2,211 matches
-
sărutare, Cernăuți, 1937; Nopți pontice, București, 1937; Credința marelui voievod Mihai, Cernăuți, 1939; 6 iunie, Cernăuți, 1939; Fata de împărat, București, 1941; Poemul creațiunii, București, 1942; Iluzia, București, 1944; Ovidius, București, 1958; Nopți pontice, pref. Șerban Cioculescu, București, 1969; Basmul zmeilor, București, 1969. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, III, 170-171; Nicolae Roșu, „Fierbea az-noapte marea”, CRE, 1933, 2 011; D. Stoicescu, Poezii de Grigore Sălceanu, „Analele Dobrogei”, 1932-1933, 151-158; N. Iorga, Poezie de ieri și de totdeauna, „Cuget clar (Noul Sămănător)”, 1937
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289444_a_290773]
-
Ovidius”, O, 1958, 7, 8; D. Florea-Rariște, „Ovidius”, ST, 1958, 7; Gheorghe Rotundu, „Hyperion”. De vorbă cu Grigore Sălceanu, autorul unei noi piese despre Eminescu, DRI, IV, 313-314; Gheorghe Pavelescu, „Nopți pontice”, O, 1969, 8; Florin Manolescu, „Nopți pontice”. „Basmul zmeilor”, RL, 1969, 47, 1970, 4; Constanța Călinescu, Reprezentanți ai Dobrogei în știința și cultura românească, Constanța, 1969, 281-290; Gheorghe Basarab, „Ovidius”, TMS, 1971, 11; Silvia Bogdan, Grigore Sălceanu, TMS, 1972, 4; Constanța Călinescu, „Luceafărul” lui Mihai Eminescu publicat în Franța
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289444_a_290773]
-
pe teme sociale și mai multe volume de basme și povestiri pentru copii, destul de apreciate - Povești (1923), Alte povești (1929), Comoara lui Prâslea (1936), Din țara lui Alb-Împărat. Basme pentru toate vârstele (1936), Făpturi și năstimiri. Mituri și legende (1936), Zmei și zâne (1937), Bucoavne și izvoade (1939), Basme (1961), Legende și basme (1965), Basme noi (1967) ș.a. - se adaugă la tabloul unor narațiuni fără mare relief. SCRIERI: În sărbători, București, 1910; Icoane din popor, București, 1911; La cruci, București, 1911
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
București, 1923; Săracu’ Gealapu, București, 1928; Alte povești, București, 1929; Povești pentru tineri și bătrâni, București, 1934; Comoara lui Prâslea, București, 1936; Din țara lui Alb-Împărat. Basme pentru toate vârstele, București, 1936; Făpturi și năstimiri. Mituri și legende, București, [1936]; Zmei și zâne, București, 1937; Atotputernicul pe lume, București, 1938; Bucoavne și izvoade, București, 1939; Răncurele, București, 1939; Licăriri în beznă, București, 1940; Pădurarul Stoichiță, București, 1957; Basme, București, 1961; Vremuri apuse, pref. Teodor Vârgolici, București, 1962; Legende și basme, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
uneori, autohtonizate, prin utilizarea denumirilor populare: Carul Mare, Găinușa, Drumul Robilor. Mai mult decât atât, Carul Mare e „încărcat cu fân”, Pleiadele sunt desprinse de poet de pe cer pentru a „sorcovi” cu ele „pe tot românul”, în timp ce Orionul e un „zmeu săltat”. Înscrisă tematic în linia tradiției, lirica din aceste culegeri este de accentuată factură modernă. Materialul de inspirație e transfigurat cu mijloace făurite în atelierele lui Arghezi, Blaga, Pillat, Voiculescu, Maniu, Vinea și ale poeților străini din care R. a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
literar, dar nu și ca manieră de a fi, căci o dată în plus epicul se subordonează rostogolirii halucinante a cuvintelor. Creaturile fantastice există prin magia verbului ordonator, capabil să instituie realitatea, peripețiile eroului, care străbate ținuturi fabuloase și înfruntă vrăjitori, zmei și balauri pentru a-i veni în ajutor împăratului amenințat de o făptură malefică, sunt mai degrabă un pretext pentru regizarea, cu inventivitate debordantă și cu plăcere a jocului, a unui spectacol lingvistic asemănător celui oferit de Anton Pann sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289715_a_291044]
