2,204 matches
-
Opere, București, 1982, 136-140; Gheorghe Bogaci, Alte pagini de istoriografie literară, Chișinău, 1984, 33-50; Aurora Ilieș, Introducere la Pseudo-Enache Kogălniceanu, Letopisețul Țării Moldovei; Aurora Ilieș, [„Letopisețul” lui Vartolomei Măzăreanu], în Ioan Canta, Letopisețul Țării Moldovei, îngr. Aurora Ilieș și Ioana Zmeu, București, 1987, XLI-LXX, LXXVII-LXXXIII; Păcurariu, Dicț. teolog., 255-256; Dicț. scriit. rom., III, 164-165; Ursu, Contribuții, 76-132. C.T.
MAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288070_a_289399]
-
necesită un Înalt grad de mētis, Însă pentru unele este nevoie de mult mai mult. Să analizăm mai Întâi competențele ce presupun adaptarea la un mediu fizic capricios; cunoștințele dobândite pe care le folosim pentru a naviga, a ridica un zmeu, a păstori o turmă, a conduce o mașină sau a merge pe bicicletă se bazează pe capacitatea de mētis. Fiecare dintre aceste competențe presupune o coordonare Între văz și mâini, care se obține prin practică și o capacitate de a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Premiul „S. Fl. Marian” al Academiei Române), după un amplu capitol, Cântecul povestitor. Repere teoretice, cu interesante sugestii privind abordarea modernă a genului, sunt incluse micromonografiile Iovan Iorgovan, Sila Samodiva și Dălea (Bogdan) Damian, Domnul Chipor Crai, Trei frați cu nouă zmei, Vidros, Novac și Zâna, Însurătoarea lui Gruia cu Fata sălbatecă și Letinul bogat (Cântecul nunului). Remarcabile sunt nu doar analizele cântecelor amintite, ci și înscrierea eroilor într-o tipologie, într-o serie a „cavalerilor” eposului românesc. În succesiunea lui Moses
ISPAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287626_a_288955]
-
o perioadă în care simbioza slavo-romanică nu era pe deplin încheiată. Astfel, vocabularul credințelor și superstițiilor ancestrale la români, inclusiv cel al creștinismului popular, conține, deloc întâmplător, alături de termeni de origine tracică sau latină, și nenumărate slavonisme: duh, vârcolac, moroi, zmeu, vrajă, iad, rai, praznic, potop etc.19. La scurt timp după apariția pe harta politică a Europei, Țara Românească și Moldova vor ocupa locuri bine definite în civilizația bizantino-slavă. Chiar dacă din arsenalul politic al celor dintâi domni munteni și moldoveni
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fluturat din mînă, În timp ce simt că-mi cade un cataroi la stomac. Ce face aici? Tocmai acum și-a găsit să apară, cînd ne simțeam atît de bine amîndouă. Vin amîndouă spre mine, cu copilașii cîrd după ele, ca niște zmee tîrÎte pe plajă, Înainte de a-și lua zborul. Lulu are același aer de mamă ideală dintotdeauna, cu reiații ei roz, tricoul alb și cerceii cu perlă, probabil toate comandate din același catalog de mamă ideală. O, Doamne, știu că sînt
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
trebuit să amânăm dezbaterea propusă de el. Ca mai pe urmă să aflu, cu Îngrijorare, cum că Își schimbă tema și ne va aduce un cu totul alt text. Acum, din sfera lui Cornel emanase un fel de buzdugan al zmeului, care pornise către Phantasma, amenințând că va avea loc o dezbatere În care toate conceptele noastre arhetipice vor fi răsturnate anarhetipic (scuză-mă că trag spuza pe propria turtă). În momentul În care am aflat de intenția lui Cornel de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
A bárányka [Miorița] (1963), Novákékról szól az ének [Cântecul Novăceștilor] (1969), Szarvasokká vált fiúk [Feciorii de cerbi. Colinde] (1971), Márk vitéz [Marc viteazul. Baladele populare ale lui Petrea Crețul Șolcan] (1974), Három testvér, kilenc sárkány [Ăi trei frați cu nouă zmei. Balade fantastice românești] (1976) și Rétek harmatában-Pe pârâu de rouă (1985) se remarcă nu numai prin performanța traducătorului, dar și prin aportul folcloristului care relevă specificul baladelor și colindelor românești, comparându-le cu cele maghiare. Într-un volum consacrat cântecului
FARAGÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
1966; Novákékról szól az ének [Cântecul Novăceștilor], București, 1969; Szarvasokká vált fiúk [Feciorii de cerbi. Colinde], București, 1971; Márk vitéz [Marc viteazul. Baladele populare ale lui Petrea Crețul Șolcan], București, 1974; Három testvér, kilenc sárkány [Ăi trei frați cu nouă zmei. Balade fantastice românești], București, 1976; Rétek harmatában - Pe pârâu de rouă, Cluj-Napoca, 1985. Repere bibliografice: Mitruly Miklós, Két népköltészeti, KOR, 1965, 10; Kerekes György, Balada Novăceștilor în limba maghiară, TR, 1970, 16; Ist. comp. Rom., 281-282; Mihai Beniuc, A barátság
FARAGÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
iar prima lui carte de versuri, Floare de leandru, a apărut în 1967. După 1989 devine redactor la cotidianul „Azi” din București. Critica a remarcat că poezia lui F. - Floare de leandru, Vedere la amiază (1975), Cum am crescut un zmeu (1976), Fragi în noiembrie (1978), Amănuntele (1984), Copilul tuns zero (1992), Fotografie cu un câine lup (1996) - se caracterizează prin unitate de ton, bogată în nuanțe totuși, sursele de inspirație fiind de o mare varietate și de o originală viziune
FATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286970_a_288299]
-
piedici. F. știe să îmbine observația realului cu incursiunile dincolo de concret, captând cititorul și șocându-l prin ineditul parabolei epice și mai ales al deznodământului. SCRIERI: Floare de leandru, București, 1967; Vedere la amiază, București, 1975; Cum am crescut un zmeu, București, 1976; Fragi în noiembrie, București, 1978; Barcă de vânzare, București, 1980; Paradisul de fier, București, 1980; Portocale pentru eschimoși, București, 1983; Amănuntele, București, 1984; Domnișoara și spiridușii, Cluj-Napoca, 1985; Peripeții de vacanță, București, 1986; Un om în câmp, București
FATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286970_a_288299]
-
1911; Doctrina vieții unui... nebun, București, 1912; Beția morții, București, 1912; Cavalul fermecat, București, 1912; Din grozăviile Parisului, București, 1912; Humorul englezesc, București, 1912; Ideal și anarchie, București, 1912; Teoria supremației, București, 1912; L’Aveu, București, 1916; Războiul, București, 1916; Zmeul, București, 1925; Cartea cu minuni (în colaborare cu D.N. Țoni), București, 1935; Bogdan (în colaborare cu Petre N. Mihăilescu), Giurgiu, 1938; În apele oglinzilor, București, 1940. Antologii: Wit and Humour, București, 1904. Traduceri: Eugen Richter, Unde duce socialismul, București, 1895
MIHAESCU-NIGRIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288115_a_289444]
-
Milicescu ș.a., studiile de estetică literară sau sintezele teoretice semnate de Tudor Vianu, Adrian Marino, Matei Călinescu, Livius Ciocârlie. Nu lipsesc nici articolele de sociologie literară, datorate lui Paul Cornea ș.a., sau cele dedicate noilor curente literare, scrise de Grigore Zmeu, Monica Spiridon ș.a. Rubrica „Analize de text” se axează pe interpretarea și analiza unor creații poetice sau narative din literatura română, pentru a facilita elevilor și studenților o înțelegere a sensurilor unei opere. Sunt de remarcat și încercări de bibliografiere
LIMBA SI LITERATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287815_a_289144]
-
uneori, autohtonizate, prin utilizarea denumirilor populare: Carul Mare, Găinușa, Drumul Robilor. Mai mult decât atât, Carul Mare e „încărcat cu fân”, Pleiadele sunt desprinse de poet de pe cer pentru a „sorcovi” cu ele „pe tot românul”, în timp ce Orionul e un „zmeu săltat”. Înscrisă tematic în linia tradiției, lirica din aceste culegeri este de accentuată factură modernă. Materialul de inspirație e transfigurat cu mijloace făurite în atelierele lui Arghezi, Blaga, Pillat, Voiculescu, Maniu, Vinea și ale poeților străini din care R. a
