1,923 matches
-
Coriolan Petranu scrie că: ”pictura din Ionești e înrudită cu cea din Țărmure, poate este opera aceluiași maestru Ioan Demetrovici din Timișoara”. Nu avem nici un motiv a ne îndoi de presupunerea lui Petranu, cu atât mai mult cu cât același zugrav semnase și pictura bisericii învecinate de la Târnava de Criș. Pictura datează din jurul anului 1840. Pe piciorul mesei din altar (vizibil și acum) scrie ”Florea Dănilă 1892”. Este cu siguranță anul renovării din temelie a bisericii. Icoane În biserică se păstrează
Biserica de lemn din Ionești, Arad () [Corola-website/Science/316785_a_318114]
-
arcadă, reliefând astfel structura sistemului de boltire cu planșeu drept în pronaos și bolți cu fâșii curbe în plan octogonal în naos și altar. Ancadramentul ușii de la intrare este împodobit cu un brâu încrustat, neterminat, iar catapeteasma realizată de către Ion Zugravul de la Răpciuni, etalează în ornamentica sculpturală o îmbinare de motive populare specifice Văii Bistriței.
Biserica de lemn din Galu () [Corola-website/Science/317109_a_318438]
-
Feleac dar și anul 1771 sunt redați în acestă cronică care surprinde următoarea inscripție: „"să să știe când au zugravit biserica aceasta, în preoția lui Popa Macarie, în anul de la Hristos 1771 iulie în 21 zile. Pomini Gospodari Nistor, Iuon Zugrav"”.
Biserica de lemn din Suceagu () [Corola-website/Science/316066_a_317395]
-
destul de grave, iar înfățișarea bisericii de astăzi să difere de cea din 1833. În patrimoniul bisericii se găsesc peste 50 de icoane pictate în secolul XIX dintre care cea mai valoroasă este icoana „ Sfintele Mironosițe la mormântul Mântuitorului ” pictată de zugravul Atanase. Un potir de argint din anul 1806 reprezintă și el mândria bisericii. Arhitectura exterioară a bisericii este în stilul neoclasic specific secolului XIX. Este construită din cărămidă , cu ziduri groase de 1 metru, în formă de cruce, altarul și
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
care era și primarul satului. Între anii 1977-1980 biserică a fost reparata prin stăruința părintelui Ion C. Semenescu cu contribuția locuitorilor satului și stăruința deosebită a lui Mihai Iovescu- Sotea, Constantin Șerban, Ion Nimară. Pictură bisericii a fost refăcuta de zugravul V. Băleanu din Miculești, care a rescris deasupra ușii de la intrare pisania: "Acest sfânt și dumnezeiesc locaș, cu patronul Sf Ierarh Nicolae s-au reînceput edificarea lui în anul 1884 septembrie 16, în locul temeliei celei vechi cu binecuvântarea fostului nostru
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
cu stăruința părintelui nostru protoereu Ștefan Călărășanu și cu stăruința și cheltuiala robilor lui Dumnezeu Nicu Mandreș, Niță Geana, V. Șotea, Constantin Cosmulescu, Constantin Petculescu și toți ceilalți locuitori băleni enoriași ai acestei biserici zugrăvita de mine Ghe. Gh. Ionescu, zugrav din Baia de Arama. S-a sfințit în zilele IPS Mitropolit Nestor Vornicescu, protoereu Ion Toba, preot iconom Ion C. Semenescu, sfințită azi, 8 noiembrie 1980. Zugrav V. Băleanu, județul Gorj". În pronaos, în partea dreaptă a intrării, sunt zugrăviți ctitorii: Nicu
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
și toți ceilalți locuitori băleni enoriași ai acestei biserici zugrăvita de mine Ghe. Gh. Ionescu, zugrav din Baia de Arama. S-a sfințit în zilele IPS Mitropolit Nestor Vornicescu, protoereu Ion Toba, preot iconom Ion C. Semenescu, sfințită azi, 8 noiembrie 1980. Zugrav V. Băleanu, județul Gorj". În pronaos, în partea dreaptă a intrării, sunt zugrăviți ctitorii: Nicu Mandreș, Niță Geana și Vasile Șotea, îmbrăcați în costume populare. Ei poartă cămăși albe, cioareci și haine albe de dimie cu modele stilizate la brâu
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