-
dezvoltarea turismului În România, 1938), Popescu Nae (Retezat, 1982), Pușcariu Valeriu (O țară de turism: Ardealul, 1929), Ștefănescu Al. (Gorjul istoric și pitoresc, 1904), Turcu Ioan (Escursiuni prin munții Țării BÎrsei și a Făgărașului, 1896), Urechea Nestor (În Bucegi, 1906), Zmeu Costache, Baron Petru, Istrate Ion (Cu noi la drum, 1985) etc. Fie că este vorba de monografiile unor zone și localități, ghiduri sau reportaje etc., ele prezintă numeroase și interesante aspecte legate de resursele turistice ale Carpațiilor Meridionali. Dar cu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Cu stingerea-n bătaie, Lumini cu umbre-amestecând Prin colțuri de odaie. Cu tine două fete stau Și torc în rând cu tine; Sunt încă mici și tată n-au Și George nu mai vine. Un basm cu pajuri și cu zmei începe-acum o fată, Tu taci ș-asculți povestea ei Și stai îngândurată. Și firul tău se rupe des, Căci gânduri te frământă, Spui șoapte fără de-nțeles, Și ochii tăi stau țintă. Scapi fusul jos; nimic nu zici Când fusul se
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
iar prima lui carte de versuri, Floare de leandru, a apărut în 1967. După 1989 devine redactor la cotidianul „Azi” din București. Critica a remarcat că poezia lui F. - Floare de leandru, Vedere la amiază (1975), Cum am crescut un zmeu (1976), Fragi în noiembrie (1978), Amănuntele (1984), Copilul tuns zero (1992), Fotografie cu un câine lup (1996) - se caracterizează prin unitate de ton, bogată în nuanțe totuși, sursele de inspirație fiind de o mare varietate și de o originală viziune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286970_a_288299]
-
piedici. F. știe să îmbine observația realului cu incursiunile dincolo de concret, captând cititorul și șocându-l prin ineditul parabolei epice și mai ales al deznodământului. SCRIERI: Floare de leandru, București, 1967; Vedere la amiază, București, 1975; Cum am crescut un zmeu, București, 1976; Fragi în noiembrie, București, 1978; Barcă de vânzare, București, 1980; Paradisul de fier, București, 1980; Portocale pentru eschimoși, București, 1983; Amănuntele, București, 1984; Domnișoara și spiridușii, Cluj-Napoca, 1985; Peripeții de vacanță, București, 1986; Un om în câmp, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286970_a_288299]
-
Expres”, „Tribuna”, „Izvoare”, „Revista mea” (în care ține rubricile „Sfaturi medicale” și „Umor”). Este membru al Asociației Scriitorilor Israelieni de Limba Română. În schițele din volumul Șarpele și cupa (1972) - jurnalul unui tânăr medic de țară -, urmate de cele din Zmeul cel mic (în colaborare cu Radu Cadelcu) (1977), era evident că formula literaturii pentru copii însemna pentru Ș. o strategie metaforică. Schemele de basm prezentau în culori umoristice situații și tipuri contemporane. Stabilirea în Israel, contactele umane proprii medicului îi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289794_a_291123]
-
lui scria: „Inginer Făt-Frumos, fiul Leului”. Ingenioasele „povești” ale lui Ș., străbătute de un umor inteligent, nu ar fi proză de calitate fără simțul cuvântului bine ales, arhaic sau neologistic, și fără concizie epică. SCRIERI: Șarpele și cupa, Iași, 1972; Zmeul cel mic (în colaborare cu Radu Cadelcu), București, 1977; Amărâtul fericit, Tel Aviv, 1983; Doctor în umor, Tel Aviv, 1985; Consultații gratuite, Tel Aviv, 1987. Repere bibliografice: George Pruteanu, „Șarpele și cupa”, CL, 1972, 11; Mircea Iorgulescu, „Șarpele și cupa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289794_a_291123]
