1,034 matches
-
curăția. / Ce ai, pupăză, cu mine / Că eu nu-nșir sfat cu tine. / Eu când s-a disprimavara / Și când oi prinde a cânta / Toată lumea m-asculta. / Da tu când îi pupăi, / Toată lumea te-a urî / Și cu bulgări or zvârli."327 "Semnele" prevestitoare ale păsării însoțesc destinul omului de la țară: "La toți le-o cântat cucu, / Numai mie granguru: / Să mă duc, să-mi las satu. La toți le-o cântat mierla, / Numai mie pupăza: / Să mă duc, să-mi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe Fârtat. Da nu a putut, că Fârtatu știa gândul șarpelui. Cum șarpele iscodea și urzea mereu împotriva Fârtatului, atunci Fârtatu l-a prins de coadă, l-a învârtit de două trei ori cum învârți un bici și l-a zvârlit în hău. Și a zis: Să te încolăcești în juru pământului de nouă ori și să-l aperi de prăpădul apelor."348 Șarpele primordial, de origine sacră, era antropomorf, iar prin "căderea" ontologică a fost supus, paradoxal, unui blestem întemeietor, fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
răniți mai puteau fi scoși din Vukovar. Când sârbii blocaseră și poteca, nimeni nu mai putuse ieși din orașul Încercuit. Și, la căderea lui, toți prizonierii mobilizabili fuseseră uciși. Inclusiv răniții, scoși din spital, omorâți cu focuri de armă și zvârliți În uriașe gropi comune. Auzind vorba „noroc”, celălalt l-a privit ciudat pe Faulques. Și a continuat s-o facă. La urmă, a pus paharul pe masă și a mai aruncat o lungă privire În jur. - Bizar loc. Dar nu
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
și Începeau să măture podelele; când Faulques se uitase la ceas, ea spusese ce surprinsă era că un fotograf de război nu era În stare să bea impasibil sub focul privirilor unor chelneri nerăbdători. Avea un mod unic de a zvârli ici și colo gânduri străine, ca pe niște reflecții spontane ori maxime proprii, de a trece ingenios peste obstacole, Înglobându-le În planul original, de a minți cu Îndemânare, dând de crezut că mințea deschis și deliberat. O Încântau lucrurile
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Teodoreanu, La Medeleni) (d) "Un singur lucru nu izbutea băiețelul în toamna aceea: să se urce până la creanga cea verde a mărului și să culeagă singurul fruct rămas acolo: mărul cel roșu cu dungi aurii. Încerca să se apropie să zvârle cu bețe și șipci. Dar parcă era un făcut. Nu-l nimerea deloc. Azvârlea cu pietre. Zadarnic. Doar una, în cădere, fărâmase pipa piticului. Și asta îl întărâta și mai mult pe băiat." (Mircea Sântimbreanu, Mărul) (e) "Jupânul corb, pe-
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
realizate poeme de dragoste ale lui C. Pornind de la un gidianism provocator de destin („Abandonează-te întâmplării”), poetul ajunge la un ton sumbru din ce în ce mai accentuat: „Mi-a întors spatele și mă respinge / Mumă-mea marea, la țărm despuiat; / Pământul mă zvârle, numai un astru fârtat, / miloasă, steaua mea neagră mă ninge.” Dacă, tânăr, poetul se simțea un intermediar între două lumi („Ci iată, prinse-ncet, parcă de-o mână, / Aripi îmi bat pe umeri din țărână”), în toamna lumii și a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286218_a_287547]
-
a fost săracă, limitată la o lirică scurtă și sentimentală, de pus pe muzică. Modelul era Heine. Poezia colonelului Th. Șerbănescu (1839-1901) este bombastică: În durerea mea păgână D-aș putea o clipă, eu Aș lua pămîntu-n mână Ș-aș zvârli în Dumnezeu! Muzica numai a făcut populară cutare romanță: Unde ești?... Unde ești?- În zadar în larga lume Caut să te mai găsesc, Tu l-al cărui dulce nume, Și azi încă-ngălbinesc! Dacă tu tot mai trăiești- Unde ești?... Unde
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
eșec. Ca atare, exultanta stare de spirit produsă de iubirea față de Bizu o face pe Mili să regăsească cu bucurie târgul și moșia de la Rădeana, "cu eleșteul de la mijloc plin de crapi lacomi ce se aruncau la bucățelele de pâine zvârlite de pe pod". Eleșteul constituie, de fapt, o altă "oglindă" menită a reflecta, vom vedea, imaginea cuplului primordial, în care se regăsește mereu "Bârzulica", visând cu ochii deschiși la povestea de amor a Luțicăi cea "ră de muscă", proprietara de altădată
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de secundă cât a avut pleoapele despreunate”. Povestitorul Nae Stabiliment are o tehnică specială: „Alege, nu se știe cum, doar cuvântul potrivit și e, dacă vreți, nonparafrazabil. Se joacă, mângâie cuvintele, le împrăștie în urechile auditorului, ca un țăran care zvârle semințe pe holdă. Nici prea multe într-un loc, să nu fie tulpinile prea apropiate, nici prea departe pentru a înlătura spațiile inutile, pauzele, tăcerile”. Și în Neînțelesuri există un personaj care preia ideile autorului despre arta povestirii. Dacă aici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289953_a_291282]
