1,194 matches
-
despre cavaleri vlahi, participanți, în 1412 la turnirul de la Buda, dar acești cavaleri sunt sau formează categoria vitejilor, demnitate de ordin militar . Confruntat cu realitățile dure ale războiului purtat și cu vecinii, nu numai cu turcii, Ștefan s-a văzut pus în situația de a introduce un nou sistem de recrutare: „mulți țărani (agrestes) fură trecuți atunci, adică după bătălia de la Vaslui, din gloată (expeditium) între viteji (in equitum), ori voinici” . Dlugusz susține că victoria de la Vaslui s-ar datora recrutărilor din lumea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
turcilor care treceau și prin Huși, se făceau cu cai luați de jold de la locuitori, de la oamenii Episcopiei sau chiar de la Episcopie. Mai ales atunci când târgoveții, spre a-și feri caii de olacurile cele multe, îi îndoseau, iar olăcarii erau puși în situația să ia caii, de unde-i găseau. De aici și tânguirile Episcopiei către Domnie. La 1750, în urma plângerii Episcopiei către Domnie, împotriva târgoveților care „fug și ascund caii lor și olăcașii iau caii Episcopiei și a slugelor sfinției sale, Ieroteiu, episcopul de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
toate ordinile pe care le primea de la autoritățile superioare, inclusiv de la primar, și punea în executare încheierile sfatului sătesc. Noile comune, în compunerea cărora intrau mai multe sate, spre a le fi asigurate veniturile suficiente muncii lor, s-au văzut puse în situația că nu puteau suporta sarcinile prevăzute de lege, cum ar fi asigurarea funcționării personalului sanitar sătesc, a infirmeriilor, a jandarmilor comunali etc. Prin lege s-a prevăzut înființarea cercurilor comunale, structuri care însemnau unirea a două sau mai multe comune
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
conceapă adevărul în afara autorității. Eu nu am în spate nici o autoritate, dacă nu pe aceea care provine, în mod paradoxal, tocmai din faptul că nu am nici o autoritate și că nici nu am dorit-o; din faptul că m-am pus în situația de a nu avea nimic de pierdut și, prin urmare, de a nu fi fidel nici unui pact, în afară de cel cu cititorul, pe care îl consider, de altfel, demn de cea mai scandaloasă cercetare. Dar să presupunem, printr-o ipoteză absurdă
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
la munca obligatorie 115. Hotărârea a devenit imediat executorie, astfel că Direcția Generală a Poliției și Prefectura Poliției Capitalei au fost nevoite să elibereze evreii arestați, care urmau să fie trimiși în Transnistria, iar Marele Stat Major s-a văzut pus în situația de a adresa Ministerului Apărării Naționale două note la 14, respectiv 18 octombrie 1942, prin care solicita clarificări în privința sancțiunilor ce aveau să fie aplicate în viitor evreilor infractori la munca obligatorie 116. În cadrul întrunirii desfășurate la Președinția Consiliului de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
care guvernează propriile voastre vieți și să nu admiteți ca vreun om sau o cauză să scape de pedeapsa veșnică pe care istoria are puterea să o aplice răului”. (546) 7) NEVOIA DE RIGOARE: „Dacă, în nesiguranța noastră, suntem adesea puși în situația de a o lua pe o cale nebătută, un exces de rigoare ar putea fi mai indicat decât o indulgență excesivă”. (550) 8) REALITATEA BINELUI ȘI RĂULUI: „[Istoria] ne învață faptul că distincția dintre bine și rău este reală. Opiniile
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lucru: cei care lucrau în mine primeau cea mai mare porție, cei care lucrau pe câmp sau la infirmerie, cea mai mică. Deoarece Cocârlă lucra într-o fabrică de zinc, rația ei zilnică de hrană era undeva la mijloc. Fiind puși în situația de a face față unor pericole ce le amenințau viața, lucrătorii în mine primeau cele mai mari rații de hrană și cea mai mare remunerație. Astfel, în timp ce lucrătorii din mine primeau 800-1.200 grame de pâine pe zi, cei ce
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și Lazăr Vlăsceanu. Partea I tc "Partea I " SOCIOLOGIA EXPLICATIV|tc "SOCIOLOGIA EXPLICATIV|" Prima parte a lucrării va analiza structurile sociologiei în ipostaza explicativă a acesteia. Mai concret, se va scoate în evidență modul în care procedează sociologia atunci când este pusă în situația de a explica un fenomen social; care sunt schemele sale explicative fundamentale. Sociologia actuală este dominată de reeditarea unei vechi dispute privitoare la opțiunea sa metodologică fundamentală și care poate fi rezumată la opoziția explicație/comprehensiune. Aș formula această opoziție
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