-
de metri altitudine încep pădurile de conifere. Între culmile de obârșie vulcanică cu pante domoale, ca niște căciuli dacice, țâșnesc impetuos cele două Detunate, Golașa și Flocoasa, contrastând cu împrejurimile liniștite, provocându-ți imaginația. Vezi aievea lupta din basme dintre zmei și Făt-frumos: doi zmei, împietriți sub paloșul de fulger al viteazului zămislit din pântecele cugetului românesc. Apa Geoagelui, cu valea largă, pe care cețurile se scurg aproape permanent în trâmbe zbuciumate ca un balaur rănit de moarte, desparte culmile calcaroase
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pădurile de conifere. Între culmile de obârșie vulcanică cu pante domoale, ca niște căciuli dacice, țâșnesc impetuos cele două Detunate, Golașa și Flocoasa, contrastând cu împrejurimile liniștite, provocându-ți imaginația. Vezi aievea lupta din basme dintre zmei și Făt-frumos: doi zmei, împietriți sub paloșul de fulger al viteazului zămislit din pântecele cugetului românesc. Apa Geoagelui, cu valea largă, pe care cețurile se scurg aproape permanent în trâmbe zbuciumate ca un balaur rănit de moarte, desparte culmile calcaroase de cele vulcanice. Satele
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
casă de la cumnatul catalan, și pe cînd toți ascultă, chiar regii din firide, fetele ascultă și ele, comentarii și pe banca de vizavi, ții mîna în mîna ta, și știi dominicancele cum sînt, uite, așa! în dreptul șoldurilor ca de muma zmeilor! fluieră către mecanicul neatent de atîta așteptare, plecarea! limbi aluvionare ale orașului în nisipul firmelor de depozitare, cine să le distingă! a cîștigat 500.000 de euro, cerșetorul metoda iconiței lîngă eventualul donator, Cluj-Napoca Est întrecuți de "săgeata albastră" de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Lungu, O carte a unității dintre critică și estetică: „A trăi arta”, AST, 1973, 4; Ioan Neacșu, „A trăi arta”, ATN, 1973, 4; Radu Negru, „Reîntoarcerea la zero”, CRC, 1973, 26; Voicu Bugariu, „Cămașa lui Nessus”, AST, 1973, 10; Grigore Zmeu, Estetica - o metacritică?, CL, 1973, 12; Mircea Iorgulescu, Critică de școală nouă?, RL, 1974, 7; Dicț. scriit. rom, III, 360-362. N.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288348_a_289677]
-
istorice, București, 1964; Moșneguțul de zăpadă, București, 1965; Câte-n lună și în soare, București, 1966; Eu și Bătrânul Lup de Stele, București, 1966; Cine va păzi clopoțeii, București, 1967; Taina Sfinxului de pe Marte, București, 1967; La braț cu ultimul zmeu, București, 1970; Vlad, fiul Dracului, București, 1970; ed. (Drăculeștii), București, 1977; Pe cai, pe cai, pe cai!, București, 1972; Giumbuș Măgăruș, București, 1974; Anotimpul sirenelor, București, 1975; Porumbița albă, București, 1978; Y.R. 7 245, București, 1979; O poveste din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289295_a_290624]
-
în el și l-a dat pe gât. — Încă unul ? — Nu... — Pentru curaj ! Curaj ? Domnișorule Cristian, doar n-o să stăm cu mâinile în sân. Trebuie să intervenim ! Doar n-o să lăsăm frumoasa prințesă să fie răpită pentru totdeauna de acest zmeu deco- lorat și pistruiat. — Și ce propui, cumetre ? râde Mamutu’. Un duel ? Mai mult ! — Două dueluri ? râde și mai tare Mamutu’. Domnișorule Cristian, aici dumneata trebuie să intervii. Păi, cum să ne apropiem de ea ? Ar fi ridicol. — Dar nici
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