-
din care fantasticul lipsește, siluire a imaginației sortită a conlucra la două concluzii formulate cuprinzător și pe puncte În final». Clar, nu? Și mai ales, scurt și cuprinzător. Iată, deci, o carte, cu defecte desigur, dar și cu unele merite, zvârlită la gunoi din trei cuvinte. Unul din păcatele bucății - acela de altfel care se poate descifra din șarada critică a tov.Crohmălniceanu - ar fi lipsa fantasticului. Pentru cine a citit povestirea În cauză, e limpede că fantasticul există, constituind materialul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ștefan Tănase, pornind de la o viziune schematică a figurii dușmanului de clasă, construiește imagini nerealiste, ridicole chiar. (Ă). Când poeta Petra Duțu scrie despre „lupta Împotriva fiarei asupritoare, Împotriva clicii trădătoare”, sau când Ion Zăgan amintește că: «Muribund Apusu-și zvârle ceața; Lutul năclăit de sânge-l vrea», cititorul nu cunoaște deloc mai bine, mai adânc pe dușmani. (Ă). Apropierea la suprafață, stângace, de problemele Înfățișării artistice a omului nou constituie o caracteristică a volumului Zece poeți tineri. Cele mai multe poezii ocolesc
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de acest lucru prin reducerea rentelor pe care le datorau, reducere făcută mai întîi la 3% și apoi la 2%. Dar, de fapt, pentru ei era curată pierdere, întrucît particularii și companiile care compun aceste mari corporații fură prin aceasta zvîrliți într-o ruină totală. Spitalele, fabricile parohiilor, comunitățile ecleziastice, și cele seculare și cele aparținînd unor ordine religioase, mai ales cele de fete și atîtea alte persoane care nu aveau altceva decît rente constituite au fost aduse la sărăcie prin
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
închis, al propriei condiții, „în somn fraged și răcoare”. Prelungită imprudent, tentativa expune din nou increatul logicii aspre, implacabile a viului - care nu e alta decât consumul, alterarea, altfel spus, moartea: „Dar timpul, vezi, nu adăsta,/ Iar soarele acuma sta/ Zvârlit în sus, ca un inel”. Părăsirea paradisului inexistenței, chiar și dintr-o aspirație superioară, se dovedește tragică. Deschizându-și micile porți ale sufletului său mare către o făptură omenească, „regele ciupearcă” devine el însuși uman, ieșind astfel din propria perfecțiune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
Încăperile ei sînt neîntrerupte puneri în scenă. Dezordonat-spontane, ca într-un încă necunoscut teatru al absurdului. În care lucrurile scumpe, inimaginabile, aduse de pe meridiane, fac un dialog incredibil cu nimicurile de utilitate zilnică: radiocasetofoane cu alură de navă interstelară, prosoape zvîrlite peste șampoane și deodorante, rame cu irizări nemaivăzute, ibrice și răzători, albume somptuoase, cărțulii fanate, pandantive, scobitori, coliere, supozitoare, acvarii cu minuscule broaște țestoase, demachiante, rochii, ginși, cotoare, coji. În mijlocul acestui univers, într-un fotoliu moale, moale, ea, marea cadînă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la mănăstirea Neamțu. Azilurile erau "într-o stare mai rea și mai mizerabilă decât cum erau azilele din Franța, Anglia etc. în prima jumătate a secolului al XVIII-lea; cu asemenea azile nu putem zice că asistăm alienații, ci-i zvârlim într-un ospiciu de infirmi de unde să nu mai iasă niciodată". Încadrat în conjunctura epocii, în Moldova, Al. Brăescu nu a avut predecesori comparabili cu el prin calificare și activitate. A fost înmormântat în ziua de 1 martie 1917 la
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cu mai multe răni și cu lovituri grave Îi puteau opri medicii. Un batalion din regimentul 32 Își aștepta rândul să intre În foc. Haidem, domnule maior ! Îndemnau soldații. Stați, băieți ; așteptați să vie vremea ! Oatașii lepădară bocanci și haine, zvârliră coifurile; păstrară pe ei numai armătura și muniția. Hai, domnule maior, că nu mai putem ! Și au pornit; au izbit năprasnic În puhoiul dușman. Au murit acolo cu toții, până la unul, fără să dea un pas Înapoi. Acestea sunt numai câteva
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
avea nici un gust: „Măcar să-i fi pus ceva acreală, ar fi fost bună, dar așa...“, a fost concluzia lor. Același lucru îl scoate în evidență și Mihai Lupescu: „Supa nu-i decât ciorba muntenească - ciorba dulce de carne. Mulți săteni zvârl zama de carne și mănâncă apoi carnea cu mujdei.“ Nici vecinii noștri de la răsărit nu se simțeau deloc bine fără borșurile lor: în timpul ocupației Parisului, în 1812, soldații ruși umblau ca bezmeticii prin oraș după orice fel de plante pe