formează arcade semicirculare similare celor din galeria turnului clopotniță, iar ușa de intrare din pridvor, in pronaos este exemplar decorată cu motive specifice zonei: rozete, dinți de lup, cruci. Pictura interioară a bisericii de lemn din Agârbiciu este opera meșterului zugrav Dumitru Ispas din Gilău, conform unei inscripții din naos, deasupra ușii de ieșire în pronaos: „S-a zugrăvit prin mâna mea, zmeritul zugrav Dimitrie Ispas”. a avut și norocul să conserve, în cele mai bune condiții din zonă, atât elementele
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
zonei: rozete, dinți de lup, cruci. Pictura interioară a bisericii de lemn din Agârbiciu este opera meșterului zugrav Dumitru Ispas din Gilău, conform unei inscripții din naos, deasupra ușii de ieșire în pronaos: „S-a zugrăvit prin mâna mea, zmeritul zugrav Dimitrie Ispas”. a avut și norocul să conserve, în cele mai bune condiții din zonă, atât elementele de decor, exterior și interior, cât și pictura din naos. Pictorul Ispas a decorat cele mai multe biserici de lemn din bazinul superior al Someșului
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
panoul opus, al treilea, pe Ioan Botezătorul), cele două icoane triptic din zona Călatei și Huedinului au o valoare artistică și istorică aparte. Tripticul de la Agârbiciu a fost realizat opt ani mai devreme decât cel din Bica, de același meșter zugrav, pentru vechea biserică din acest sat, ce fusese edificată cândva pe la jumătatea sau spre sfârșitul veacului al XV-lea, dacă nu, cel târziu în primele decenii ale secolului al XVI-lea, biserică ce avea ca hram Adormirea Maicii Domnului, al
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
înalt, piramidal. Pictura murală are un program iconografic dominat, în naos, de scene din Geneză, iar în pronaos de Judecata de Apoi, ca și de discursul moralizator pus în evidență de paralelismul dintre scenele din Vechiul Testament și Patimile lui Iisus. Zugravul Toader Hodor introduce în pictura murală maramureșeană motive decorative de inspirație barocă și rococo și un mod de reprezentare pictural și dinamic, străin tradiției post-bizantine. În cadrul creației sale pictura de la Bârsana reprezintă cel mai coerent ansamblu decorativ, ce include pictura
Mănăstirea Bârsana () [Corola-website/Science/311707_a_313036]
-
m, naosul este lung de aproximativ 7,5 m. După iconostas se află absida altarului, lungă de aproximativ 2,5 m. În urma renovării bisericii, pictura cu care era împodobită a dispărut. Cu toate acestea știm că a fost zugrăvită de zugravi formați la Feisa. Pe pisania aflată pe panoul de nord-est al pereților se putea citi: ""această sfântă biserică s-o zugrăvit în anul 1857, de zugravii Șarlea Ștefan și Matei, amândoi frați născuți la Feisa, fiind paroh satului Filimon Chira
Biserica de lemn din Bernadea () [Corola-website/Science/317130_a_318459]
-
care era împodobită a dispărut. Cu toate acestea știm că a fost zugrăvită de zugravi formați la Feisa. Pe pisania aflată pe panoul de nord-est al pereților se putea citi: ""această sfântă biserică s-o zugrăvit în anul 1857, de zugravii Șarlea Ștefan și Matei, amândoi frați născuți la Feisa, fiind paroh satului Filimon Chira, corator mare popa Vasilie""
Biserica de lemn din Bernadea () [Corola-website/Science/317130_a_318459]
-
pereții și bolta altarului au rămas aparenți. Temele iconografice ale absidei sunt: Sfânta Troiță, Arhanghelul Mihail și Arhanghelul Gavriil cu cete îngerești ; Năframa Veronicăi; pe pereți: arhidiaconul Laurenție; Viziunea patriarhului Petru al Alexandriei; procesiune de arhierei. Autorul picturii este talentatul zugrav Simon de la Alba Iulia. Restaurarea bisericii rămâne o sarcină de viitor, cu rezultate deosebit de avantajoase pentru înfățișarea sa de ansamblu.