sunt, ci oameni. — Măi Ionele, tu nu înțelegi că nu despre voi e vorba ? ! se răstește Pribeagu. Ci doar despre domnișorul Cristian și atât ! Nici despre mine, nici despre tine ! Ci doar despre el. El este capul afișelor ! El este zmeul zmeilor ! Cel mai iubit și mai ascultat, el ! Și da, tocmai acum, când e abia începu- tul, trebuie să plec, până nu-i voi face mai mult rău. Nu-ți închipui ce vremuri ne așteaptă ! Și cât de aspru vor
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
ci oameni. — Măi Ionele, tu nu înțelegi că nu despre voi e vorba ? ! se răstește Pribeagu. Ci doar despre domnișorul Cristian și atât ! Nici despre mine, nici despre tine ! Ci doar despre el. El este capul afișelor ! El este zmeul zmeilor ! Cel mai iubit și mai ascultat, el ! Și da, tocmai acum, când e abia începu- tul, trebuie să plec, până nu-i voi face mai mult rău. Nu-ți închipui ce vremuri ne așteaptă ! Și cât de aspru vor fi
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
viață fără de moarte, Sarea în bucate; Nicolae Labiș: Bunica, Vara; Alexandru Mitru: Povești despre Păcală și Tândală, Tatăl și cei zece feciori; Octav Pancu-Iași: Iedul cu trei capre; Mihail Sadoveanu: Dumbrava minunată, Făt-Frumos Măzărean,Un om năcăjit; Ioan Slavici: Spaima zmeilor, Doi frați cu stea în frunte; Ionel Teodoreanu: Ulița copilăriei; G. Dem Teodorescu: Ghicitori; George Topârceanu: Rapsodii de toamnă, Rapsodii de primăvară, Balada unui greier mic, Acceleratul, Câți ca voi!, Bivolul și coțofana, Boierul și argatul, Leul deghizat; Alexandru Vlahuță
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
27 - 5 = 22. Astfel: x = 22:2 = 11este numărul mai mic, iar 11 + 5 = 16 este numărul mai mare numărul mai mare numărul mai mic 5 27 55 b 25 cm 25 cm 25 cm 50 cm a c Confecționarea zmeului Cele două șipci se așază ca în desenul alăturat. La intersecție, șipcile se leagă strâns cu sfoară. Apoi, de la un capăt la altul al șipcilor se trece o sfoară, se acuiește bine ( Pentru prinderea sforii de capetele șipcilor se pot
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
pot utiliza niște cuie mici cu cap mai mare). Se decupează hârtia, respectând forma dată și având grijă să se lase o margine cu 2 cm mai mare pentru a se putea răsuci și lipi după sfoara care dă forma zmeului. Coada zmeului, cea care produce zbârnâitul , se confecționează din 10-15 bucăți de hârtie colorată cu dimensiunile de 15 / 7 cm, care se leagă la distanțe egale pe o sfoară ce se va atașa de corpul zmeului. Din punctele A și
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
niște cuie mici cu cap mai mare). Se decupează hârtia, respectând forma dată și având grijă să se lase o margine cu 2 cm mai mare pentru a se putea răsuci și lipi după sfoara care dă forma zmeului. Coada zmeului, cea care produce zbârnâitul , se confecționează din 10-15 bucăți de hârtie colorată cu dimensiunile de 15 / 7 cm, care se leagă la distanțe egale pe o sfoară ce se va atașa de corpul zmeului. Din punctele A și B se
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
sfoara care dă forma zmeului. Coada zmeului, cea care produce zbârnâitul , se confecționează din 10-15 bucăți de hârtie colorată cu dimensiunile de 15 / 7 cm, care se leagă la distanțe egale pe o sfoară ce se va atașa de corpul zmeului. Din punctele A și B se leagă o bucată de sfoară mai largă de care, în punctul C, se atașează sfoara de lansare. Pentru lansarea zmeului sunt necesari doi coechipieri, unul va susține zmeul, iar celălalt trăgându-l de sfoară
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]