era cristalizată încă la nivelul comunității științifice. Nu erau elaborate tehnici de intervenție sociologică la nivelul întreprinderii pe care sociologii să le utilizeze, făcând din ele conținutul profesiei lor. Tinerii specialiști, deținând o pregătire destul de generală și lacunară, au fost puși în situația de a-și defini singuri, prin propriile lor puteri și cu propriile lor resurse, instrumentele profesiei, lipsiți fiind, totodată, de relații sistematice cu comunitatea sociologică. Soluția ar fi trebuit, dimpotrivă, să fie întărirea formelor de cercetare globală și elaborarea de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de a fi rațional și de a lua decizii certe într-o lume parțial nedeterministă. În deciziile noastre, doar în mod excepțional lucrăm cu incertitudini ontologice. În situațiile curente, decidentul nu deține o cunoaștere completă, absolută, fapt care l-ar pune în situația de a lucra cu probabilități ontologice; în marea majoritate a cazurilor, cunoștințelor noastre sunt incomplete, aproximative, nepermițându-ne, tocmai din cauza acestei incompletitudini, decât predicții aproximative, probabiliste asupra stărilor viitoare ale universului. Chiar dacă universul ar fi strict determinist, cunoștințele noastre de la
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
suscita întîlnirea specifică epocii noastre între religii, pe de o parte, între teologie și filozofia sau studiile religioase, pe de alta. într-adevăr, diversitatea religioasă dacă e acceptată produce noutate. Pentru teolog, dar și pentru omul de credință, a fi pus în situația de a gîndi fără a recurge la exclusivism sau inclusivism celelalte religii înseamnă a fi pus într-o situație religioasă nemaiîntîlnită pînă de curînd. în măsura în care admiți că și celelalte religii sînt revelate sau purtătoare de adevăr trans-omenesc, se pun o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mod ridicol statutul dacă le-am citi ca oglindiri ale unui dincolo suprem și paradoxal. E, într-adevăr, cît se poate de salutar cultural și politic constituită, islamul se răspîndește inițial într-un mediu tribal fără coeziune, căruia religia e pusă în situația de a-i da cadru civilizațional)? să nu ignorăm calitatea contingentă a polarelor noastre cotidiene, ciudata lor versatilitate în practica socială, negociabilitatea relației dintre ele. E cît se poate de sănătos să nu le transformăm în mituri, încremenindu-le fantasmatic
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
situația cu ajutorul unor întrebări care să-i permită să găsească singur răspunsurile și cu ajutorul cărora terapeutul se va orienta mai bine în vederea stabilirii obiectivelor de atins, alegerii celor cu care trebuie să înceapă, etc. și care, pe parcursul terapiei, îl vor pune în situația de a se mira împreună pacientul de existența rezistențelor în cazul în care comportamentul problemă persită prea mult timp. Programul este următorul: - prima ședință: organizarea terapiei; - a doua ședință: analiza funcțională a lui Hubert; - a treia ședință: analiza funcțională a
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Fiecare deplasare avea un scop, nimic nu era întâmplator pe scenă. Minimalul decor prindea viață datorită adevărului pe care îl impunea conducatorul jocului. Cele două personaje se susțineau ca și cum ar fi fost un singur trup care pulsează. Fiecare personaj era pus în situația de a fi centrul scenei. Sunetele amplificau stările noastre printr-o ritmicitate complexă. Gândul era exprimat corect și transmis prin cuvânt. De câte ori eram în impas sau greșeam am înțeles faptul că lângă noi, pe scenă, ca și cum apărea din senin, se
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ca fiind o acțiune pozitiv]. Am putea n]scoci exemple distorsionate pentru a dovedi c] astfel de acțiuni pot fi pozitive, chiar dac] sensul lor devine mai abstract, ins] obligația noastr] de a promova binele ar fi astfel mult diminuat]. Puși în situația de a alege între a s]vârși un bine util cuiva și a s]vârși un alt bine care ins] nu folosește nim]nui, simțul nostru moral ne-ar determina s] prefer]m prima variant] în locul celei de-a doua
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
instrumental de servicii. Nivelul B. Nivelul convențional Etapă 3 Etapă aștept]rilor interpersonale reciproce, a relațiilor și a conformit]ții. Aștept]rile altora devin importante pentru individ. Preocup]rile anturajului pot prima asupra propriilor interese. Individul e capabil s] se pun] în situația altcuiva. A face ceea ce este bine înseamn] a satisface aștept]rile apropiaților. Individul face ceea ce este bine pentru a avea aprobarea lor. Etapă 4 Etapă sistemului social și a p]str]rii conștiinței. Individul este loial instituțiilor societ]ții. A
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