Biserica de lemn din Întregalde () [Corola-website/Science/315784_a_317113]
-
coadă de rândunică. În partea sudică este amplasat pridvorul - acoperit, deasupra acestuia aflându-se clopotnița. Atât la exterior, cât și la interior, biserica este căptușită cu scânduri de brad. Stranele sunt sculptate din lemn de paltin. Catapeteasma făcută de Teodosie Zugravul păstrează icoanele originale - în special icoanele împărătești, cele ale Mântuitorului și cea a Maicii Domnului, icoana hramului Duminica tuturor sfinților și cea a Sfântului Ierarh Nicolae. Mai recente (1835) sunt icoanele ușilor diaconești. Pictura originală a iconostasului și a icoanelor
Biserica de lemn din Grințieș () [Corola-website/Science/314987_a_316316]
-
icoana hramului Duminica tuturor sfinților și cea a Sfântului Ierarh Nicolae. Mai recente (1835) sunt icoanele ușilor diaconești. Pictura originală a iconostasului și a icoanelor mari este executate în ulei, pe lemn, acestea păstrându-se în condiții bune. Tot Teodosie Zugravul semnează atât un Epitaf de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, realizat probabil după construirea bisericii, cît și pomelnicul ctitorilor păstrat în altar și datat 1794. Pomelnicul apare sub forma unui triptic scris și pictat pe lemn de paltin. Dintre cărțile
Biserica de lemn din Grințieș () [Corola-website/Science/314987_a_316316]
-
ierarhi, precum și scenele Cina cea de taină, Împărtășirea apostolilor și Spălarea picioarelor. Ca urmare a faptului că pe unele scene iconografice se află inscripții în limba greacă, bizantinologul francez André Grabar a avansat ipoteza că biserica a fost pictată de zugravul Gheorghe din Tricala, care a murit în Moldova în 1530 și a fost înmormântat la Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău. Cercetările ulterioare nu au confirmat această ipoteză, specialiștii susținând că o mare parte a picturii a fost realizată de un
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
de turn; clopotnița a fost elevată separat. Dintre reparațiile care s-au adus bisericii, cunoscute sunt cele din anii 1913, 1963 și 2007. Ansamblul pictural interior, finalizat odată cu montarea iconostasului, este semnat, potrivit inscriptiei rimate a tâmplei, de „popa” Simion Zugravul din Pitești: „1779 septemvrie 17. Valuri multe rădică furtuna pă mare, mai vârtos gându omului întru lucrare, nu atâta grija și frica începutului, cât grija și primejdia sfârșitului, fiece început de folos nevoiința li-arată, iar sfârșitul a tot lucru
Biserica Înălțarea Domnului din Nucșoara () [Corola-website/Science/328040_a_329369]
-
naosului, datată prin următoarea inscripție plasată deasupra ușii dintre naos și pronaos: "„Zugrăvitu-s-au această biserică în anul 1780, luna lui noiembrie 7 zile și s-au plătit meșterilor din cheltuiala Sfintei biserici din iclejie. De Gheorghe sin Iacovici zugrav i Ciungar Toader i Daniil Telea, 1780”." Autorii ansamblului mural au pictat conform unei scheme iconografice de tradiție postbrâncovenească, specifică Transilvaniei. Temele iconografice sunt, în genere, aceleași ca la Brăzești, zugravii alegând însă altă distribuție și alte elemente decorative. Centrul
Biserica de lemn din Sartăș () [Corola-website/Science/315943_a_317272]
-
