționalizării averilor bisericești și a învățământului
Hans Kehrer () [Corola-website/Science/310338_a_311667]
-
opunea colectivizării, Mihai a fost arestat și torturat pe când era licean. Din pricina originii sociale „nesănătoase” nu i s-a permis, în 1952, să susțină examenul de admitere la Facultatea de Științe Juridice a Universității din București. A lucrat, apoi, ca zilier în G.A.S (I.A.S), iar, mai apoi, ca brigadier voluntar la hidrocentrala de la Bicaz (șantierul Tunel-Ieșire). Criticând regimul comunist,fu, în ianuarie 1953, ținta unei tentative de omor, în tabăra de brigadieri. Mai înainte, tatăl său trecuse
Mihai Stere Derdena () [Corola-website/Science/309892_a_311221]
-
pentru că regimul de atunci era mulțumit să scape de ei. Atunci, mie o voce interioară - n-am știut că era vocea lui Dumnezeu - mi-a spus: Nu pleca!“" , declara el mai târziu. Eginald Schlattner a lucrat mai întâi ca muncitor zilier la Fabrica de Cărămidă din Făgăraș, iar apoi ca tehnician în construcții rurale la Ferma de Stat Berzovia și pe urmă la construcția căii ferate Deva-Brad. S-a căsătorit cu Susana Dorothea Ohnweiler, o sibiancă în vârstă de 18 ani
Eginald Schlattner () [Corola-website/Science/305996_a_307325]
-
exista deja în timpul francilor. Biserica catolică din Mondorf St. Laurentius este clădită în secolul XVII, pe locul capelei care a fost distrusă în războiul de treizeci de ani. La începutul secolului XX Mondorf este localitatea împletitorilor de coșuri, a muncitorilor zilieri, agricultorilor, pescarilor și matrozilor de pe Rin. Din anii 1970 localitatea devine o atracție turistică fiind loc de acostare a ambacațiunilor sportive și a iahturilor. Sinagoga evreiască din localitate a fost distrusă în progromul din luna noiembrie 1938.
Mondorf (Niederkassel) () [Corola-website/Science/313006_a_314335]
-
în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile/ hotărâri judecătorești definitive și executorii; ... q) indemnizațiile lunare plătite conform legii de angajatori pe perioada de neconcurență, stabilite conform contractului individual de muncă; ... r) remunerația brută primită pentru activitatea prestată de zilieri, potrivit legii; ... r^1) veniturile obținute de către persoanele fizice care desfășoară activități în cadrul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și institutelor culturale românești din străinătate, în conformitate cu prevederile pct. 5 alin. (1) din cap. IV lit. B al anexei nr. V la Legea-cadru
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264700_a_266029]
-
primele aferente asigurărilor de risc profesional; ș) veniturile acordate la momentul disponibilizării, venitul lunar de completare sau plățile compensatorii, suportate din bugetul asigurărilor de șomaj, potrivit actelor normative care reglementează aceste domenii. ... t) remunerația brută primită pentru activitatea prestată de zilieri, potrivit legii. ... ---------- Lit. t) a art. 142 a fost introdusă de pct. 15 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 84 din 16 noiembrie 2016 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 977 din 6 decembrie 2016. ț) veniturile obținute de către
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264700_a_266029]
-
în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile/ hotărâri judecătorești definitive și executorii; ... q) indemnizațiile lunare plătite conform legii de angajatori pe perioada de neconcurență, stabilite conform contractului individual de muncă; ... r) remunerația brută primită pentru activitatea prestată de zilieri, potrivit legii; ... s) orice alte sume sau avantaje în bani ori în natură. ... (3) Avantajele, în bani sau în natură, cu excepția celor prevăzute la alin. (4), primite în legătură cu o activitate menționată la alin. (1) și (2) includ, însă nu sunt
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272235_a_273564]