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
2, p. 246]. Sicilia și Salerno Primele trupe care urmau să ajungă pe insulă erau detașamente aeropurtate. Din cauza vântului, multe avioane și planoare remorcate fuseseră abătute la mare distanță de itinerariul lor, în timp ce unele planoare fuseseră detașate de avioane și zvârlite în mare. În alte sectoare, parașutiștii au aterizat cu bine. Germania a atacat Divizia I americană, amenințând cu ruperea pozițiilor sale de apărare pe plaje. Din lipsă de trupe de sprijin, atacul german a eșuat. Formațiuni americane aeropurtate și artileria
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
bărbat cu haină neagră de piele, trăgeau de o funie groasă înfășurată în jurul cupolei unei biserici, în jurul crucii. Trosnetele repetate păreau să le ațâțe entuziasmul. Și, într-un alt sat, dis-de-dimineață, a zărit o bătrână, îngenuncheată în fața turlei unei biserici zvârlite printre mormintele unui cimitir fără gard, deschis în sonoritatea firavă a câmpului. A traversat sate pustii cu livezi gemând de fructe prea coapte, care cădeau în iarbă sau se uscau pe crengi. A poposit într-un oraș unde, într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
care să spună ceea ce în curând avea să pară atât de firesc: cortina de fier. 6 Cămilele în viscol, gerurile care înghețau seva copacilor și făceau să le plesnească trunchiurile, mâinile înțepenite de frig ale Charlottei, care prindeau buștenii lungi zvârliți de pe un vagon... Astfel renăștea trecutul acela nemaipomenit în bucătăria noastră afumată, în lungile seri de iarnă. Dincolo de fereastra înzăpezită se întindeau unul dintre cele mai mari orașe ale Rusiei și câmpia cenușie a Volgăi, se înălțau clădirile-fortărețe ale arhitecturii
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cu un burete. Pe patul lui se încolăceau pansamentele pe care tocmai le scosese... Dimineața, ea a vorbit cu medicul-șef. Acesta, după o noapte de nesomn, o privea ca prin ceață, fără să priceapă. Apoi, ieșind din amorțeală, a zvârlit cu o voce răgușită: - Ce vrei să fac? Le telefonez imediat să-l ia de aici. Asta-i automutilare... - Va ajunge la consiliul de război... - Ei și? Așa-i trebuie, nu? În timp ce alții crapă în tranșee... El... Dezertorul! A urmat
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Întâmplare, fără nici un fel de efect asupra moralului meu. Nu știam atunci că deschisesem cutia Pandorei... Recuperăm cu greu bagajele care „Slavă Domnului”! sunt În bună stare. Ne apropiem de primul filtru al bagajelor și persoanelor. Ca să evităm alte probleme, zvârlim sticluțele cu suc sau apă plată pe care le avem din avion la un container din apropiere, apoi Într-un coșuleț de plastic ne punem poșeta, pălăria, ceasul cu brățară metalică, curea de la pantaloni, pantofii din picioare, și Împreună cu restul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
nu bănuiam că o să-mi producă atâtea greutăți!!! O vameșă boccie, cu forme rubensiene, buze subțiri și păr tuns scurt, purtând mănuși medicinale pe mâini, Îmi luă pălăria din cap și-mi smulse În grabă frumoasa orhidee pe care o zvârli la un coș de gunoi, alături de sămânța de palmier și cele două mere, parcă temându-se să nu ia o boală contagioasă. Am aflat cu stupoare că și celorlalți colegi le găsise sămânța buclucașă, și câteva portocale. În timpul interogării ni
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
În grabă drumul coșului de gunoi (fructe, ciocolată, biscuiți și alte produse). Ba mai mult, o colegă În nervozitatea ce o cuprinsese scoase În grabă din poșetă o cutie frumos ambalată cu bomboane de ciocolată, cumpărată din aeroport și o zvârli la container, spre părerea noastră de rău. De, intrase În noi spiritul „regulamentului” atât de tare, Încât aruncam și produse care erau permise. Lecția usturătoare primită pe aeroportul Brisbane, care ne lovise atât de mult În mândria de „român”, ne-
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
cu greutate printre această pestriță mulțime de tineri relaxați, Încercând să-și vândă produsele artizanale și băuturile răcoritoare. Peste tot domnește o stare de bună dispoziție și relaxare, indiferent de Îmbulzeală și căldura Înăbușitoare. Mirosurile greoaie provenite de la resturile menajere zvârlite În canale deschise nu par să deranjeze pe nimeni, s-ar zice că totul face parte dintr-un decor de comedie. Vizitez În grabă cele câteva Încăperi ale palatului fostului guvernator 407 olandez transformat acum Într-un interesant muzeu al
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]