cheltuiala Sfintei biserici din iclejie. De Gheorghe sin Iacovici zugrav i Ciungar Toader i Daniil Telea, 1780”." Autorii ansamblului mural au pictat conform unei scheme iconografice de tradiție postbrâncovenească, specifică Transilvaniei. Temele iconografice sunt, în genere, aceleași ca la Brăzești, zugravii alegând însă altă distribuție și alte elemente decorative. Centrul bolții este ocupat de patru cercuri, cu imagine principală (Tatăl savaot, Isus Hristos, Maria cu Pruncul, Sf. Ioan, 1780) înconjurate de serafimi. Un chenar de rozete petalate separă registrul mucenicilor, înscriși în
Biserica de lemn din Sartăș () [Corola-website/Science/315943_a_317272]
-
floral, de tradiție brâncovenească, urmărește marginea bolții, acesta, ca și cel mai sus amintit, reluându-se la tâmplă, și la peretele de vest. În partea superioară a pereților sunt înșiruiți sfinți militari.Tâmpla bisericii este și ea pictată de aceiași zugravi. Icoanele împărătești au fost pictate doar de Gheorghe, fiul lui Iacov, fără participarea lui Toader Ciungea. Ele înfățișează pe Maica Domnului cu pruncul Isus, Pantocrator, Sf.Nicolae și pogorârea Sf. Duh. Primele trei sunt semnate în 1782, iar icoana cu
Biserica de lemn din Sartăș () [Corola-website/Science/315943_a_317272]
-
înalt, piramidal. Pictura murală are un program iconografic dominat, în naos, de scene din Geneză, iar în pronaos de Judecata de Apoi, ca și de discursul moralizator pus în evidență de paralelismul dintre scenele din Vechiul Testament și Patimile lui Iisus. Zugravul Toader Hodor introduce în pictura murală maramureșeană motive decorative de inspirație barocă și rococo și un mod de reprezentare pictural și dinamic, străin tradiției postbizantine. În cadrul creației sale pictura de la Bârsana reprezintă cel mai coerent ansamblu decorativ, ce include pictura
Biserica de lemn din Bârsana () [Corola-website/Science/307971_a_309300]
-
mobilierul, interiorul bisericii dând impresia unui spațiu plastic inedit prin raport cu tradiția postbizantină, dominantă până spre sfârșitul secolului al XVIII-lea. Pictura murală, păstrată în proporție mai mare în altar și naos, a fost realizată de Toader Hodor, un zugrav originar din Vișeu-de-Mijloc. Prezența lui în Maramureș e semnalată abia în primii ani ai secolului XIX, în câteva biserici de pe cursul inferior al Izei și din satele din vecinătate: Cornești, Bârsana (1806), Văleni (1807), și Nănești (1809). Nu numai pictura
Biserica de lemn din Bârsana () [Corola-website/Science/307971_a_309300]
-
la mănăstirea Horezu (sau Hurezi), episcopul Damaschin propune înființarea a două școli: una românească la Râmnic și una latinească la Craiova. Tot la Râmnic, la începutul secolului al XVIII-lea, s-a deschis o școală de artă, mai precis "de zugravi" sub conducerea lui "Ioan Zugravul" La 29 iulie 1848, în parcul Zăvoi, se intonează pentru prima dată cântecul "Deșteaptă-te, române!" compus de Anton Pann pe versurile poeziei „Un răsunet” de Andrei Mureșanu, la ceremonialul organizat pentru cinstirea victoriei revoluției
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
episcopul Damaschin propune înființarea a două școli: una românească la Râmnic și una latinească la Craiova. Tot la Râmnic, la începutul secolului al XVIII-lea, s-a deschis o școală de artă, mai precis "de zugravi" sub conducerea lui "Ioan Zugravul" La 29 iulie 1848, în parcul Zăvoi, se intonează pentru prima dată cântecul "Deșteaptă-te, române!" compus de Anton Pann pe versurile poeziei „Un răsunet” de Andrei Mureșanu, la ceremonialul organizat pentru cinstirea victoriei revoluției și sfințirea "stindardelor libertății naționale
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]