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
istorice, București, 1964; Moșneguțul de zăpadă, București, 1965; Câte-n lună și în soare, București, 1966; Eu și Bătrânul Lup de Stele, București, 1966; Cine va păzi clopoțeii, București, 1967; Taina Sfinxului de pe Marte, București, 1967; La braț cu ultimul zmeu, București, 1970; Vlad, fiul Dracului, București, 1970; ed. (Drăculeștii), București, 1977; Pe cai, pe cai, pe cai!, București, 1972; Giumbuș Măgăruș, București, 1974; Anotimpul sirenelor, București, 1975; Porumbița albă, București, 1978; Y.R. 7 245, București, 1979; O poveste din
ROGOZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289295_a_290624]
-
Xenopol, N. Iorga, Marcu Beza, Al. I. Hodoș, Al. Lapedatu, V. Braniște, Iosif Popovici, G. Giuglea, Aurel C. Popovici, Al. I. Bogdan, Onisifor Ghibu, Gh. Ciuhandu, Vasile Goldiș ș.a. Sumarul mai cuprinde folclor, anecdote, proverbe, legende: Petre Dulfu (Păcală și zmeul), Nicolae Petra-Petrescu, Horia Petra-Petrescu, N. Stamate, Maria Ciobanu. În domeniul teatrului, scrierile, mai puține, aparțin lui Victor Eftimiu, Petre Locusteanu, Horia Petra-Petrescu, I. Găvănescul, Ion Agârbiceanu. R. face cunoscute numeroase valori ale literaturii universale: Dante Alighieri (în traducerea lui G.
ROMANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289358_a_290687]
-
1976-1978) este o ficțiune istorică menită să preamărească virtuțile dacilor, demnitatea și spiritul de jertfă al lui Decebal, fericita armonizare dintre învinși și cuceritori, care va duce la formarea poporului român. Simple exerciții de versificare și de imaginație sunt Basmul zmeilor (1969), o culegere de trei „narațiuni” numite „poeme feerice”, dintre care prima, apărută în 1941 sub titlul Fata de împărat, a fost distinsă de Academia Română cu Premiul „V. Adamachi”. Încă de la început S. s-a impus ca un bun traducător
SALCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289444_a_290773]
-
capodopere folclorice - Miorița, Meșterul Manole - sau culte - Luceafărul (tipărită în revista pariziană „Revue de l’ACILECE”, 1972), precum și alte versiuni după Vasile Alecsandri, Perpessicius ș.a., rămase în periodice. SCRIERI: Flori de mare, Constanța, 1928; Fierbea az-noapte marea..., București, 1933; Basmul zmeilor, București, 1934; Regina, Cernăuți, 1935; Feerie, Cernăuți, 1936; Furtuna, Cernăuți, 1937; Întâia sărutare, Cernăuți, 1937; Nopți pontice, București, 1937; Credința marelui voievod Mihai, Cernăuți, 1939; 6 iunie, Cernăuți, 1939; Fata de împărat, București, 1941; Poemul creațiunii, București, 1942; Iluzia, București
SALCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289444_a_290773]
-
sărutare, Cernăuți, 1937; Nopți pontice, București, 1937; Credința marelui voievod Mihai, Cernăuți, 1939; 6 iunie, Cernăuți, 1939; Fata de împărat, București, 1941; Poemul creațiunii, București, 1942; Iluzia, București, 1944; Ovidius, București, 1958; Nopți pontice, pref. Șerban Cioculescu, București, 1969; Basmul zmeilor, București, 1969. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, III, 170-171; Nicolae Roșu, „Fierbea az-noapte marea”, CRE, 1933, 2 011; D. Stoicescu, Poezii de Grigore Sălceanu, „Analele Dobrogei”, 1932-1933, 151-158; N. Iorga, Poezie de ieri și de totdeauna, „Cuget clar (Noul Sămănător)”, 1937
SALCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289444_a_290773]
-
Ovidius”, O, 1958, 7, 8; D. Florea-Rariște, „Ovidius”, ST, 1958, 7; Gheorghe Rotundu, „Hyperion”. De vorbă cu Grigore Sălceanu, autorul unei noi piese despre Eminescu, DRI, IV, 313-314; Gheorghe Pavelescu, „Nopți pontice”, O, 1969, 8; Florin Manolescu, „Nopți pontice”. „Basmul zmeilor”, RL, 1969, 47, 1970, 4; Constanța Călinescu, Reprezentanți ai Dobrogei în știința și cultura românească, Constanța, 1969, 281-290; Gheorghe Basarab, „Ovidius”, TMS, 1971, 11; Silvia Bogdan, Grigore Sălceanu, TMS, 1972, 4; Constanța Călinescu, „Luceafărul” lui Mihai Eminescu publicat în Franța
SALCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289444_a_290773]
-
fie cunoscut sub numele de spirit american. Viziunea asupra lumii a părinților mei era simplă și, În mare măsură, era produsul mentalității de frontieră. Mama mă băga În pat seara și, În loc să-mi citească povești pentru copii despre zâne și zmei, Îmi povestea Întâmplările zilei, despre ce fusese făcut și ce rămăsese de făcut, lăsându-mă Întotdeauna cu un sens de anticipație al lucrurilor interesante care ne așteptau În ziua următoare. De-abia așteptam. Mama credea că fiecare persoană are un
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pe teme sociale și mai multe volume de basme și povestiri pentru copii, destul de apreciate - Povești (1923), Alte povești (1929), Comoara lui Prâslea (1936), Din țara lui Alb-Împărat. Basme pentru toate vârstele (1936), Făpturi și năstimiri. Mituri și legende (1936), Zmei și zâne (1937), Bucoavne și izvoade (1939), Basme (1961), Legende și basme (1965), Basme noi (1967) ș.a. - se adaugă la tabloul unor narațiuni fără mare relief. SCRIERI: În sărbători, București, 1910; Icoane din popor, București, 1911; La cruci, București, 1911
LUNGIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
București, 1923; Săracu’ Gealapu, București, 1928; Alte povești, București, 1929; Povești pentru tineri și bătrâni, București, 1934; Comoara lui Prâslea, București, 1936; Din țara lui Alb-Împărat. Basme pentru toate vârstele, București, 1936; Făpturi și năstimiri. Mituri și legende, București, [1936]; Zmei și zâne, București, 1937; Atotputernicul pe lume, București, 1938; Bucoavne și izvoade, București, 1939; Răncurele, București, 1939; Licăriri în beznă, București, 1940; Pădurarul Stoichiță, București, 1957; Basme, București, 1961; Vremuri apuse, pref. Teodor Vârgolici, București, 1962; Legende și basme, București
LUNGIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
a intra. La etaj o ia în primire o femeie obeză, cu buze groase, cu ochi enormi, congestionați, cu părul vâlvoi, vulgară, agresivă, cu limbaj de rândaș. E ca în basmele în care feți-frumoși sau cosânzene ajung în bârloguri de zmei. Ana ajunge și într-un pod labirintic imens, depozit de mobile și felurite obiecte vechi, dărăpănate, acoperite de praf - spațiu de coșmar. În infernul casei părintești Zoe pare un înger captiv, demonizat. Cei doi monștri întâlniți de Ana, unul masculin
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
Rodica Zafiu Folosirile glumețe ale termenilor de rudenie sînt destul de răspîndite în limbajul familiar și argotic, în care apar construcții de tipul nepotul lui... ("nepotul lui Manivelă", "nepotul lui Zmeu"), fiul...( "fiul ploii", "fiul cepei", "fiul lui chiflă") etc. Chiar dacă sursele acestor tipare expresive nu pot fi detectate cu certitudine (unele dintre cele citate par a evoca în cheie parodică forme de desemnare din basme), pentru a le fixa locul
Rudenii și vecinătăți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17163_a_18488]
-
grupurilor și domină autoritar atmosfera din spațiile închise. Hotărît ca un sculptor și fluent ca un teoretician, el și-a construit o prezență publică pe care, dacă n-ar fi atît de uzată comparația, am putea-o asemăna cu buzduganul zmeului ce anunță, cu grabă, dar și cu un ceremonial specific, iminenta întrupare a celui rămas mai în urmă. După simpozioane și participări la expoziții colective, după activități civice și administrative, după ce, într-un cuvînt, și-a constituit un profil, el
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]