să devină pentru Austria un spin în picior, ațâțând contra ei Turcia. Reacția lui Panin a atins însă proporții demențiale. În aceeași zi de 28 ianuarie 1772, el i-a făcut cunoscut lui von Solms că, dacă Rusia va fi pusă în situația să lupte și contra Austriei, și contra Turciei, ea va recurge la o lovitură extremă: „de a duce toți locuitorii creștini din Moldova și Valahia în Rusia și să facă din aceste două provincii un deșert, abandonîndu-le și distrugîndu-le în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
atât de degradante pentru români, încât - observa Silviu Dragomir - ea „trebuie să fi fost redactată de unul din aghiotanții lui Bem, un feudal maghiar”. Dezlănțuirea violențelor și a patimilor avea însă să atingă un asemenea grad, încât Bem a fost pus în situația să reacționeze prompt. În proclamația din 5 iunie 1849, el nota: „mă supără și mă înfioară jalbele cele multe”; amnistia nu se respectă „și, mai vârtos, unii dintre mădularele scaunelor judecătorești estraordinare nici cu cât nu o bagă în samă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
prevăzută de aceasta din urmă, care luase măsuri preventive. În aprilie 1849, de pildă, generalul Grabbe se afla la Constantinopol cu misiunea de a convinge pe turci că țarul dorea să prevină complicații grave în Orient, de natură să-l pună în situația când „ar fi imposibil să reculeze în fața necesității de a recurge la ultima ratio regis”. Întrebării dacă insurecționarea Principatelor Române în 1849 era sau nu legată de extinderea revoluției și pătrunderea polonezilor în propria lor țară i se poate da
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
oferea Austriei întreaga moștenire a Imperiului Otoman, fără să spună ce anume rezerva pentru sine. Firește, Metternich nu era omul care să se îmbete cu promisiuni goale. El a tras concluzia că țarul dorea o „înțelegere” pentru a nu fi pus în situația să ia în stăpânire Constantinopolul. Nici la Viena însă n-a găsit înțelegerea căutată cu atâta pasiune și perseverență. Este neîndoielnic că țarul urmărea să tranșeze chestiunea orientală. El a fost însă împiedicat de ceea ce s-a lovit necontenit în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
absolut pasiv, nu are altă voință în afară de cea a guvernului și altă menire decât să furnizeze soldați și să plătească impozite pentru atingerea scopurilor urmărite de diplomați”. Într-adevăr, până la sfârșitul războiului Crimeii, țarul și diplomații săi n-au fost puși în situația de a face față unei opoziții notabile interne. Confruntarea lor se limita la exterior. În prima fază a politicii externe (1825-1829), Rusia dobândește mari succese tocmai datorită faptului că s-a aflat în aceeași tabără cu Anglia și Franța, sau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
baterii de întrebări, în jargonul sociologic -, căci rareori o singură întrebare poate îndeplini funcția cerută. În general, dificultățile de interpretare a răspunsurilor, precum și faptul, nu lipsit de importanță, că oamenilor nu le plac aceste întrebări - probabil tocmai pentru că se simt puși în situația de examen, situație nu tocmai agreabilă - determină folosirea lor doar în situații de cercetare deosebite. Este și motivul pentru care noi nu le vom acorda aici un loc deosebit, întorcându-ne la celelalte tipuri, care, de departe, sunt dominante în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
situații de cercetare deosebite. Este și motivul pentru care noi nu le vom acorda aici un loc deosebit, întorcându-ne la celelalte tipuri, care, de departe, sunt dominante în anchete și sondaje. Orice autor de manual de metodologie sociologică este pus în situația de a combate unele prejudecăți legate de oportunitatea și facilitatea folosirii întrebărilor factuale și de opinie, de încrederea ce trebuie acordată răspunsurilor la respectivele întrebări și, deci, de consistența acestor răspunsuri. O primă prejudecată este aceea că întrebările factuale ar
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pe listă trebuie să-i revină lui A, al doilea lui B și al treilea lui C; alții 3 cred că după A, locul doi pe listă i se cuvine lui C și locul trei lui B etc. Să ne punem în situația președintelui partidului și să încercăm să vedem cum va raționa pentru determinarea preferințelor colective: - Între A și B avem următoarele alegeri: A > B : 4 + 3 + 5 = 12 persoane B > A : 2 + 5 + 1 = 8 persoane. Deci: A este preferat lui
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Experiența noastră de cercetare, bazată mult pe lucrul cu studenții în calitate de operatori, ne-a evidențiat și o altă variantă a acestui gen de anticipație. Operatorul poate că nu are de la început o ipoteză privind distribuția răspunsurilor, dar, dacă va fi pus în situația să aplice un număr mare de chestionare, pe măsură ce lucrează i se va prefigura o anumită distribuție, pe care o va aștepta să se mențină până la sfârșit. Un caz deosebit al acestei situații este cel al întrebărilor ce concentrează majoritatea răspunsurilor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]